Poeții
poeții
sunt triști
în van îi mângâiați
pe mâinile străvezii
care se agață de stilou
ca de singurul colac
de salvare
a existenței lor
la fel de iluzorii
ca și bunăstarea
voastră
poeții
sunt triști
și singuri
cu foaia de hârtie
în față
ca o poliță de asigurare
pentru riscul
de a înnebuni
trădați neîmpăcați
neștiuți
proscriși învinși
nealinați
uitați mințiți
umiliți
așadar
lăsați poeții
să facă
ce știu ei mai bine
să moară
pe limba lor
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Maria Daniela Goea. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.