Grăbeşte-te încet

- Sărută-mă mai iute (spui tu) că mă grăbesc!
Avântul mi se curmă şi nu mai îndrăznesc.
De m-ai opri, mai bine ai şti să mă stârneşti.
Nu mă zori, Hedylus, când zici că te grăbeşti.

epigramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, iubite...

Se scurge timpul,
fuge şi clipa
şi nu ştim cât
prin viaţă
ne-a mai rămas
de umblat...
în limpezimea
acestei nopţi
de vară
vreau să fiu fericită
şi să trăiesc
doar iubirea...
Sărută-mă iubite,
nu te opri,
în patimi, haide,
să rătăcim şi
să uităm de
grijile lumeşti...
ştim bine că
toate-s trecătoare,
iar dragostea
nu doare, ea
te face să te simţi
minunat,
tot ce-ţi atinge inima
te face fericit...
Sărută-mă iubite,
taci şi lasă-te
purtat de val!

poezie de Luci Ţunea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bine, bine, să nu zici

A venit vara din nou!
Stai, bre!
Ce te grăbeşti?
Ploaia va veni părău
Şi-o să stai iarăşi în casă,
Popândău,
Ca să ştii că mai trăieşti.
Puşchea, mă, pe limbă,
Dar,
Vara dacă vine, vine!
Nu te-ntreabă ea pe tine,
Că nu eşti vrun zeu
Cu har.
Bine, bine, să nu zici
Că eu nu ţi-am spus că plouă!
Mai bine...
Ia-ţi o umbrelă
Şi te du după urzici,
Vezi că ploaia nu e rouă!

Prietenilor care iubesc ploaia

poezie de Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans lent

Ai urmărit vreodată copiii
Învârtindu-se roată?
Sau ai ascultat când degetele ploii
În colbul umezit încep să bată?
Ai privit vreodată cum scapătă soarele în noapte?
Dar zborul imprevizibil al unui fluture-n volte elegante?

Mai bine las-o mai la pas.
Nu dansa atât de iute, dus de vânt.
Timpul e scurt.
Muzica se va opri curând.

De ce prin fiecare zi-alergi
De parcă-ai fi-n concurs cu ne-ajunsul?
Când întrebi " ce mai faci",
Asculţi răspunsul?

Când ziua s-a sfârşit
Şi ai intrat în pat, furnici
Din muşuroiul cu sute de probleme, griji
Îţi trec prin cap, ca trenurile prin gări mici?

Mai bine las-o mai la pas.
Nu dansa atât de iute, dus de vânt.
Timpul e scurt.
Muzica se va opri curând.

I-ai spus copilului
"Vom face mâine asta", cu bruscheţe?
Şi-n graba care te împinge
I-ai văzut oare-n ochi acea tristeţe?

Ai pierdut pe veci
Prietenia acelora pentru care n-ai avut
Niciodată răbdare şi nici timp
Să-i suni şi să le spui " salut".
Mai bine las-o mai la pas.
Nu dansa atât de iute, dus de vânt.
Timpul e scurt.
Muzica se va opri curând.

Alergând atât de iute s-ajungi – împreună cu alţii sau solo,
Pierzi o jumătate din bucuria de-ajunge-acolo.
Când te-îngrijorezi şi tot zoreşti prin zile
Este ca atunci când ai un dar, dar nu-l despachetezi,
Şi stă uitat ca baliga-n cirezi.
Sau darul este aiurea aruncat.

Viaţa nu-i un concurs.

Ia-o domol, nu fi aşa grăbit.
Ascultă muzica
Înainte ca melodia să-ajungă la sfârşit.

poezie de David L. Weatherford, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Justificare: "Femeia, e bine să reziste, dar nu la nesfârşit!" Marţial

Vezi, Marţial, când sfaturi da,
Îndemnu-acelaşi îl făcu
Femeii care zise "nu!"
Şi celei ce răspunse "da!"!!!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din ziarul "Amprenta", nr. 228 (7 decembrie 1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, nu pierde clipa

Sărută-mă!... nu pierde clipa
Cuprinsă-n palme de păcat
Şi-ncearcă a-nteţi risipa
Veşmintelor... până la pat.

Aruncă-le!... i-aşa de bine
Să simt pe piele buze moi,
Ce-mi sorb adâncurile pline
Şi mierea fluturilor... goi.

Sărută-mă!... nu pierde clipa
De îndrăzneli care mă ung
Ca un fior, născut din pripa
Ispitelor, ce nu-mi ajung.

Stârneşte-mă!... şi mă aprinde!
Descătuşând trăiri rebele
În trupul care mă cuprinde
Cu fulgere de dor... şi stele.

Sărută-mă!... nu pierde clipa
Când fierbe sângele în noi
Şi ceru-şi scutură aripa
De nebunie... şi de ploi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Nu te opri
zici
şi eu intru
da
intru în sufletul tău ca într-o casă
pe ici pe colo
puţină dezordine amestecată cu teamă
o să fii bine
încerc să te calmez
tu tânăr frumos
cu ochii arzând
eu ascunzându-mi trecutul
te traversez la pas
ca pe un drum pietruit
ascult
încă fredonezi o melodie
vei face un duş
vei limpezi trecerile
pot să lucrez uşor
ai degete moi ca iarba
tâmplele îţi ard
nu mă opresc
îmi aşez urechea pe pieptul tău
ca orice poetă
ascult bătăile inimii
ca şi când aş asculta bătăile clopotului
apoi mă gândesc la noi
ca la două păsări
fiecare ciugulind visele celuilalt
nu mă opresc
sângele tău o cere
şi câte răni nevindecate am
nu te opri
zici
şi eu calc încet
sufletul tău
acasă

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă...

sărută-mă iubirea mea...
te-aştept cu vântul pe câmpie
prin frunzele ce-au risipit
in dimineţi melancolie!

sărută-mă iubirea mea..
cât mâna incă e fierbinte
pădurea freamătă si ea
chiar dacă toamna o cuprinde!

sărută-mă iubirea mea..
sunt inca vie... n-am murit..
si soarele sărută marea...
chiar daca e in asfintit!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă...

sărută-mă, iubirea mea...
te-aştept cu vântul pe câmpie
prin frunzele ce-au risipit
in dimineţi melancolie!

sărută-mă, iubirea mea...
cât mâna incă e fierbinte
pădurea freamătă si ea
chiar dacă toamna o cuprinde!

sărută-mă, iubirea mea...
sunt inca vie... n-am murit...
si soarele sărută marea...
chiar daca e in asfintit!!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idoli ipocriţi

Simbolismul înaintea substanţei este retorica vremurilor noastre.
Mai bine să te simţi bine decât să fii bun; mai bine
să spui lucruri frumoase decât să faci bine celor din jur; mai bine
să spui o minciună nevinovată când să spui adevărul ar fi suficient.
Mai bine te comporţi ca şi cum ai mai fost pe acolo.

Când, de fapt,
eşti la fel de rătăcit ca toţi ceilalţi...
dar cineva trebuie să ducă oile la abator...
şi-ai putea foarte bine fi tu acea persoană.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara alerg pe străzile oraşului, fac cercuri prin parcul Cişmigiu, sunt printre oameni, şi mă grăbesc tot timpul, adică mă prefac ca mă grăbesc undeva. Iar în funcţie de cum se grăbesc oameni, ma grăbesc şi eu.

citat din Istvan Teglas
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te grăbeşti, dai de toţi proştii. Când nu te grăbeşti, eşti printre ei.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ciprian Homm
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedumeriri

Când te-ntâlnesc, de multe ori,
Se-ntreabă-nfiorată-o nară:
Ai izul vinului de-aseară
Sau e al celui supt în... zori?!

epigramă de Marţial din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te opri

Cer şi gând gri
Pastişă de zi,
Nu te opri
Fragile "a fi"

Frig ca la pol
Rachiu monopol
Din crâşmă prelins,
Puhav ochi plâns

Văzduh de taifun
Crivăţ nebun
Gonit de departe
Garduri surpate

Durere te curmă!
Nu las nici-o urmă
Pe albă ninsoare...
Cum? Astfel se moare?

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuraţi-vă, prieteni

Eu mă grăbesc, tu te grăbeşti, el se grăbeşte,
Îmbătrânesc, îmbătrâneşti, îmbătrâneşte.
Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca în poveste
simplă de tot,
scurtă de tot
viaţa ne este.
Uite-o din nou trece pe drum fata zglobie.
Uite-un băiat floare şi-a pus la pălărie.
Uite un prunc, râde în prag, ai, nazdrăvanul!
Uite-un moşneag, tace-n toiag, alb ca troianul.
Muntele ieri ne-ademenea, astăzi ne doare.
S-a împlinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?
Cine sunt eu, cine eşti tu, cine e dânsul?
Noi am ştiut zborul înalt, dorul şi plânsul...
Zilele trec, zilele vin... Ce va rămâne?
Suflet de lut, necunoscut, suflet de pâine?
Toamnele cresc, grijile cresc, viaţa descreşte.
Eu mă grăbesc,
tu te grăbeşti,
el se grăbeşte.
Bucuraţi-vă, prieteni, de prieteni şi de fraţi,
Bucuraţi-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtaţi.
Bucuraţi-vă de-un cântec,
de-un amurg cu flori de tei,
bucuraţi-vă o viaţă
de lumina dragostei...

poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută-mă, să uit!

Sărută-mă, să-mi amintesc de tine!
Sărută-mă! Să plec aş vrea, spre mine!...
Sărută-mi ochii-a despărţiri de-alint!
Eşti prea curat, nu pot să te mai mint!

El e în mine şi mă înspăimântă!
Nu pot să-l uit, cu gânduri mă frământă!...
E depărtare, vis şi-apropieri...
Caut uitare, dar găsesc dureri..

E şarpele ce-mi dă nefericire,
Pe care i-o plătesc cu prea-IUBIRE..
N-am să îţi scriu, pe el doar îl iubesc,
Dar nu mă vrea, ştiu că mă amăgesc!

M-a otrăvit, vândută-i sunt pe viaţă!...
Sărută-mă! Plec mâine dimineaţă!
Chiar de-oi muri de dor neîmplinit,
Mă-ntorc la el, nu vreau să-mi fii iubit!

Sărută-mă, să uit de el, de tine,
Să uit de el... de tine... şi de mine!...

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aminteşti?!

Ţi-aduci aminte, Ioane (vai, pardon!)
Ce primenit erai... Şi pus în tron...
Şi te-ntrebai: (da nu-mi putuşi vorbi...)
- De ce mi-ai dat o palmă într-o zi?!
Eram copii, eu mult mai slab, mai prost...
Să-mi amintesc nu are nici un rost,
N-am mai avea nimic de împărţit.
Şi totuşi este logic să fim chit.
................................................
Hei, cum eram doar noi, te pălmui.
(Năduful meu strâns ani la rând cu sete...)
Când coana Leana, nora, te privi,
Erai întors cu faţa la perete...
S-au întristat, cum (ce firesc era)
Dar una zise (cât de speriată)
- Pesemne vine mâine să ne ia.
- Păi, tu, dar nu şi eu i-am fost amantă!
- Bătu-l-ar boala dracilor odată!
Să-l tămâiem, poate i-o fi de leac...
Ptiu, drace,-mi scuip în sân dac-am să scap.
Că mi-a promis cândva şi zis-a bine:
Când moare, mă va lua cu el, pe mine.
Să-i pui şi-o ceapă-n tron şi patru fuse...
Şi Leana, speriată, le şi puse...
Să-i pui şi piepten, că era fudul
- Că bine zici! O să te-ascult acum.
Să nu-i spui mamei soacre, ca mă ceartă.
- Of, Leano, cât mai eşti şi tu de toantă!
Din locul meu, pios, zâmbeam amar.
- Să îţi ajungă, iaca, drac şprinţar.
Mi-ai luat amanta şi m-ai îmbătat,
Mi-ai luat nevasta, singur m-ai lăsat...
Acum să-ţi placă să mănânci papară
Că n-ai să te ntorci la mine iară.
Eram dator să-ţi dau ce se cuvine,
Deci, dormi în pace, pui de mărăcine.
Că roata vieţii iute se întoarce.
Păcat! Că bine-ţi stă la patru ace...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu m-ai trădat, m-ai părăsit

Ai fost femeia veţii mele,
Ai fost ca luceafărul între stele,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit
Şi pe altul l-ai iubit.

Ştie lumea toată
Că te-am iubit cu o dragoste curată,
Dar tu sufletul mi-ai rănit,
M-ai trădat, m-ai părăsit.

Dar n-am uitat niciodată
Clipa când te-am întâlnit,
Ţi-am dăruit dragostea mea toată,
Dar tu m-ai trădat, m-ai părăsit.

Dar tu îmi spui acuma că nu eşti vinovată
Şi vrei să fim în doi ca altădată.
Dar eu nu te iubesc cum te-am iubit,
Căci dragostea mea pentru tine pe veci a murit!

poezie de Vladimir Potlog (28 martie 2010)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de harpă

când vine dimineaţa şi zori îmi bat în pleoape
mă trezesc fericită cu iubirea în braţe
alintă-mă iubite să te simt aproape
nu lăsa tristeţea neagră să mă înhaţe.

te blestem să mă iubeşti până la moarte
cum eu te iubesc până la marginea luminii
dar ce păcat că timpul bătrâneţe împarte
şi ne trecem şi noi cum se ofilesc crinii.

o viaţă întreagă şi încă alte zece
eu doar la ţine m-aş opri să te iubesc
dar ce păcat că viaţa repede se trece
gânduri şi sentimente în vânt se risipesc.

sărută-mă iubite ridică-mă la stele
să ard în raze apăsările grele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui obraznic

- De la bunic am gura, de la un unchi am nasul,
Am ochii de la tata şi de la mama glasul!
- Văzând că orice parte din trup ţi-o ştii prea bine,
Aş vrea să-mi spui: obrazul de la ce neam îţi vine?...

epigramă de Marţial din Râsul lumii la români (2010), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii vechi şi noi

"Poeţii vechi, spui tu, scriau mai bine,
N-admir decât pe cei ce-n moarte zac!"
Eu tot nu vreau să mor, oricât aş ţine,
Amice Vacera, să-ţi fac pe plac...

epigramă de Marţial din Râsul lumii la români (2010), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!