Clopot
Pierite chipuri, dintr-o ceață deasă
Memoria le vede prin perdele
Și ea atunci ca pe-un orfan mă lasă,
Întreagă regăsindu-se în ele.
Nălucile-nviate să le dărui
Vreau, celor vii, dar mă cuprinde teama
Clădirile de fum să nu le nărui
Și, grea, tăcerea își pogoară vama.
Un clopot fără limbă, mut sunt, cărui
Doar vântu-i suflă uneori alama.
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Tristele (1968)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vamă, poezii despre tăcere, poezii despre frică sau poezii despre cadouri
Citate similare
Surâsul Hiroshimei
Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă
Nu mai cunoaștem drumul către casă
Suntem ușori și ceața e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde s-ascunde drumul?
Ce ceață deasă, vai, ce ceață mare.
Unde-i cărarea, doamna-nvățătoare?
Sub talpă n-avem nici un drum, plutim
Vai, unde-i casa? cum să nimerim?
Și suntem goi, și ne cuprinde teama.
Unde e tata?
Unde este mama?
Nu ne vedem nici între noi deloc
Și jocul nu ne place, nu e joc.
Ce ceață deasă, vai ce ceață mare,
Oh, azvârliți-ne, voi, o cărare.
Nu mai cunoaștem drumul către casă
și ceața este deasă, deasă, deasă.
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tată, poezii despre mamă, citate de Eugen Jebeleanu despre mamă, poezii despre jocuri, poezii despre fum sau poezii despre cunoaștere
Corul copiilor uciși
Ce ceață deasă, vai, ce ceață deasă...
Nu mai cunoaștem drumul către casă.
Sîntem ușori, și ceața e ca fumul,
Vai, unde-o fi, unde se-ascunde drumul?
Ce deasă ceață, vai, ce ceață mare!
Unde-i cărarea, doamnă-nvățătoare?
Sub talpă n-avem nici un drum... plutim...
Vai! Unde-i casa? cum să nimerim?
Și sîntem goi, și ne cuprinde teama.
Unde e tata? Unde este mama?
Nu ne vedem nici între noi deloc
Și jocul nu ne place, nu e joc.
Ce deasă ceață, vai, ce ceață mare,
Oh, azvîrliți-ne, voi, o cărare!
Nu mai cunoaștem drumul către casă,
Și ceața este deasă... deasă... deasă...
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie sau citate de Eugen Jebeleanu despre copilărie
Romanță
De câte ori pe înserat
În târgul mic te-am așteptat,
Când tremurând că n-o să vii
Umblam pe străzile pustii?...
Se însera și-n câte-o poartă
Pica domol o floare moartă
Ce risipea un stins parfum
De liliac sau de salcâm.
Prin case albe, cu zorele,
Clipea o lampă sub perdele
Și răsuna un vechi pian
Prin vălul serii, sub castan.
O ceață cobora ușor,
Simțeam în suflet un fior,
Iar lampagiu-n cap de uliți
Prindea o stea în vârf de suliți
Și se pierdea cu pasul rar
Prin pâcla serii, pe trotuar,
Când eu pândeam ca și-alte dăți
Pe-același drum să te arăți.
Treceam, pe gânduri, fără zor,
Plângea un greier prin mohor,
Și peste pomi domol cădea
A nopții tainică perdea.
Când te iveai într-un târziu
Prin târgul ce dormea pustiu,
Părea că pomii toți sunt plini
De flori, de cântec și lumini.
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre seară
- poezii despre flori
- poezii despre copaci
- poezii despre suflet
- poezii despre pian
- poezii despre noapte
- poezii despre muzică
- poezii despre lumină
- poezii despre gânduri
Romanță
De câte ori pe înserat
În târgul mic te-am așteptat
Când tremurând că n-ai să vii
Umblam pe străzile pustii
Se însera și-n câte-o poartă
Pica domol o floare moartă
Ce risipea un stins parfum
De liliac sau de salcâm
Prin case albe cu zorele
Clipea o lampă sub perdele
Și răsuna un vechi pian
Prin vălul serii sub castan
O ceață cobora ușor
Simțeam în suflet un fior
Iar lampagiu-n cap de uliți
Prindea o stea în vârf de suliți
Și se pierdea cu pasul rar
Din pâcla serii pe trotuar
Când eu pândeam, ca și-alte dăți
Pe-același drum să te arăți
Când te ivei într-un târziu
Prin târgul ce dormea pustiu
Părea că pomii toți sunt plini
De flori de cântec și lumini
cântec, muzica de Nicu Alifantis, versuri de Miron Radu Paraschivescu
Adăugat de Ion Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb
Contrarii
Sunt scârbă tot, și tot, întors pe dos:
Mi-e drag doar ce e bubă și putoare,
Mărul, nu rumen putred, viermănos,
Muierea, târfă, acră de sudoare.
Șerpi de cenușă, vineți, mă pătrund:
Băloase gusturi, poftele de slugă,
Și mă ridic și mă scufund pe rând
Sub neagra lor și blestemata glugă.
Iar când ajung numai pârjol și clocot
De fumeg tot: un maldăr de ruine,
Ca-n turnul vechi neostenitul clopot,
Opt îngeri sună trâmbițele-n mine.
poezie de Miron Radu Paraschivescu din Tristele (1968)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre șerpi
- poezii despre prostituție
- poezii despre poftă
- poezii despre negru
- poezii despre mere
- poezii despre femei
- poezii despre cenușă
Septembrie
Suflet al meu, ce faci acu,
Pierdut prin lucrurile toate?
Lăsându-și soarele-n bucate,
Vara, catarg de foc, trecu.
Un greier țârâie mărunt
Prin câmpul unde am umblat
Și ca un mort din somn sculat,
În toate pier și-n toate sunt.
Prin vântul serii, glasul tău
Îl mai pândesc, poate, și-acum;
O stea sclipind prin nori de fum
Târziilor păreri de rău.
Mai jos cad toate, până când,
Singur rămas la ceas târziu,
Nu te mai văd, nu te mai știu
Prin timpul ce-l aud sunând.
O, suflete al meu, învie
În lunga toamnă, grea de rod,
Să vezi crescând într-alt norod
Nestinsa ta copilărie!
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Laude și alte poeme (1959)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre somn, poezii despre nori, poezii despre mâncare sau poezii despre moarte

Om cu clopot
Malul acesta foarte abrupt
din care cerul luna și-a rupt
este hamacul în care m-așez
ca să-mi mai iasă floarea din miez,
astfel aicea stau și aștept
clopotul lumii să-mi treacă în piept
să nu-l mai simt cum îmi fierbe în nervi,...
Clopotul mare-mi fierbe în os,
tidva e tot ce-am putut și am scos
din acest clopot rău și diform
pe-a cărui limbă astăzi adorm.
Clopot de negru, clopot de gri,
bate ce bate și nu te opri.
sfărmă oasele mele cu sârg,
du-te apoi și mă vinde la târg,
m-am săturat să te duc și suport,
parcă mi-aș duce propriul meu, mort,
tu înăuntru mă bați și m-apeși
dangăte roșii-mi ies prin cămăși,
lumea apasă de-afară și ea
doamne, turtită e azi viața mea.
Sunt vietate fără noroc
Care purtând acest clopot prin foc
Și l-a-nghițit și-l poartă acum
Oriunde-n lume, pe orice drum.
Și am să rămân doar atât, doar atât:
Omul de sunet c-un clopot la gât!
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre sunet, poezii despre prezent sau poezii despre noroc

Imensitate
Taci și lasă tăcerea să te... conducă,
Taci... și lasă vremea, timpul să curgă
Cum curge un râu învolburat de munte,
Taci și ascultă cum cântă-n cascade!
Privește uimirea din mine prin timpul...
Timpul ce vine, ce mi te aduce în cale,
Lasă fiorii, fiorii să-ți freamăte-n... sânge,
Fierbe și pierde-te-n doar în privirea mea!
Trăiește clipa, trăiește doar pentru mine,
Uită de ieri și de zile trecute, rămâi cu...
Rămâi cu mine-n eternitate... Minune,
Împarte infinitul la doi, împarte-l la Noi!
Lasă tot cerul să ne zâmbească acum,
Toți norii lasă-i să curgă picuri pe Noi,
Pășește în viață prin roua de dimineață,
Uită și lasă uitarea să moară, să... piară!
Cuprinde tot imposibilul, cuprinde... Tot,
Cuprinde visul, visul din noaptea uitată,
Alege o Stea, fii doar steaua, steaua mea
Aici aievea, aici cuprinde... imensitatea!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre zile, poezii despre visare, poezii despre trecut, poezii despre sânge sau poezii despre rouă
Florile
Lui Rafael Alberti
Florile legănate pe câmp
Dau din cap
Și clipesc parcă din pleoape.
Florile vin din pământ.
Pentru noi, orbii din fund,
Ele sunt periscoape.
poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Versul Liber (1968)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Miron Radu Paraschivescu despre flori
Rugă și ploaie
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
să spele multele păcate
și praful strâns de multe seri,
cărat pe flori în zi și noapte
Cum plouă, Doamne, des și mult,
peste clădirile bălțate,
pe drumul străbătut cu greu,
acum sunt bălți și-s tulburate
Pământul e acum noroi
și se lipește pe picioare,
cum plouă, Doamne, cerul tău
și cum îndoaie orice floare
Câte umbrele s-au deschis
și câte chipuri sunt sub ele
să se ferească de ce-i scris,
păcatele să nu se spele
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
cum curge cerul peste toate,
cu limpezimile din nori,
atât de mulți aduși azi-noapte
Cum suflă, Doamne, vântul tău,
din depărtare dintr-o parte,
eu stau în ploaie c-am fost rău,
mă iartă, Doamne, de păcate
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre plâns, poezii despre picioare sau poezii despre iertare
Epitaf (După Anton Pann)
Aicea s-au dus cu jale
și în tihnă se albesc
oasele Domniei-Sale
de Miron Paraschivesc
ce au fost trecut pe lume
ca să dea la toate nume.
Astăzi, una cu țărâna,
de iubire n-are știre
și un vreasc îi este mâna
care scrie aste știre.
Când zâmbiți din întâmplare,
întorcând aceste foi,
domnișori și domnișoare,
va zâmbi și el cu voi.
epitaf de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești, după Anton Pann (1941)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știri, poezii despre mâini, poezii despre iubire, citate de Miron Radu Paraschivescu despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Făclia
Tu nu mă vezi așa cum sunt,
Mă reclădești doar din imagini,
Din versuri ninse de paragini,
Tresar ca simplu amănunt.
Și uneori mă dezlipești
Dintr-o prefață-ncremenită,
Îți par, fără să vreau, ispită,
Plutind în rafturi cu povești.
Minutele plâng egoist
Prin dimineața trecătoare
Și mă declari o întâmplare,
Dar nici nu știi dacă exist.
Nu încerca să mă găsești,
Sunt o făclie neaprinsă,
Prin vadurile lumii însă,
Vreau să-mi repeți că mă iubești.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre poezie, poezii despre ninsoare, poezii despre minute, poezii despre imagine sau poezii despre existență
Versuri
Cuvinte
din mine pierdute
Cum v-aș putea prezenta
în fața eternității
pe voi
care nu sunteți decât
niște corecturi
ale biografiei mele?
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Versul Liber (1965)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Miron Radu Paraschivescu despre poezie, poezii despre cuvinte sau citate de Miron Radu Paraschivescu despre cuvinte

Știi
Știi?
Uneori cred
Că mă iubești
Că am și eu
Un loc al meu
Fie cât de mic
În inima ta
Sper adeseori
Lucruri de care
Îmi este frică
Și mă dor în adânc
Dar le chem
Le aștept
Și le răspund.
Știi?
Mi se lasă uneori
Printre gânduri
Un nor ce îmi
Întunecă privirea
Cu o ceață gri
În care mă pierd
Și mă rătăcesc
Până mă cuprinde
Oboseala
Și nostalgia ploilor
Ce mă îndeamnă
A te iubi fără sfârșit
poezie de Constanța Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre sfârșit sau poezii despre inimă

Se usucă sufletele noastre
Se usucă sufletele noastre
Izvoarele de apă vie seacă
Stropul de amar dintr-o cinzeacă
Purtător e veșnic de dezastre
Unde ești iubito visele să-ți dărui
Să ne ducem veacul pe un alt tărâm
Să ne sune pașii pe un caldarâm
De melancolii prin lumina cărui,
Pururi te zăresc numai ca prin ceață
Viața noastră plină de himere
Supraviețuirea tot mai multe cere
Și nu se mai face, parcă, dimineață
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supraviețuire, poezii despre melancolie sau poezii despre dimineață
Alfabetizare
A-ac, B-bec, C-cec...
Învățăm,
învățăm cu hotărâre
asprele certitudini ale semnelor
ca să ne știm mai bine
îndoi de noi înșine.
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Versul Liber (1965)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură sau poezii despre alfabetizare

* * *
Iată, corzile stelelor vuiesc
lumesc, nelumesc
Uite, semne se-arată în lume
bune, nebune
Și tu, ce mai faci, dragostea mea?
Umbra ta, spune-mi-o, cărui
s-o dărui, s-o nărui?...
poezie celebră de Nichita Stănescu din Argotice (1992)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, citate de Nichita Stănescu despre stele, citate de Nichita Stănescu despre iubire sau citate de Nichita Stănescu despre cadouri
O ceață
Dincolo de cuvinte e o ceață
în care uneori mă cufund.
Acolo, doar cu mine mă-n frunt,
cu muntele meu ursuz, călător, de ceață.
Ca niște păsări pierdute în nori,
cuvintele zboară uneori departe de mine.
E o toamnă, atunci, câd soarele-i singur cu mine,
și aștept marii, negrii tăi nori.
Întinde doar mâna, și mă găsești.
Întinde doar mâna, fără cuvinte.
Pe cărări ce înca n-au început să se zvânte,
dincolo, la rădăcina cuvintelor mă găsești.
poezie clasică de Mihu Dragomir din Dor (1969)
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zbor, poezii despre păsări sau poezii despre munți

Tăcerea spune multe
Uneori tăcerea spune multe,
Când nici în șoaptă n-am cum să-ți vorbesc
Ochii tăi îmi cântă-n slove de cuvinte
Și timpul stă pe loc atunci când te privesc,
Uneori tăcerea spune multe,
În odaia mea când singură eu stau
Iar visele-mi vorbesc atât de multe
Și n-am la nimeni să le dau,
Uneori tăcerea spune multe,
Când cerul înstelat eu îl zăresc
Și stele-mi vorbesc doar în cuvinte
Ce nu știu eu să le rostesc,
Uneori tăcerea spune multe,
Când eu la tine mă gândesc
Cum aș putea să-ți spun fără cuvinte
Că doar pe tine te iubesc.
poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre ochi sau poezii despre declarații de dragoste

Nimeni nu fuge de moarte
Nimeni nu fuge de moarte
La ieșirea din munții semeți
apele se limpezesc sărind în cascade
pe fața dimineții soarele își lasă razele
chiar dacă-i rece învăluită-n ceață,
totul se-ntâmplă normal și grăbit,
nimeni nu fuge de moarte,
dar trăiește cu teama în oase.
Nesfârșitul prin care curge văzduhul
lasă în hăuri ecoul
și ziua se ridică din memoria clipei
fără cicatrici pe buzele amiezii
înflorind în ochi bucuria luminii.
Dacă pot să străbat cu sufletul,
odată cu săgeata albastră
voi străpunge cerul cu iubirea de semeni.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prăpăstii sau poezii despre miezul zilei