În taină

Strălucitorii ochi albaştri
Mă-ndeamnă-ntr-una să-i privesc
Şi-astfel în noapte doi sihaştri
Cântul iubirii-şi povestesc.

N-am fost şi nici nu vrem să fim
Călugări din bătrânul schit
Căci multe-avem să ne şoptim
Când luna blând a răsărit.

Vino-n braţe-mi draga mea
Vreme de pierdut n-avem
Când ne-ndeamnă dragostea
Să mă chemi şi să te chem.

Copila mea cuminte
Deşi puţin vorbim
Alesele cuvinte
Ne fac să ne iubim.

În taină ne-am retras din lume
Sub vraja plopilor înalţi
Şi chiar de am avea alt nume
Tot noi am fi şi ceilalţi.

Căci iubirea nu greşeşte
Între inimi e drum drept
Una alteia-şi şopteşte
Mă aştepţi şi te aştept.

Vino-n braţe-mi draga mea
Vreme de pierdut n-avem
Când ne-ndeamnă dragostea
Să mă chemi şi să te chem.

Copila mea cuminte
Deşi puţin vorbim
Alesele cuvinte
Ne fac să ne iubim.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrem

Ne chinuim
Şi ne tăcem,
Să ne vorbim
Nimic n-avem.

Ne dumirim
De ce nu vrem:
Să ne iubim
E tot ce-avem.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (14 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vreme ce lumina zilei...

Suntem bogaţi: n-avem nimic de pierdut.
Suntem bătrâni: n-avem spre ce alerga.
Noi trebuie să înfoiem pernele trecutului,
să zgândărim jarul zilelor care vor mai veni,
să vorbim despre ceea ce-înseamnă important.
Asta-n vreme ce lumina zilei, indolentă, scade-n asfinţit.
Trebuie să pregătim pat sfârşitului nostru nemuritor:
Te voi îngropa. Mă vei îngropa.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe valuri line de iubire

Alene coborând pe dealuri
Încet amurgul s-a lăsat
Nici apa nu şopteşte-n maluri
Şi-atâta linişte e-n sat.

În grabă una câte una
Făcliile nopţii s-aprind
În zare se vesteşte luna
Iar eu în braţe te cuprind...

Şi îmbătaţi de fericire
La piept strângându-te cu dor
Pe valuri line de iubire
Ne legănăm plutind uşor.

Nu ştim, e cânt sau poezie
Un freamăt dulce în frunziş
E noapte clară şi târzie
Căci timpul trece pe furiş.

Răpiţi de vraja fără seamăn
Am vrea ca vremea-n loc să stea
Când visurile noastre deapăn
Cu fir de doruri dragostea.

Iubito!... Iubite!... şoptim cu drag
Sfânt adevăr cât ne iubim
Cu-al lacrimilor mândru şirag
Noi inimile ne-mpodobim.

poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 30

Când gândurile mele liniştite
Le chem la sfat să-mi amintesc ce-a fost
Oftez, ştiind de lucruri neîmplinite,
De dureri vechi şi noi ce nu au rost.
Şi-înec un ochi ce n-a plâns niciodată
Căci bunii-amici în moarte se pitesc
Jelind după iubiri de altădată,
Că le-au pierdut şi-acum se văicăresc.
Şi mă mâhnesc gândind la suferinţă,
Iar grijile le număr copleşit,
Un bilanţ trist, de veche neputinţă,
Şi-achit din nou, deşi am mai plătit.

Dar, drag amic, când mă gândesc la tine
Uit ce-am pierdut şi îndurat, ştii bine.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul cuvintelor

Noi punem noapte în cuvinte
Şi ne-agăţăm de-un colţ de viaţă...
Eu număr stelele cuminte,
Tu ştergi o pojghiţă de gheaţă

Şi nu e nimeni să ne-alinte
Nici nimeni calea nu ne-nvaţă,
Noi punem noapte în cuvinte
Şi ne-agăţăm de-un colţ de viaţă...

Din tot ce-a fost, n-am luat aminte
S-a destrămat un fir de aţă,
Căci obosiţi de mai-nainte
Ne-am plictisit fără speranţă

Şi punem noapte în cuvinte.

rondel de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călugărul din vechiul schit

Călugărul din vechiul schit,
O zi la el m-a găzduit,
Şi de-ale lumii mi-a vorbit,
Şi de amar şi de iubit.

Când am plecat l-am întrebat,
Ce dor ascuns te-a îndemnat,
Să-ţi cauţi loc printre sihaştri,
El mi-a răspuns, doi ochi albaştri.

Călugarul din vechiul schit,
De-un dor ascuns a-nebunit,
Şi atunci prietenii lui buni,
L-au dus la casa de nebuni.

L-am revăzut, l-am întrebat,
Printre nebuni ce-ai căutat,
Eu te ştiam printre sihaştri,
El mi-a răspuns, doi ochi albaştri.

Călugărul din vechiul schit,
De acelaşi dor a şi murit,
Iar la mormânt printre sihaştri,
Plângeau amar doi ochi albaştri.

cântec, versuri de Traian Demetrescu
Adăugat de Mihai Ţigăreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aubade

Deşteaptă-te, iubita mea,
Căci zorile-s acum pe cer
Şi eu 'n genunchi naintea ta
O sărutare voi să-ţi cer.

Deşteaptă-te şi vino-n crâng
Să-l vezi tu cât e de frumos,
Iar eu în braţe-mi să te strâng
La poala teiului umbros.

Deşteaptă-te, căci în curând
Frumosul soare-al primăverii
Trezeşte lumea pe pământ
Şi-alungă farmecul tăcerii.

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocluzie

Când sunt atât de multe ţărmuri şi urmele de paşi le şterge marea
Mă rog în taină sorilor de gânduri să ne strivească cu lumină zarea
Şi peste goliciuni de şoapte, unde prea multe inimi odihnesc
Tăcerile de ieri se fac uitate şi clipe sub apus ne întregesc.
Ne ţinem şi de sete şi de umbră când dogoresc ispite peste noi
Şi ne hrănim pe rând cu răsărituri, la adăpost de zgomot şi nevoi.
Când se-nteţesc atâtea graiuri mute şi flori de câmp pe suflet înverzesc
Mă pierd unde nu-i glas de mângâiere şi tot la tine-n piept mă regăsesc.
Ne ţinem şi de scut sub vrajba lumii când rugăciunea parcă ne înalţă
Şi strâns în pumnii mici de primăvară, un singur Cer muşcă din viaţă.
Suntem un tot, o dulce frenezie, puţin din Har, puţin din moarte
Ne suntem efemer şi veşnicie, unde-i un amalgam firesc de zi şi noapte.
Când ascultăm orgoliile surde ne-am rătăci şi-am îngropa ce-am fost.
Dar ne iubim. Şi fără doar şi poate, fără iubire n-avem nici un rost...

poezie de Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Puţin de nor, puţin de soare,
Puţin de viaţă, puţin de moarte,
Puţin de bine, puţin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!

Puţin din timp, puţin din azi,
Puţin din noapte, puţin din somn,
Puţin cât am putut să dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!

Puţin din vis, puţin te mai visez,
Puţin mai îndrăznesc, puţin te mai chem,
Puţin te mai aştept, puţin te mai iubesc
În viaţa asta petrecută fără tine!

Puţin regret, puţin moment,
Puţin ai fost, puţin te mai cunosc,
Puţin de rost, puţin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!

Puţin mi-a mai rămas, puţin din glas,
Puţin dintr-un cuvânt, puţin din gând,
Puţin pământ, puţin mormânt
În moartea ce vine fără tine!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

"Căci Harul lui Dumnezeu... ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi cu poftele lumeşti..." (Tit 2:11-12)

La şcoala-n care ne-am înscris,
La şcoala Harului Ceresc,
Aripi de rugăciuni şi vis
Ne cresc, ne cresc, ne cresc, ne cresc.

De-atâta slavă înnoiţi,
În toate părţile privim —
Şi-n marea Dragostei topiţi,
Iubim, iubim, iubim, iubim.

Ispitele ne-ar vrea învinşi.
Ne-ndeamnă şoapte să mai stăm.
Dar noi, de dorul Lui aprinşi,
Luptăm, luptăm, luptăm, luptăm.

În lături, ruşinoase căi!
Ne-am săturat tot robi să fim!
Cu ochii-n lacrimi şi-n văpăi,
Suim, suim, suim, suim.

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt

Zbor de vise prind în noapte
Mă ascund în vraja lor
Tu mă chemi printre păcate
Iar eu vin... îmi era dor

Te ating, sărut pe umeri,
În oftatul tău mă pierd
Când bătăi din piept îmi numeri
Şi mă laşi să te dezmierd

Îmi aluneci lin pe piele
Iar eu tac pe trupu-ţi cald
Mâinile-mi te vor doar ele
Şi prin suflet mi te scald

Mă iubeşte pe un freamăt
Ce se naşte când respiri
Pierde-mă în al tău geamăt
Şi-n dulceaţa din priviri

Hai să ne iubim o vreme
Poate-n ea ne vom uita
Doar noi doi, nişte poeme,
Ochii mei... privirea ta

poezie de Adi Conţu (4 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo, în deal la vie

A trecut o veşnicie
de când noi ne-am întâlnit,
Acolo, în deal la vie
şi în taină ne-am iubi.
Aş vrea să mă întorc în timp
de dragoste să-ţi vorbesc.
Să-ţi jur pe zeii din Olimp
că iar vreau să te iubesc.
Într-o toamnă aurie
cerul nopţii să-l privim.
Sub bătrânul nuc din vie
despre stele să vorbim.
Luna să ne lumineze
în timp ce noi ne iubim,
Roua nopţii ne boteze,
fericiţi să adormim.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să-mi fie....

de ce îmi este dor de tine
când poate să nu-mi fie dor
de ce nu-mi este dor de mine
când vreau să plec de aci, să mor,
de ce nu-mi este dor de o altă
fiinţă pe care nici că am iubit
să fie chiar o cealaltă
cu care în vis eu am trăit,
lăsaţi-mă mai bine în pace
căci vreau să mor, să plec de aici
să nu mai dau de vreo rapace
cu ochii mici, de licurici,
să-mi faceţi sus, un cuib de paie
aproape de cerul cu nori
să vină doar cele bălaie
să ne iubim din noapte-n zori,
şi eu să vă privesc de sus
să n-am cuvinte pentru voi
decât să vă mai fiu supus
mai bine dorm între strigoi.

poezie de Stejărel Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ele, cărţile!

Ele nu ne întreabă, cine suntem şi cum ne cheamă
Ele nu ne întreabă, ce funcţii şi rang avem
Ele nu ne ascultă, când vorbim sau iubim
Ele ne dau vise, speranţe, lumină, nădejde
Ele nu ne trădează, invidiază, pizmuiesc sau urăsc
Ele nu ne fură, înşeală, păcălesc sau mint
Ele ne dau multe şi cer foarte puţin
De aceea să le iubim, să le îngrijim, căci neîngrijite
Nu ne vor mai da lumină, vor dispărea şi muri
Ele sunt cărţile, tăcute, care stau acolo, oriunde-o fi!

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eternitate

Eternitatea ne-a găsit
Pe bancă pe amândoi
Iubirea nu ne-a părăsit
Acea statuie printre eroi

Si oboseala m-a cuprins
Sprijin capul usor răvăşit
Vânjos tu esti acelasi ins
Acel caracter nestingerit

Avem timp dar n-avem glas
Si ochii ne privesc in gol
Am sta o vesnicie la taifas
Am bea cafea de-ar fi un hol

Voi ne-aţi uitat dar vă iubim
Când treceţi pe la noi veniti
Noi suntem goi dar tot trăim
Si fără suflete tot vă iubim

Suflete noastre au plecat
Si ne privesc acolo sus
Când pe bancă ne-am azezat
Ne-au îmbrăţişat s-au dus

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă iar...

Mai sunt trei file-n calendar
Şi anu-i pe sfârşite
Zilele s-au scurtat deja
Şi-s tot mai mohorâte...
E toamnă iar...
Şi afară simt miros de crizanteme
Hai, vino-n parcul desfrunzit
Unde stăteam o vreme...
Hai vino iar, că te aştept
Iubire, nu te teme!
Nu mă lăsa, că nu e drept
Hai, vino, mai e vreme...
E tare grea singurătatea
Şi viaţa-i tot mai grea
Când nici cei dragi nu te mai ştiu
Şi uită a te vedea...
E tot mai tristă şi mai goală
Viaţa mea acum
Ce poate să însemne oare:
Sfârşitul unui drum?!

poezie de Mariana Simionescu (2 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierdut în noapte...

Pierdut în noapte...
Lumini şi umbre
Pierdut în noapte...
În clipele sumbre

Pierdut în noapte...
În visul ce-l simt
Pierdut în noapte...
Adânc labirint

Pierdut în noapte...
Speranţe deşarte
Pierdut în noapte...
Eşti tot mai departe

Pierdut în noapte...
Un veşnic nebun
Pierdut în noapte...
Nu am ce să-ţi spun

Pierdut în noapte...
Pierdut de tot
Pierdut în noapte...
Aş vrea să mai pot

Pierdut în noapte...
Pierdut în gânduri
Pierdut în noapte...
Pierdut printre rânduri

Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...
Să fie oare, un nou început?
Pierdut în noapte, pierdut, pierdut...

poezie de Liviu Dumitru Muscă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-avem timp

N-avem timp să ne gândim la viaţă
Când alergăm după iluzii mereu.
N-avem timp să facem o faptă bună,
Dar avem timp să ne gândim la ceva rău.

N-avem timp să ocrotim natura,
Dar avem timp să scuipăm în ea.
N-avem timp să ne rugăm la Domnul,
Dar avem timp să hulim pe cineva.

N-avem timp să iubim persoana de lângă noi,
Dar avem tot timpul din lume să începem un război.
N-avem timp să fim mulţumiţi de viaţă aşa cum e ea
Dar avem mult timp să ne plângem că viaţa e grea.

Hai să ne oprim din goana noastră după iluzii.
Şi pentru o clipă să ne întrebăm
De ce n-avem timp pentru concluzii,
Timp pentru concluzii întotdeauna trebuie să avem!

poezie de Vladimir Potlog (19 iulie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept să vii

Pierdut în zare,
Te aştept să vii.
Dar să nu plângi,
Dacă mă vei găsi cu părul alb!
Tu iartă-mi inima din piept
C-a vrut ca să trăiesc şi să te-aştept!
Te rog sa-mi ierţi şi glasul răguşit,
Ce este amărât de-atâta plâns şi de oftat!
Te aştept să vii, când vrei!
Nu ai o oră sau o dată scrisă.
Eu te aştept iubire,
Căci nici nu ştiu, dacă mi-e dor de tine,
Sau de un vis
Pierdut în zare...
Nu te mai caut, deşi,
Caăn fiecare zi de sărbătoare,
Ca un nebun,
Te-aştep, te-aştept să vii!
Aceeaşi destinaţie vom avea
Iar paşii noştri vor măsura
Treaptă cu treaptă, bătăile inimii.

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ne iubim prea mult, ne iubim şi defectele, iar când ne iubim prea puţin, nu ne iubim nici calităţile.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Iubire (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!