* * *

Nu te opri
zici
şi eu intru
da
intru în sufletul tău ca într-o casă
pe ici pe colo
puţină dezordine amestecată cu teamă
o să fii bine
încerc să te calmez
tu tânăr frumos
cu ochii arzând
eu ascunzându-mi trecutul
te traversez la pas
ca pe un drum pietruit
ascult
încă fredonezi o melodie
vei face un duş
vei limpezi trecerile
pot să lucrez uşor
ai degete moi ca iarba
tâmplele îţi ard
nu mă opresc
îmi aşez urechea pe pieptul tău
ca orice poetă
ascult bătăile inimii
ca şi când aş asculta bătăile clopotului
apoi mă gândesc la noi
ca la două păsări
fiecare ciugulind visele celuilalt
nu mă opresc
sângele tău o cere
şi câte răni nevindecate am
nu te opri
zici
şi eu calc încet
sufletul tău
acasă

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi...

În timp ce munţii hoinăresc cu un rucsac în spate,
Îmi vin idei şi mă gândesc: de-ar fi să le cuprind pe toate...
Să-mpart cu cei ce îi iubesc tot ce îmi vede ochiul
Pe unde trec şi ce-ntâlnesc, aşa... să-mi treacă focul.

Să încep atunci să aştern pe bucăţi de hârtie,
Tot ce-am văzut din frumuseţi şi sufletul îmi ştie.
Şi-n timp ce munţii hoinăresc, păduri şi lacuri şi poteci,
Din când în când să mă opresc, în urmă să privesc.

De m-oi opri din când în când, n-aş vrea să calc pe frunze
Şi nici pe ramuri nici pe muşchi, fiindcă îmi sunt muze,
Iar de mă aşez să privesc în timp ce-adie vântul
Tot trupul mi-l va încălzi, cu forţa lui, pământul.

Atunci, să mulţumesc voi încerca, cu gesturi mici şi blânde,
Închizând ochii voi zâmbi că soarele-mi surâde...
Acum mă voi opri din scris, la drum din nou pornesc
Cu un rucsac, foaie, un pix şi frunza ce-o iubesc.

Şi mă gândesc că mult mi-ar place-alături să îmi fie,
Doar cei ce cred în lumea mea, în vis şi POEZIE...

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem fără ţintă

nu pot să fiu frumoasă în fiecare zi
când te gândeşti la mine
nici măcar poetă nu pot să fiu
îmbrăcată în cuvinte
să apar
din senin
la uşa ta
nu
nu pot să fiu ceea ce ar trebui să fiu
o femeie care intră şi iese din mintea ta
ca dintr-o casă de amanet
unde a lăsat o parte din suflet

nu
nu-mi cere să fiu frumoasă în fiecare zi
nu-mi cere să pun într-o parte minutele
când te iubesc mai mult
şi să apar
aşa din senin
cu ochii plini de neînţelegere
în faţa ta

nu-mi cere nimic
mai bine dă-mi înapoi
ce mi se cuvine
dacă ai suflet
sufletul meu

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem fără ţintă

nu pot să fiu frumoasă în fiecare zi
când te gândeşti la mine
nici măcar poetă nu pot să fiu
îmbrăcată în cuvinte
să apar
din senin
la uşa ta
nu
nu pot să fiu ceea ce ar trebui să fiu
o femeie care intră şi iese din mintea ta
ca dintr-o casă de amanet
unde a lăsat o parte din suflet

nu
nu-mi cere să fiu frumoasă în fiecare zi
nu-mi cere să pun într-o parte minutele
când te iubesc mai mult
şi să apar
aşa din senin
cu ochii plini de neînţelegere
în faţa ta

nu-mi cere nimic
mai bine dă-mi înapoi
ce mi se cuvine
dacă ai suflet
sufletul meu

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

îmi aşez timid bătăile inimii

[amiezi târzii]

cu o doză de înţelepciune
toamna umple cu arome
respiraţia
anotimpului

e timpul nuntirilor
spunea demult
bunica
la intrarea
în anotimpul
bogat

avem tot timpul din lume
chicoteam noi copiii
zâmbind peste umăr de parcă
nouă ni s-ar fi
adresat

cu bruma în spate
şi ochii
aţintiţi
înspre cerul albastru

îmi aşez timid
bătăile inimii
lângă stolul de păsări
pregătite de migrare

şi-mi fac tot felul
de griji
în legătură
cu drumul lor

istovitor.

poezie de Lucică Dragoş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intre rau si bine

Opresc durerea
Cu un gand de iubire
Si-mi alin sufletul.

Opresc alunecarea
Ce duce spre abisuri
Si plutesc intre bine si rau.

Opresc caderea
Spre intunericul din mine
Si aduc rasaritul din zori.

Opresc tacerea
Ce-mi cuprinde fiinta
Si strig numele Lui Dumnezeu.

Opresc mania
Ce sta la usa mintii
Si merg mai departe iertand.

Opresc tristetea
Ce ma copleseste
Si fac loc bucuriei.

Opresc CLIPA
O fac nemuritoare
Si o ascund in inima mea.
(aug.2000)

poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grăbeşte-te încet

- Sărută-mă mai iute (spui tu) că mă grăbesc!
Avântul mi se curmă şi nu mai îndrăznesc.
De m-ai opri, mai bine ai şti să mă stârneşti.
Nu mă zori, Hedylus, când zici că te grăbeşti.

epigramă de Marţial din Epigrame (1961), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta de a muri

Ali are o presimţire
şi-a lăsat sufletul lângă măslin
noaptea vin animalele
şi fură visele servitorilor
ramurile au început să se usuce

nu le poate spune nimic de când
a învăţat mersul pe ape
şi trecerile prin oglinzi

Ali ştie cum să le potolească foamea
în plină zi
se închină în văzul tuturor
nu poate respira dacă potirul e gol
i-a învăţat cum se trece prin site cuvântul

Ali ţine lumânările pe piept
şi nu se aud bătăile inimii
el trage cu poftă din narghilea
pufăind adevărul peste zilele triste
îşi piaptănă barba stufoasă
şi când e singur pleacă

Ali şi-a înscenat altă viaţă

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascult...

Incerc sa ascult cum creste iarba,
Ascult cum canta pasarile,
Ascult muzica de afara.
Ascult clopotele care rasuna,
Incerc sa ascult cum zboara un fluture,
Dar nu ascult ce spui Tu...

poezie de Andreea Brigitte Erdei (8 aprilie 2009)
Adăugat de Andreea Brigitte Erdei
Comentează! | Votează! | Copiază!

a iubi (vezi şi a fi îndrăgostit)

Ştii ce înseamnă să iubeşti? Să auzi bătăile inimii celuilalt în pieptul tău...

definiţie celebră de Charlotte Bronte în romanul Jane Eyre
Adăugat de Georgeta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abis

Merg, vreau să mă calmez
Sufletul uşor mi-l golesc,
Spre abis uşor gonesc.
Simt ca mă topesc,
În suflet, în soare
În tot ce trăiesc,
Probleme se ivesc,
Mă omoara în tăcere-
Ochii îmi lăcrimează,
Cred că am sânge pe gene-
Dar eu fug spre abis
Şi n-o să mă opresc
Fericirea se arată,
E un nou univers.

poezie de Radu George Valentin
Adăugat de Radu George Valentin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai şti ce frumos cântă privighetoarea în biserica din inima mea, te-ai opri din drum să mă strângi în braţe, lipindu-ţi urechea de pieptul meu...

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venus retrograd

îmi aşez timid bătăile inimii pe tâmplele lor
şi-i surprind pe toţi cum le scutură
ca pe nişte frunze uscate de tei
rătăcite în păr la sfârşit de vară

le adun mereu resemnată
cu grija unui copil ce-şi strânge jucăriile

de fiecare dată le găsesc tot mai goale
dar tot mai grele
- golul din suflet atârnă cel mai greu -
încerc să-l umplu cu utopii,
să-l ţin în aer
ca pe un balon cu aer cald,
dar simt că mă fur singură la cântar

azi e despre adevăr

poezie de Iulia Ardelean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc!

La tine mă gândesc,
În vis mă adâncesc,
Din inimă îţi zâmbesc,
În culori minunate te zugrăvesc,
Nu mă satur să te privesc,
Privirea să ţi-o sfredelesc.
Pe pieptul tău zăbovesc,
Bătăile inimii îţi urmăresc,
Cu Sufletul tău mă prelungesc,
Cu Mintea ta mă împrietenesc,
Dorinţa, cu un sărut o pecetluiesc,
Cu braţele tale mă învelesc,
Printre sentimentele tale călătoresc,
Cu dragostea mea te însufleţesc,
Cu fiecare clipă te îndrăgostesc,
Cu iubirea ta mă hrănesc,
Aşa încât pot să îţi mărturisesc,
Te iubesc!

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În acest moment mi-aş dori să te scriu

să ating cărţile noastre de sânge
şi cuvintele să ţâşnească în jur
ca durerile din care voiam să plec atunci
mi-aş dori să îţi ascult bătăile inimii
chiar dacă între noi sunt munţi
şi ape
şi dezastre
mi-aş dori să fac ceva cu toate cuvintele ce aşteaptă
ca lupii flămânzi
dar
vezi tu
şanţul acela plin cu nebunie
a fost şters de pe harta acestei lumi

uneori
crede-mă
am senzaţia că nu mai exist
că zac îngropată acolo
în trecutul glorios
când te descoperisem
fascinant
şi mă simt atât de bătrână
atât de neînsemnată
iar când laşi un semn
mă apucă plânsul
că nu sunt ceea ce trebuie să fiu

în acest moment mi-aş dori să te ţin de mână
şi să îţi spun
că poezia mea a fost poezie doar cu tine
atunci
acum e doar un segment banal
pe care îmi aşez nimicurile

în acest moment mi-aş dori să te scriu
cum eşti
frumos
remarcabil
şi cu gândul la alte femei

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ascult
cântecul nocturn
al greierilor,
în ultima seară de iulie
a acestui an,
pierdut din şirul vieţii mele...
Câte comori
am ascuns până acum
în sufletul meu,
nu ştiu să spun,
însă câte lovituri
am primit,
îmi voi aminti
la fiecare pas...
Ultima e cea mai grea,
e cea mai dureroasă,
dar nu cea din urmă...

poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pă şi pă

Dacă zăreşti paharul plin,
Zici: "Uite colo pă Storin!"
Dar când e gol un păhărel,
Zici: "Uite colo Pă-storel".

epigramă de Ion Manu din Păstorel, politice şi apulitice (1943)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În poemul acesta nu există dubii

gândurile noastre se împletesc încet
roşu
alb
verde
nu-i aşa că am început să căutăm spaţiile mici
unde ne putem refugia
de pildă eu
îmi imaginez cum rosteşti rugăciunile apăsat
mai mult să te convingi că poţi trece
dincolo de barierele universului
evident
am un plan de rezervă
şi de câte ori îţi atingi fruntea
în semn de închinare
mă aşez în genunchi
nu e o pedeapsă
e o binecuvântare
să-ţi vorbesc
despre râul în care se scaldă
cuvintele
recunosc
nimic nu mă frământă mai mult decât
sufletul tău
care nu ştie încă să zboare
e uşor
ca un joc în faţa oglinzii
la început nu te mai recunoşti
apoi eu voi fi tu
şi vom umbla desculţi
prin iarba vremii

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion, inscripţia de pe mormântul lui tata

în dimineaţa aceea când ceaţa împânzise
bătăile clopotului uitat netras
de multă vreme
şi-a legat
sufletul cu nojiţe apoi
s-a dus în lumea în care
tăcerea înnobilează sămânţa

urma numelui său dăltuit pe flacăra
lumânării încă nestinsă
îmi apropie privirea
orbecăi prin hăţişuri şi lacrimi
paşii nu mă duc niciunde
respir greu din ce în ce mai greu
la capăt de lumânare doar o linişte
s-a mutat într-o durere şi
croşetează cu fir de păianjen
îmi trag sufletul şi-mi promit
că o să mă-ntâlnesc cu moartea
care i-a furat viaţa
în anotimpul de deasupra luminii

dar dacă moartea
nu are aceeaşi grupă de sânge cu mine
o să trăiesc cu iluzia unei posibile întâlniri
şi-n fiecare duminică o să descifrez
urmele celui care a fost...

de fapt e cea mai veche amintire pe care
o mai am de la tata

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascult

Orice-mi vei spune astă seară,
Şi oricât ar durea de mult,
Nu voi fugi ca astă vară,
Ci am să stau şi-am să ascult.

Oricare îţi va fi răspunsul,
Şi-orice privire îmi vei da,
De-ai pomeni chiar şi de dânsul,
Am să ascult, nu voi pleca.

Oricât de jalnic o să-ţi pară
Discursul meu timid, bătrân,
Nu o să fac ca astă vară,
Am să ascult, o să rămân.

Orice cuvinte o să se zbată,
De ochii mei, sufletul meu,
Cu inimioară sfâşiată,
Am să ascult chiar de e greu.

Chiar de nu-mi pari ca astă vară,
Eu te iubesc la fel de mult,
Şi-orice-mi vei spune astă seară,
Nu voi fugi, ci-am să ascult...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu sufletul spre cer

Cu sufletul spre cer, am cerut iubire,
apoi ţi-am zărit ochii înlacrimaţi
ascunşi printre zâmbete dureroase...
Cu sufletul spre cer, am cerut frumuseţe,
apoi ţi-am sărutat fiecare tresărire
de pe chipul îmbujorat...
Cu sufletul spre cer, te-am cerut pe tine,
apoi ţi-am îmbrăţisat fiinţa
pitită la umbra inimii mele...
Cu sufletul spre cer, ţi-am cerut nemurirea,
apoi ţi-au îngenunchiat toate stelele
venerându-ţi urmele paşilor...
Cu sufletul spre cer, am cerut încă un răsărit,
apoi ţi-am mângâiat genunchii zdreliţi
de atâta nelinişte...

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!