Reper
Precum pe pământ așa va fi și în cer.
monostih de Gheorghe Leu din Punctul pe i (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Gând la "Alegeri"
"Precum în cer și pre pământ..."
Din ce promiteți, eu prefer
Să-mi dați un pic, cât nu-s înfrânt
Și pre Pământ, precum în Cer!
epigramă de Ioan Șiman din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra celor nevăzuți
Prin cuvânt
eu am ajuns târziu
în lumina voastră.
Pentru mulți voi rămâne
tot nevăzut.
Precum și voi mie.
Precum în cer, așa și pe Pământ!
Poate că umbrele noastre
au trecut intr-o goană bezmetică
una pe lângă alta.
Sau trec acum
(precum cometele),
una în umbra celeilalte.
- Știi, eu sunt cometa, mă rog,
corpul ceresc, mai mare: spune unul.
- Așa... și?
- Eu sunt cometa mai mică,
dar mai plină de energie: spune altul.
- Așa... și?
Oare cum s-ar potrivi,
Așa și, așa și,
Intr-o galaxie gri?
Ne umbrim cu un cuvânt,
Precum în cer, așa și pe Pământ!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eva pe pământ
Văzând pe pământ femei,
Remarcând cu mult temei,
Eva spuse consternată:
Sunt cu mult mai îmbrăcată!
epigramă de Gheorghe Enăchescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața e perpetuă
Cât am trăit pe pământ
am dezlegat tainic mister.
Rugându-mă la Cel Sfânt
am învățat calea spre cer.
Am descoperit că viața,
în ceruri nu se sfârșește.
Nu dispare precum gheața
când soarele se ivește.
Viața e perpetuă
precum în cer și pe pământ.
"Fiul" o continuă,
zisa Dumnezeul Sfânt.
poezie de Dumitru Delcă (6 februarie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țăranul
Considerat demult ca talpa țării,
A supraviețuit ca un descânt
Și astăzi el stă trist în poarta zării,
Speranțele i-s toate, la pământ.
epigramă de Gheorghe I. Gheorghe din Rebus Bis (iunie 2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea demiurgului
Obosit și disperat de atâta tăcere,
luptătorul puse mâna pe tun,
și trase o salvă direct în cer!
Din gaura făcută în cer,
începu să curgă singurătatea lui Dumnezeu.
Preoții se înghesuiau să își umple templele,
bancherii să își îndumnezeiască puterea,
iar oamenii, și ei, cu oale, cu găleți, cu butoaie...
Doar îngerii, cuminți, și cu o oarecare indiferentă,
repetau întruna,
"precum în cer așa și pre pământ",
"precum în cer, așa și pre pământ"...
Tu ce făceai pe vremea aceea, cititorule?
poezie de Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nevoia de pământ
Pe stradă îi vedeau cum sapă
Și te-ntrebau, pe cine-ngroapă?
I-am lămurit, fiu de țăran ce sânt
Lăsați-i bre, că vor să-și ia pământ!
epigramă de Gheorghe Gurău (1990)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Înghit și acum oase de cireșe
altfel cireșele îmi par un aliment oarecare
iar teama că îmi vor crește cireșii prin burtă
aproape că am învins-o după ce bunicul râzând oltenește
nu știa cum să mă mai convingă că a glumit doar
asta pe când mă și vedeam răstignit
între pământ și cer
de cireși viguroși și iuți
precum vrejul de fasole
din poveste
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Pun pământ iubire doruri lacrimi și durere
Mă ridic precum iarbă
încolțește se ridică
O mână de pământ în care au înflorit albăstrele
Un busuioc o levanțică o frunză de urzică
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vei mai fi altfel decât a mea
nebunia atingerii
te va urmări prin toate celulele
ca o profundă mutație genetică
îți vor înflori sânii precum nuferii
în plin deșert din ochii îți vor crește oaze
iar brațele vor înota precum delfinii
oricât te vei opune
oricât vei vrea să eviți acest dezastru
te vei prăbuși definitiv în inima mea
precum se prăbușesc stelele în ele însele
și să nu crezi vreodată că e vina mea
iubirea acestea mă omoară la fel
de parcă mi-am răstignit toți dumnezeii
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țăranul e pe câmp
A îmbrățișat pământul
Și l-a sărutat,
Că îi e așezământul
De unde a plecat.
Roua din ceruri coboară,
Aburii ies din pământ,
Și tot ca odinioară
Țăranul e pe câmp.
Vrea ca să înfrunte vântul,
Că el așa e deprins.
Îl va răcori pământul
Când arșița s-a încins.
A făcut un legământ
Pentru veșnicie,
Să lucre acest pământ
Până cade-n glie.
Are și un jurământ
Către moșii lui,
Că va scoate din pământ
Bogăția rodului.
Iar când pământul îl cheamă
Lasă la copii cuvânt,
De muncă să nu se teamă.
Să scormonească-n pământ!
Că în pământ vor găsi
Elixirul vieții.
Astfel vor putea trăi
Precum zorii dimineții.
poezie de Dumitru Delcă (27 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Serenada
dormeau apusuri
galbene portocalii
pe cerul plin de stele gri,
un vuiet slab cu mugurii de vânt
îmi aduceau o noapte, neagră pe pământ
un felinar lucea precum un sfânt
la poarta casei tale
și câinii îmi lătrau în gând,
precum o simfonie de demult.
ieși iară tu, frumoasă fată
să îmi deschizi această poartă,
căci frigul ce îl simt în oase
s-a întrupat precum o oaste
între pereții albi, lăptoși,
de mucegai și pete roși.
poezie de Lucian Preda (6 februarie 2014)
Adăugat de Lucian Preda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de măr și gust de gutuie
se amestecă cu mustul și miezul de nucă
iar un fum subțire și alb se ridică spre cer
parcă nu dintr-un coș zidit ci direct din pământ
ca și cum pe undeva aproape iarna mă strigă
dar totuși e atât de mult verde toamna asta
încât și tristețile mi par crude
lipsite de experiență
precum un ghiocel ieșit în mijloc de decembrie
ascult frunzele cum se roagă vântului
caut prin trifoi urme de căprior
și aștept să-mi cadă stele pe gânduri
pe când o bufniță zboară precum o nălucă
iar max nu știe să latre frumos nici la lună
ridic o nucă să nu prindă rădăcini
o sfărâm cu blândețe de malac
și-mi astâmpăr setea cu un strop de rouă
ca și cum m-am născut bătrân
spre a muri copil
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gheorghe, Gheorghe!
Gheorghe a avut noroc,
Fiindcă l-a căzut pe Boc;
Gheorge-l cheamă, Gheorghe-l pică
Și-acum Gheorghe se ridică.
epigramă de Vasile Iușan din Postelectorale (2010)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Este pământ
Este pământ până sus în cer,
Atmosfera e de pământ
Pentru că e a pământului,
Pe burlanele gravitației
Plouă-napoi pământul,
Icari și Meșteri-Manole de pământ
Cad de pe acoperișul pământului,
Gravitația e pământ.
Noi trăim în pământ.
Cu timpul devenim mai grei
Și fruntea ne intră mai jos
În pământ.
Și nu există moarte
Pentru că nu contează dacă ești
Mai în nori sau mai în uitare
În pământ.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gheorghe tot Gheorghe...
Io nu prea cred, dar încă sper
Măria să se vindece de boală;
De-o lună-i cumpăr frigider
Și proasta... tot cu mâna spală.
epigramă de Vasile Iușan din Justiția e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Să crești precum ceapa, cu capul în pământ.
proverbe idiș
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Culori în calendar
de la Andrei la Ioan,
de la Ioan la Dumitru
de la Dumitru la Gheorghe,
de la Gheorghe la Mihai,
de la Mihai la Nicolae,
de la Nicolae la Vasile,
tot pământul se îmbracă în culori
vii, vesele, mohorâte sau triste,
iar culorile se amestecă într-un cer
peste o primăvară
peste o vară,
peste o toamnă,
peste o iarnă,
peste un pământ răscolit de nevoi, de griji
doar uneori de bucurii,
la sărbători toate culorile se adună să spună povestea
unor oameni simpli,
ce au trăit și murit într-un pământ numai al lor.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Precum
Era atât de vară! Doamne, cum era!
Credeam că arde tot... și chiar ardea.
Ne-a ars, întâi, tot focul din priviri
Și-a aruncat cenușa-n întâlniri.
Ne-a spulberat cuvintele-n scântei
Și ne-a făcut din dor un obicei.
Au ars și norii-aceia de sub noi.
Mai știi? Ne înveleau pe amândoi.
Plutesc cenușile, pierdute-n vânt...
"Precum în cer, așa și pe pământ".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cerul nopții se risipește peste pământ
într-un joc anapoda de culori
valurile răsculate mușcă țărmul iubirii
doar cei morți vor rămâne cu noi
muți, precum reproșurile
Sub pământ se revoltă rădăcinile
în timp ce trăim pe o strună prea subțire
când ea se va rupe
pe aceste meleaguri
va izbucni primăvara...
poezie de Lucian Domșa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!