Zbor
Enormă, pasărea plutea nemișcătoare,
Deodată se zbătu pe loc și-apoi în sus
Își îndreptă rotund un cioc de răpitoare
Și își purtă greoi un trup înspre apus.
poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Căldura
Același strigăt mic de greier se așează
Peste tăcere și odihnă în câmpie
Și strălucirea gliei atâta e de vie,
Că urcă până-n ceruri înaltă. E amiază.
poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limpezire pastorală
Un singur nor e cerul și încruntat se-nclină,
Acoperă și-neacă din vârfuri o colină,
Dar din întunecarea aceasta mai pe urmă
Spălată-n ploaie albă, coboară jos o turmă.
poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfârșit de sărbătoare
Nelămurit în toamnă, aseară-am revăzut
Aceeași luncă unde am pescuit noi doi,
Tu pleci și eu rămân mai trist și neștiut
Cum sună de departe un cântec de cimpoi.
poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea de fontă
Pasărea de fontă zboară prin conductele caloriferului
în cioc îi atârnă clopotul de la biserica din cartier
de aripile ei se încălzește vecina mea
trecută pe jumătate în lumea drepților
deși are ani buni de când cară un pat în spate.
Pasărea de fontă
bate în țevi
noi ne aruncăm mâinile în cuibul
crescut pe calorifer
și cu palmele căscate
ciugulim din clopot duminici uscate.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înspre amiezi nepământești
Te simt în trup... ispită dulce,
Născută-n dimineți de-amor,
Când buzele vor să se culce
La tine-n sân... sau pe picior.
Pe gâtul alb... pun sărutarea.
Mi te-nfășor cu mâini de foc
Și alerg nebun cu răsuflarea
Pe trupul tău... plin de noroc.
Te strâng la piept năucitoare,
Te-ncolăcesc... și te pătrund
În tainicul boboc... de floare
Și-n vraja miezului... rotund.
Mă tot îndemni nerăbdătoare,
Cu ochii magici.... mă-nvelești
Și te deschizi... ca o-ntrebare
Înspre amiezi... nepământești.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tatălui meu, guadalupean
Gândesc la marea, care se leagănă în unde
Și parcă văd acuma în noaptea asta grea
Adâncul nesfârșit, când gol, când plin, de unde
Ieși - coraliu sfânt -copilăria ta.
poezie clasică de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cât este zborul mai lin, cu atâta este pasărea răpitoare mai periculoasă.
citat din Graham Greene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Sfarsitul unei iubiri" de Graham Greene este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Pasărea duce
Paie uscate în cioc
Cuib să-și dureze.
haiku de Mihail Mataringa (7 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acei nărozi...
Acei nărozi făceau experimente,
Roia o lume în costume sport.
Ce artificii, scânteieri demente!
Riscai pe loc să cazi trăznit, și mort.
Suiau baloane-ornate ca un teatru.
Stricate, semănau sinucigași.
Dar frații Montgolfier aveau curaj.
Și-Academia de știință, treabă.
poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-a soarele răsare
Cioc, cioc, cioc,
bate soarele într-o ușă
a norilor bosumflați,
te așteptăm,
spun margaretele
primenite de stropi,
veniți primăveri,
haideți
la Căldura cea Mare!
poezie de Ion Țoanță din Rapsodie în mov
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tucanul, urangutanul și elefantul
O pasăre -un tucan-
C-un primat urangutan
Și c-un elefant greoi
(niciunul de pe la noi),
În urmă cu generații,
S-au apucat de plantații.
A adus în cioc sămânța
Pasărea, apoi maimuța
În pământ a îngropat-o,
Elefantul a udat-o,
Iar azi, sub pomul rotat
Și cu poame încărcat,
Strănepoții stau la sfat.
Ar face și ei la fel,
Însă la elefănțel
Trompița n-are supapă
Și nu poate pompa apă,
Poamele sunt delicioase,
Semințele uleioase,
Tocmai bune de mâncat.
- Dă-l încolo de plantat
(a conchis urangutanul)
Vom planta mai mult la anul!
Morala:
Și-n a oamenilor fire -
Foarte des așa gândire!
fabulă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Provoacă-mă
Provoacă-mă în dimineață
Cu focul gândului sedus,
De trupul care îmi dă viață
Ca soarele, înspre apus.
Aștept furtunile postume
Și smulg destinului plăceri,
Pentru o dragoste anume,
Redefinită de tăceri.
Dezleg de taine, răsăritul,
Și-alung ispite fără rost,
Sorbind privirilor, ursitul,
Indescifrabil și anost.
Apoi, arunc cu flori și rouă,
Cu umbra gândului nespus
Ce frânge inimile-n două
Ducându-se înspre apus.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Mării Japoneze
Smaraldul mării răpitoare
E jocul vecinic de colori
În verdea flacără de soare
De lângă țărmii ninși de flori.
Liliachii, se duc izvoare
Sub pomi, plăpânzi ca niște zori,
Smaraldul mării răpitoare
E jocul vecinic de colori.
Copii, de griji neștiutori,
Sunt japonezii-ntre popoare,
Ș-orice dureri le sunt ușoare.
Căci poartă-n suflet, zâmbitori,
Smaraldul mării răpitoare.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Excelsior" de Alexandru Macedonski este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Pusesem aer parfumat
Pusesem aer parfumat
În pipa care mă inspiră
Pe când salcâmul se admiră
În ochiul lunii mai curat.
Atunci urechii îi fu dat
S-audă-o fată cum se miră
Râzând că n-am și eu o liră
Ca un confrate consacrat.
Ci-n mica-i barcă legănată
Tăcere se făcu de-odată;
Codrii trăgeau să moară-n jur.
Ea-mi asculta flautul care
Scotea din el suspinul pur
Al primăverii trecătoare!
poezie clasică de Francis Jammes
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
melancolie -
doi porumbei cioc în cioc
și o privire
haiku de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
În plus
Deodată m-am trezit cumva în plus,
Într-un castel pustiu și fără nume
Cu porțile închise înspre lume
Și zâmbetul speranțelor s-a dus.
Deodată mi se pare că trișezi,
Cuvinte goale iarăși se complică,
Peceți peste iluzii se aplică
Și presupun că nici nu mă mai vezi.
Din lungile coloane s-au dedus
Doar nopțile ce nu aveau pereche,
Par insomnii într-o cetate veche,
Deodată m-am trezit cumva în plus.
poezie de Angelica Ioanovici din Cu tine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arcașul
Izbindu-se de statuie,
Pasărea a scăpat din cioc
Bobul ales din pădure.
A murit tăcută,
La picioarele arcașului
Cu bucle de piatră.
Au trecut anii.
Din pământ s-a ridicat
Un copac.
A înconjurat statuia
Cu crenguțe și crengi.
poezie de Mariana David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Dans les yeux des enfants" de Mariana David este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Unuia care și-a lăsat cioc
Văzând ciocul care-l are
Aș avea ceva de spus:
(E de fapt o întrebare)
O fi cioc crescut sau pus?
epigramă de Florea Ștefănescu din Lumea haimanalelor (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul meu înnebunește pasărea morții
Sufletul meu înnebunește pasărea morții,
Mă ascund într-un cântec de lacrimi și ape,
Ea mă caută pe corabia lunii plecată unde
Nu există cuvintele departe, aproape...
Vâscoasele aripi sunt promise atemporalului
Cu permis refuzat de-a intra în albastru,
Mi-am zidit tot neamul în istoria mea
Pusă in firida poeziei unde sunt sihastru.
Ploi de întuneric vin peste tot, peste mine,
Așchii din cer descriu meteori în formare,
Pasărea morții le prinde în cioc și gușa
Se umple cu elipse jucăușe, stelare.
Sufletul meu intră în toate formele și
Devin persoană ingrată pe corabia lunii
Care se scufundă în ochii păsării nocturne
În care funiile cresc să spânzure nebunii.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Cioc, cioc, cioc
Începem să murim pe dinăuntru și, asemeni altor statui,
Dedicăm amintirii noastre eterne
O mulțime de fleacuri sculptate
În beton, bronz, ipsos sau lemn.
Putrezim; înăuntru, pe dinafară.
Așa se face că atunci când Moartea,
În cele din urmă, este expusă pe fețele noastre,
Prietenii
Sunt brusc liberi să recunoască, pur și simplu mirați,
Că, de fapt, nu ne-au cunoscut niciodată
Atât de bine...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!