Poeţii şi porcii sunt apreciaţi doar după moarte.

proverbe italiene
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradisul

Poeţii când există e-o minune
poeţii nu se nasc ei sunt născuţi
poeţii nici nu dorm numai visează
poeţii niciodată nu-s prea mulţi

poeţii n-au religii şi nici zei
poeţii nu aşteaptă pe la uşi
poeţii libertatea nu o sapă
şi-s cei mai îngeri dintre nesupuşi

poeţii n-au familii au iubite
poeţii bunăoară sunt cu toţii
cei care lasă lumea pentru alţii
poeţii curg mereu de-a lungul nopţii

poeţii au un fel de n-ar mai fi
poeţii niciodată nimic nu înconjoară
e o ruşine să învingi poeţii
şi sacrilegiu e să-i naşti a doua oară

poeţii nici nu ştiu ce-nseamnă
a fi nemuritor sau muritor
-cât o cămaşă viaţa lor durează-
poeţii au un paradis al lor

poezie celebră de Ioanid Romanescu din Demonul (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timpul vieţii, poeţii nu sunt luaţi în serios, iar după moarte sunt uitaţi. Unii.

aforism de Boris Marian Mehr din Afurisme
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar poeţii

Doar poeţii merg agale,
Inspiraţi de-o foaie nudă,
Şi cu suflete-n spirale
Nu simt ploaia care-i udă...

Chiar de plouă în cascade
Nu le pasă ce se-ntâmplă,
Muza-n plasă de le cade,
Mâna-şi reazemă de tâmplă

Şi tot scriu despre tăcere
Ascultând nimic anume,
Despre lună şi durere
Lasă-n urmă doar un nume.

Doar poeţii sunt lunatici,
Lumea lor e ireală,
De vă par puţin sălbatici,
E că... fug de plictiseală...

poezie de Marilena Velicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii în Regatul Morţii (sonet omafial)

POEŢII ÎN REGATUL MORŢII
(sonet omagial)

Se frânge viaţa-n fragile destine
Şi după moarte nu e dimineaţă,
Doar veşnicia îngheţând speranţă,
Pe sculptori de vers ostatici îi ţine.

Şi-au frânt aripi în labirint cu ceaţă,
Căutând lumina zilei de mâine,
Ca spice roditoare pentru pâine,
Când i-a răpit o moarte hrăpăreaţă.

De lipsa lor, sărac e viitorul,
Iar amintirea e mai dureroasă
În stihurile ce-şi plâng creatorul.

Dorul de ei pe suflet mă apasă
Până îl slobozeşte Fondatorul
De sorţi, din colivia ce-i e casă.

Maria Filipoiu

sonet de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii

Pe piaţa literară-naltă,
Poeţii sunt un soi ciudat
Ce se consumă laolaltă,
Dar se mănâncă separat.

epigramă de George Zarafu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii sunt iubiţi până la moarte, alţii, doar la moarte, alţii, după moarte, alţii... niciodată.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, cultural, sunt un european, dar fundamentul spiritual e de ţăran din Muscel. La închisoare, grija mea a fost să nu fac neamul românesc de râs. Şi toţi din generaţia mea au simţit această grijă. Dacă mă schingiuiau ca să mărturisesc că sunt tâmpit, nu mă interesa, dar dacă era ca să nu mai fac pe românul, mă lăsam schingiuit până la moarte. Eu nu ştiu dacă vom fi apreciaţi pentru ceea ce am făcut; important e că n-am făcut-o niciodată doar declarativ, ci că am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate să ajungi să suferi pentru un ideal în mod fizic.

citat celebru din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să te aud chiar acum spunând cu o certitudine de netăgăduit că tu eşti Viaţă Eternă, căci adevărat, adevărat îţi spun, cea pe care o afirmi prin prostituţia cunoaşterii de după moarte, sunt doar cuvinte deşarte... Sună foarte mântuitor, nu? În timpul vieţii merg ca orbul după "Dumnezeul meu gândul" care mă duce din păcat/suferinţă în păcat şi după moarte în sfârşit, am scăpat să mai fiu un creştin/cretin şi sunt mântuit prin viaţa eternă. Iaca ciuciu! Nu există nici un Dumnezeu după moarte dacă nu îl regăseşti Recunoscându-te chiar Acum, chiar Aici, pricepi Asta!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii vechi şi noi

"Poeţii vechi, spui tu, scriau mai bine,
N-admir decât pe cei ce-n moarte zac!"
Eu tot nu vreau să mor, oricât aş ţine,
Amice Vacera, să-ţi fac pe plac...

epigramă de Marţial din Râsul lumii la români (2010), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rostul poeţilor

Poeţii populează ale cerului orbite
Cu făclii de poeme-n inimi zidite.

Poeţii umplu ale orizontului buzunare
Cu lumina aştrilor lirici, caldă binecuvântare.

Poeţii împregnează dichisit zările îndepărtate
Cu oceane şi munţi de cuvinte-n braţe purtate.

Poeţii impresionează al oceanelor adânc
Cu pleiade de poeme magistral glăsuind.

Poeţii înalţă ale munţilor piscuri
Cu cetina verde oglindită-în poetice râuri.

Poeţii învigurează ploile mănoase
Cu demnitatea cuvintelor nemincinoase.

Poeţii sădesc poeme în câmpiile fertile
Unde răsare iubirea de stihuri, dulci copile.

Poeţii dăruiesc îndrăgostiţilor imperiali crini,
Sorbind apă vie din izvor de fântâni.

Poeţii sunt logodnici înăscuţi să desfete
Inima aleselor cu inelele din planete.

poezie de Vasilica Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii

poeţii
sunt trişti

în van îi mângâiaţi
pe mâinile străvezii
care se agaţă de stilou
ca de singurul colac
de salvare
a existenţei lor
la fel de iluzorii
ca şi bunăstarea
voastră

poeţii
sunt trişti

şi singuri
cu foaia de hârtie
în faţă
ca o poliţă de asigurare
pentru riscul
de a înnebuni

trădaţi neîmpăcaţi
neştiuţi
proscrişi învinşi
nealinaţi
uitaţi minţiţi
umiliţi

aşadar

lăsaţi poeţii
să facă
ce ştiu ei mai bine
să moară
pe limba lor

poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pesta porcină

Se taie porcii, porcii pică,
Se ard, sporind, pe plai, angoasa,
Parlamentarii, morţi de frică,
O iau, buluc, la sănătoasa!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii

Sângele meu negru s-a potolit
I-am văzut jos ridicându-se
şi-au format un munte mototolit
Din vise moarte, pierzându-se
Au ars copacul vieţii
şi floarea lui ofilită
şi-au renăscut poeţii
şi-au murit într-o clipită
Restul n-au ştiu, nu i-au simţit
şi i-au lăsat singuri lânga criptă
Poeţii au luat câte un cuţit
şi-au închis rana înfiptă
şi-au renăscut poeţii
şi-au vorbit cu pereţii
şi-au ajuns acolo jos
şi-au gasit un folos
erau un moloz...

poezie de Viorel Ionuţ Pascan din Tulburările unei minţi neclare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ah, filosofia

Ah, filosofia s-a ruginit,
Îmi spune silfida din vechiul Egipt,
Doar poesia, doar poesia,
Ne mai trezeşte melancholia,
Dar şi seceta e foarte mare,
În poesie nu sunt motoare,
Nici motorele, nici motorete,
Dă din picioare şi scrie, băiete,
La ce bun poeţii în vremuri de crize?
Întreabă oricine, pipiţe, marchize,
Poeţii nici flori nu aduc şi nici cecuri,
Zece fecioare în cer aprind becuri,
Poeţii zac în beznă şi scriu,
Nu au, săracii, bani de sicriu,
Fiul lui fiul, la nesfârşit,
Nu poţi trăi doar cu un mit,
Cade Irod, rămâne ispita,
Nu-i Babilonul, dar e iubita,
Om din neom, antiom, paraom,
Doar din poem nu poţi face un pom.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt nenumărate dovezi care certifică existenţa vieţii de după moarte. Nu aveţi, deci, de ce să vă temeţi de moarte care reprezintă doar un pas către o dimensiune cu totul nouă.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi plac porcii. Câinii ne privesc de jos. Pisicile ne privesc de sus. Porcii ne tratează ca pe egali.

citat celebru din Winston Churchill
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii buni sunt citiţi. Poeţii mari sunt numai citaţi.

calambur aforistic de Valeriu Butulescu din revista "Magazin" (26 decembrie 1987)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii buni sunt apreciați foarte rar, în schimb sunt apreciaţi cei răi.

Lucian Haşa (15 iulie 2021)
Adăugat de Lucian Haşa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de Circe, vrăjitoarea

Când Circe s-a înfuriat,
Ea bunătatea îşi "ucise"
Şi-atunci, aheii lui Ulise,
Pe toţi în porci i-a transformat

Iar mai apoi, s-a-nduplecat,
Iertării calea îi deschise
Doar la urmaşi le mai prezise,
Destin porcesc, ce s-a păstrat...

Astfel, vedem ca-n altă eră,
Cum porcii printre noi prosperă
Şi perspectiva este tristă,
În stabilirea altor "norme",
Căci Circe-acum nu mai există,
În oameni, porcii să-i transforme.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii şi moartea

Adesea, ca-ntr-o scenă rituală,
poeţii dorm cu moartea pe pământ,
dar moartea-i moarte, n-are istoveală,
semnând cu ei un tainic legământ:
să-i dea mereu raport şi socoteală!

Şi-ncet, prin versul lor zglobiu,
salută moartea-n pas de defilare,
ducându-şi mâna dreaptă la chipiu,
ştiind că moartea multă minte n-are,
cutremurându-se de ochiul ei şerpiu!

Trăind cu ea-n concubinaj rebel,
se hârjonesc în public şi se-njură,
dar moartea-i trece zilnic pe-un tabel,
căci, de la legământ, ades abjură:
ea n-are mamă, dor, nici cerebel...

Să le cosească drum spre ţintirim,
în zelu-i frust, ea noi dovezi adună,
dar ei îi spun: " Stop, moarte, aferim,
noi nu mai vrem să îţi cântăm în strună,
căci existăm şi după ce murim!"

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!