Rugă și ploaie
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
să spele multele păcate
și praful strâns de multe seri,
cărat pe flori în zi și noapte
Cum plouă, Doamne, des și mult,
peste clădirile bălțate,
pe drumul străbătut cu greu,
acum sunt bălți și-s tulburate
Pământul e acum noroi
și se lipește pe picioare,
cum plouă, Doamne, cerul tău
și cum îndoaie orice floare
Câte umbrele s-au deschis
și câte chipuri sunt sub ele
să se ferească de ce-i scris,
păcatele să nu se spele
Cum plânge, Doamne, cerul tău,
cum curge cerul peste toate,
cu limpezimile din nori,
atât de mulți aduși azi-noapte
Cum suflă, Doamne, vântul tău,
din depărtare dintr-o parte,
eu stau în ploaie c-am fost rău,
mă iartă, Doamne, de păcate
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre flori
- poezii despre vânt
- poezii despre seară
- poezii despre plâns
- poezii despre picioare
- poezii despre nori
- poezii despre noapte
- poezii despre iertare
Citate similare

Plouă cu mirese, Doamne!
Plouă cu mirese, Doamne!
Ninge Doamne îngerii
În covoare de lumină,
Pentru mulții tăi copii!
Albul pur de crin, în miere
Risipindu-se apoi...
Plouă Doamne cu lumină
Și iubire peste noi!
Limpeziri de cer și ape,
Valuri moi de catifele,
Plouă Doamne cu lumină!
Și cu borangic de stele,
Vin și-mpodobește lumea
Și "oprește noaptea-n rai"
Cănd răsare-n noi iubirea,
"Să dăm versurilor grai!"
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre îngeri
- poezii despre versuri
- poezii despre stele
- poezii despre poezie
- poezii despre nuntă
- poezii despre ninsoare
- poezii despre miere
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Colind ceresc
Cerul și-a deschis soborul
- Lerui, Doamne, Ler -
Au pornit cu plugușorul
Îngerii prin cer.
Merg cu pluguri de oglindă
Și de giuvaier,
Toți luceferii colindă,
- Lerui, Doamne, Ler.
Vântul suflă cu lumină
- Lerui, Doamne, Ler -
În buhai de luna plină
Legănat in ger.
Patru heruvimi cu glugă
Albă de oier
Sub ferești colinde-ndrugă,
- Lerui, Doamne, Ler.
N-au venit cu grâu la poartă,
Ci au rupt din ger
Stele mari ca sa le-mpartă,
- Lerui, Doamne, Ler.
Și-n Florar de roade grele,
- Lerui, Doamne, Ler -
Va fi câmpul cer de stele
Tolănit sub cer...
Numai tu aștepți în tindă,
- Lerui, Doamne, Ler -
Suflete ce n-ai colindă
Și nu știi Prier.
Nici un cântec alb nu vine
Fâlfaind mister,
Cu o stea și pentru tine
- Lerui, Doamne, Ler.
citat clasic din Radu Gyr
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre îngeri, citate despre vânt, citate despre timp, citate despre suflet, citate despre muzică, citate despre lună plină, citate despre lumină, citate despre flori sau citate despre cereale
Na-ș vrea să stau nepăsător
Na-ș vrea să stau nepăsător
Să văd in jurul meu cum mor
Atâția oameni ce nu vor
Să iasă din păcat.
Ei se complac in acest fel
Și nu doresc schimbare-n ei
Nu cred că este ceva sfânt
Dincolo de a lor mormânt.
Și fac în viața tot ce vor
Sunt prinși în păcatele lor
Nu cred c-o șansa li sa dat
Să fie iertați de-a lor păcat.
Te rog acum pentru omenire
Trimitele Doamne trezire
Din cerul Tău cel minunat
Și scapa-i Doamne de păcat.
Îndreapta inimi noi spre Tine
În care Doamne fă trezire
Trezește de pe acest pământ
Să nu ajungă așa-n mormânt.
Să fie Doamne dezbrăcați
Cei cu păcate îmbrăcați
Să-i poți ierta prin mila Ta
Să vadă și ei Slava Ta.
Și să se poata bucura
Când la cer îi vei lua
Să vadă că după mormânt
Este viață-n cerul Sfant.
AMIN
poezie de Elena Fărăgău (2009)
Adăugat de Alexandra

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre nuditate, poezii despre inimă, poezii despre dorințe sau poezii despre bucurie
O, Doamne... (cântare)
Se stinge lumina afară
Adie o boare de vânt
Cu lacrimi de dragoste iară
Mă rog și Te laud și-Ți cânt.
Te rog pentru cel ce mai plânge
Te rog pentru cel ce-a căzut
Făptura mea toată se frânge
O mână sunt, Doamne, de lut.
Mă pierd fără Tine, sunt mică
Frânturi de cuvinte-ecou
Se-ntorc din tăcere, mi-e frică
Ajuta-mă, Doamne din nou.
O, Doamne, o, Doamne, o, Doamne Domnul meu
O, Doamne rămâi lângă mine,
O, Doamne, o, Doamne, mărite Dumnezeu
Speranța mea toata e-n Tine.
cântec, versuri de Adriana Cristea (13 martie 2004)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre tăcere, poezii despre religie, poezii despre muzică, poezii despre laudă sau poezii despre frică

Durere în stele
Câtă durere este-n stele, Doamne?!
Oh, s-au topit și curg prin ochii Tăi!
Iar Tu ne cerți cu boală și cu foame,
Cu moarte și cu virușii-călăi,
Fiindcă am fost copii rebeli și răi
Și nu ne-am plâns greșeala la icoane.
Ori poate ceri dreptatea pentru care
Cei asupriți, în viață au luptat...
Acum îngenunchem și-ți dăm crezare
Și Doamne, știm că am făcut păcat.
Azi fiecare este vinovat
Și lacrimile noastre sunt amare.
Să ne unim în luptă, toți, ca unul!
Iubirea nu ne fie în zadar...
Ne iartă, Doamne! Plânge azi românul.
Ne iartă și ne ai în paza Ta!
Plâng toți cei dragi, pier unul câte unul...
Ne iartă Doamne! Nu te mânia!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre ochi, poezii despre medicină sau poezii despre icoane
Dă, Doamne, cântec!
S-a născut o stea pe cer din veșnicie
Și-a primit chemarea sa
A primit și loc în galaxie
Viață ea ne-a dat
Și drum de urmat...
Dă, Doamne, cântec,
Dă, Doamne, vers,
Să port credința mea
În Univers
Dă, Doamne, viață,
Dă, Doamne, nor,
Și ascultă ruga oamenilor
Ce destin nerepetat nicicând sub soare
Pomenească trecere
Fie lumea veșnic iubitoare
Drumul plin de flori
Cerul fără nori
Dă, Doamne, cântec,
Dă, Doamne, vers,
Să port credința mea
În Univers
Daaaaaa
Și ascultă ruga oamenilor
Și ascultă ruga... oamenilor
cântec interpretat de Laura Stoica
Adăugat de Doina Bumbuț

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere sau poezii despre Soare
O, Doamne, văd!
O, Doamne, văd!
Abia acuma văd!
Abia acum-au toate-n viață rost!
Abia acum cînd toate s-au schimbat
cu-adevărat,
abia
acum
încep
să văd
ce-am fost!
O, Doamne-aud!
Abia acum aud!
Abia acum răsună glasul Tău!
Abia acum mă bucur să Te-ascult
atît de mult
pe cît am fost de surd,
de-ngust,
de rău!
O, Doamne, merg!
Abia acuma merg!
Abia acum simt calea sub picior!
Abia acum de Duhul Tău atras
fac primul pas.
Și-acum
aș vrea
s-alerg,
să cînt,
să zbor!
O, Doamne sunt!
Abia acuma sunt!
Abia acum cu-adevărat trăiesc!
Abia acum, în tot ce-i pămîntesc,
pot să mă-nfrunt.
Și-acum
aud
și văd
și merg
și sunt.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, citate de Costache Ioanid despre zbor, citate de Costache Ioanid despre viață, poezii despre schimbare, citate de Costache Ioanid despre schimbare, citate de Costache Ioanid despre picioare sau citate de Costache Ioanid despre bucurie
Dă-mi aripi, Doamne
Dă-mi aripi, Doamne, ca să zbor
peste muntele cu nor.
Dă-mi aripi, Doamne, ca să trec
marea, fără să mă-înec.
Aripi, Doamne, de-aș avea,
către cer m-aș înălța,
Mai liber ca pasărea,
la Tine aș cuteza.
Aș pluti în zborul lin
către cerul Tău sublim.
Cânt de slavă-aș înălța,
la picioare Ți-aș cădea,
viața Ți-aș încredința.
Că Tu ești ocrotitorul,
Tu ești și mântuitorul.
La Tine, Doamne, mă-închin.
Iartă-mă, Doamne! AMIN!
poezie de Dumitru Delcă (10 octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre mântuire, poezii despre munți, poezii despre creștinism sau poezii despre aripi
Autoportret cu singurătatea lui Dumnezeu
Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria umbră
O strivesc,
O calc în picioare,
Dar sunt contemporan cu ea...
Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria moarte
Mă strivește,
Mă calcă în picioare,
Dar sunt contemporan cu ea...
Și, Doamne,
Sunt fericit de pe-acum
De renghiul pe care i-l voi juca:
După ce mă va chema la ea,
Nu-și va mai afla rostul...
Doamne,
Sunt contemporan
Cu propria iubire,
Cu propria credință,
Cu propria icoană,
Cu propriile păcate...
Dar de ce, Doamne,
nu-mi este îngăduit
să fiu contemporan
cu însingurarea
veșniciei Tale?
poezie de Valeriu Stancu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre jocuri, poezii despre fericire, poezii despre autoportrete sau poezii despre Dumnezeu
Doamne...
Unora le dai cu caru,
Pe alții îi bați cu paru,
Doamne, nu ți-e milă?
Lupi mușcând din bunul tării,
Din apus la malul mării,
Doamne, nu ți-e silă?
Oropsiți de-o grea povară,
Suntem lumii de ocară,
Doamne, nu ne crezi?
Nu e nimeni să ne vadă,
C-am ajuns lumii de pradă,
Doamne, nu ne vezi?
Mulți bătrâni ce-s târâi pașii,
Sunt furați de toți geambașii,
Doamne, ești părtaș?
Suntem slabi, cinstea ne doare,
Unii ne calcă-n piciare.
Doamne, de ce-i lași?
Oare, cine să ne-asculte,
Sau păcatele-s prea multe,
Doamne, ne-ai uitat?
Dacă ne rugăm oleacă,
Poverile să ne treacă,
Doamne, ne-ai iertat?
Nu avem decăt credința,
Să învingen neputința,
Doamne, suntem buni?
Mai avem multe lichele,
Sper, să mai scăpăm de ele.
Doamne!!! Sunt nebuni???
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu (3 iulie 2007)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nebunie, poezii despre lupi, citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre iertare, poezii despre bătrânețe sau citate de Corneliu Zegrean-Nireșeanu despre bătrânețe
Ești acolo, Doamne?...
Ești acolo, Doamne, mă auzi,
Ești cu mine Domnul meu acum
Crengile se sparg și arbori uzi
S-au pornit să bântuie pe drum.
Ești acolo, Doamne, mă asculți?...
Mi-a rămas pe buze un cuvânt
Ti l-aș duce, pașii mi-s desculți
Ti l-aș spune, mă lovesc de vânt.
Ești acolo, Doamne, mă privești? -
Sub o floare m-am ascuns să plâng
Și mă duc cu zânele-n povești
Că mi-e ploaie și zăpadă-n crâng.
Ești acolo, Doamne, mă visezi?-
Am ajuns la stelele de sus
Și Te văd pe Tine, Tu mă vezi?...
Sunt la Tine, Doamne, sunt sau nu-s?...
poezie de Adriana Cristea (11 aprilie 2004)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre cuvinte, poezii despre crengi sau poezii despre copaci

Desen transcendental
Doamne, de-aș putea atinge Cerul
Și m-aș așeza-n Lumina Ta,
Eu, pe loc, aș dezlega misterul
Florii, Doamne, de "nu mā uita".
Doamme, fā -mā pasāre-n vāzduh,
Ca sā-ți cânt și Ție Lerui-Ler,
Toarnā-mi, Doamne,-n vers un dram de duh,
Cāci, sunt tare singur și stingher.
Doamne, dā-mi aripi de ciocârlie
Și strălumineazā-mi calea linā,
Mā așazā,-apoi, în poezie,
În cea care sufletu-mi alinā...
Poartā-mi, Doamne, drumu-n izvodire,
Tu mă mântuie, cu harul Tău,
Deseneazā-mi pașii din gândire,
Nu mă prāvāli din nou în hău...
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri sau poezii despre desen
Daruri
Mâinile astea, Doamne!
M-ai împuternicit cu mâinile astea.
Pot mângâia cu ele până și setea
pomilor arși de toamne
Și ochii ăștia Doamne!
M-ai luminat cu ochii ăștia colorați,
să zăresc frunzele și viermi inelați
și câte alte forme
Și mi-ai dăruit gândul,
să-mi pot pune întrebările doar noaptea,
să pot întreba retoric ce-i dreptatea
care-o împarte vântul.
Doamne! Doamne! Cuvântul.
Ne-ai lăsat cuvântul, Doamne, într-o carte.
Ne amintim rândurile din ea, poate,
până ne cerne glodul.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cadouri, poezii despre viermi, poezii despre toamnă sau poezii despre mâini

Rugăciune
Cum, Doamne, să suporți atâta nedreptate,
Când mama cu pământul copiii și-i împarte!
Când diavolul-n câștig pare mereu să fie,
Iar sufletele noastre-ntr-o veșnică robie?
Cât, Doamne, să mai rabzi atâta umilință,
Când cerul se prăvale lovindu-ne-n credință,
Când mila-i pe sfârșite, și-o găsești doar pe bani,
Iar moartea nu mai ține de boli cont... și de ani.
De ce, Doamne, te-ntreb, ne e amară soarta,
Și către cerul tău ne e zidită poarta,
De ce doar cei bogați au parte doar de bine,
Iar oropsiții sorții se zbat între suspine?
De ce în casa ta sclipește bogăția,
Iar cei care-o slujesc și-au pierdut omenia,
De ce îl lași pe diavol, în toate câte sunt,
Să-ți învrăjbească fiii, să uite-al tău cuvânt?
Coboară, Doamne, iarăși aicea printre noi,
Și, dăruind iubire, ne scapă de nevoi,
Ne-nvață iar ce-i mila, respectul, bunătatea,
Și-alungă cu lumină, din suflet, neagră noaptea!
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre bogăție, poezii despre sfârșit, poezii despre sclavie, poezii despre respect, poezii despre negru sau poezii despre moarte
Doamne, ler Domnului Doamne
Doamne, ler Domnului Doamne
Ia ieșiți boieri afară
Doamne, ler Domnului Doamne
De vedeți ce să coboară.
Să scoboară două flori,
Da' nu-s flori că-s frățiori,
Da' îi Ion și Văsălie,
Să întorc de la robie.
Maică-sa când îi vedea
Caii-n grajd ea îi băga
Vin roșu să be' le da.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre roșu sau poezii despre mamă
Ce mă doare, Doamne...
Ce mă doare, Doamne, stau și mă frământ
Ce mă doare, Doamne, dacă plâng de moarte
Nu sunt frunză, Doamne, să mă culc pe vânt
Să mă culc pe vântul care-o să mă poarte...
Ce mă doare, Doamne, ce durere rea
S-a ascuns în suflet și nu vrea să iasă,
Uită-Te la mine, poate vei vedea
Care deznădejde m-a făcut mireasă...
Pune-ți mână, Doamne, nu mă părăsi
Pune-Ți mână, Doamne, totu-i cu putință
Fă-mă să răscumpăr fiecare zi
Ce m-a ars cu lacrimi și cu suferință...
Ce mă doare, Doamne, Domnul meu cel sfânt,
Ce dureri de taină s-au ascuns în mine...
Nu sunt frunză, Doamne, să plutesc pe vânt,
Mână Ta-i aceea care azi mă ține
Vindeca-mă, Doamne, gândul, plânsul meu
Nu lăsă pământul plânsul să mi-l poarte
Pune-Ți mâna, Doamne, Tu ești Dumnezeu
Tu ești Dumnezeul ce m-a scos din moarte!...
poezie de Adriana Cristea (7 septembrie 2003)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere sau poezii despre suferință

Nopți
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Nopți lungi și triste
Acasă mă gândesc
Și pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopți pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopți de basm acolo, la voi
Și Doamne, pentru ce o viață de coșmar
Și pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopți pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopți de basm de care nu mai știu
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
De ce nu încetați acest cumplit război?
De ce va gândiți numai la voi?
Și nici nu vă pasă de mama care-și plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălți de sânge!
Și nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuț

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre sânge, poezii despre război sau poezii despre groază

Domni și doamne
Doamne, domnul Cer coboară
Stelele pe câmp să-și pască
Lângă sfânta lui comoară
Doamna Limbă Românească!
Doamne, trece doamna Artă
Peste domnul Labirint...
Domnul Râu, pe doamna Hartă,
Face tumbe de argint.
Domnul Dor, crescut departe,
Taie domnul Timp în două,
Doamna Carte-mi ține parte,
Când mă ninge doamna Rouă.
Doamne, doamna Gladiolă
Îmi irigă domnul Sânge,
Domnul Gând mă dă-n gondolă,
Domnul Nor în palme-mi plânge.
Doamna Ploaie-i rugăciune
Peste domnul Spic de rasă,
Doamna Ramură ne pune
Domnul Măr pe doamna Masă.
Peste veri și peste toamne,
Domnul Clopot bate iarăși...
Domnii-acești și-aceste doamne
Sunt eternii mei tovarăși!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vară, poezii despre timp sau poezii despre rouă

Ultimul poem
e frig afară și mă sting
plouă în cer și lacrima doare
mă scurg și scriu pe ultimul rând
plec sângerând pe cărări
cărările dorului în țipătul cocorului
era târziu atunci
eu adunam din toamne gânduri
trăiam la țărm un ultim ideal
azi fug de mine iar în ceață
tot căutând un drum, o viață
trec caii sălbatici
nechează gânduri în noapte
ce lung e azi drumul între ochi obosiți
sunt pom ce plânge pe drum
sunt fructul oprit aruncat pe pământ
sunt tristețea și disperarea adunate într-un pumn
sunt pumnul ridicat către cer
sunt cerul căzut pe pământ
sunt pământul adunat într-un gând
mă întreb, mai sunt
sau poate sunt acel ce nu mai sunt
azi plâng pe țărm
dar țărmul azi mai este țărm
mă înțeapă spinii, mă rog
sunt suflet biciut de ploaie
sunt orbul ce caută privirea
sunt privirea ce plânge pe țărm
sunt țărmul cu ochii în lacrimi
sunt lacrima ce se stinge în mine
mai lasă-mi Doamne, o clipă
să miros trandafirii în ploaie
să duc la joc mândre fecioare
sunt un ultim suspin
o fărâmă de suflet
dă-mi Doamne puterea
să agăț în cer ghirlande de flori
o rază în inimă sunt
un drum către casă, acum
pașii se sting
coboară arhangheli în gând
pe aici, rând pe rând
eu scriu un poem
un ultim suspin
despre lacrimi ce dor
dă-mi Doamne, ochii
să privesc nesfârșitul
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre virginitate sau poezii despre trandafiri
Scântei împrăștiate...
din atâtea ies scântei și toate împrăștiate,
câte Doamne se mai pierd, în marea imensitate
și de ce arse pe rug, sunt făcliile albastre,
luminând același drum, drumul care-i plin de astre
de ce Doamne nu zărim, calea lor strălucitoare,
prea orbiți și suferinzi, apucăm altă cărare
și treziți prea la final, zvârcoliți de-atâtea geruri,
vrem din nou să fie cald, coborât din frigul iernii
din atâtea ies scântei, niciodată adunate,
prea infatuase pier, strălucind puțin în noapte,
singure se sting și mor, într-o pâlpâire slabă,
luminând doar un contur și acela prea în grabă
de ce Doamne nu-s mănunchi, scânteierile din toate,
spune-mi Doamne cui să spun, că din cauza lor e noapte
sonet de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre ger, poezii despre astre sau poezii despre albastru