"Scuzați, pardon, bonsoire"
Dac-am uitat
De careva să scriu,
Recunosc nu-s inspirat
De când nu beau... rachiu.
epigramă de Vasile Iușan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Recunosc
Recunosc, nu sunt poet,
Cum sunt mulți colegi la modă;
Dar când beau bărdaca-ncet,
Ca Horațiu scriu o odă.
epigramă de Victor Ion Popa din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu cuget, numa' beau
Sub un nuc și-un măr ciuntit,
Nici nu cuget, nici nu scriu.
Vreo trei "beri" numa-am gândit
Și trei "strofe"... de rachiu.
epigramă de Vasile Iușan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriitor de crâșmă
Sunt poet, de bună samă,
Stau la crâșmă, beau rachiu,
Pritocind o epigramă,
Să n-o uit... pe loc o scriu.
epigramă de Vasile Iușan din Fă-mă, Doamne, ce mi-i face! (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Potop în derivă
Nu mai scriu, că nu mai știu:
Am uitat cuvintele;
Scriu în vis, dar uit ce-am scris:
Beau ca președintele!
Numai beau, că nu mai vreau
Să-mi urmăresc țintele;
Și pe plac să le mai fac,
Urmându-mi instinctele!
Mi-am lăsat inundat
Locul cu mormintele;
Și plutesc nefiresc,
Bete, simțămintele,
Albe, osemintele!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (17 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi și rachiu...
Dar plâng că sunt viu
Ruinele mintți de aur,
Steagul țesut într-un laur,
Lacrimi de rachiu...
Dar plâng și nu știu
Durerea iubirii părtașe,
Fatalitatea din fașe,
Lacrimi în rachiu...
Dar plâng cenușiu,
Îngerul alb, îngerul negru,
Pentru un demon integru,
Lacrimi și rachiu...
Dar plâng la sicriu,
Cu zâmbet tristețea se duce
Spre paradis fără cruce,
Lacrimi cu rachiu...
Scrâșnet de lacrimi ce se aprind,
Flori de rachiu... și toate te prind...
poezie de Vasile Zamolxeanu (8 septembrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărată
Urc la crâșma din obor,
Beau rachiu, mănânc răbdări
Și-apoi cobor
Pe trei cărări.
epigramă de Vasile Iușan din Lume multă, oameni puțini (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Beau dintr-un pahar
beau de uit de mine
am uitat să te sărut
de spaimă am făcut-o
și tu
ești responsabilă de spaima mea
înăbușită acum cu băutură
aceste buze miros a vinovăție
și tu
tu ce faci? îmi apar
ții mie ție
ești boala mea dacă iubirea e o boală
și tu
zbori ca fulgul pe râuri de fericire
o să-ți a
duc un buchet de flori dacă nu beau
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Foarte adevărat
În grădină, sub un nuc,
Beau o halbă de rachiu
Și-apoi mă duc
De parcă viu.
epigramă de Vasile Iușan din Lume multă, oameni puțini (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Du-te - Vino
La grădina cea de vară,
Beau o bere și-un rachiu,
Fumez ultima țigară
Și-apoi plec
de parcă viu
epigramă de Vasile Iușan din Lume multă, oameni puțini (2009)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Beau să nu văd
gâsca la braț cu vuitton
sau prada plină de firimituri
de pâine neagră
vin am de gând să beau
să văd cum se risipește
blânda lentoare a fetelor
veveriță pe post de orice
în haine gucci de culoarea
oului care le avantajează
scot în evidență pleoapele
smulse cu fulgi cu tot
din cizmulițele versace
trec la rachiu și mă simt
dat jos de pe gard
unde mi-am întins pielea la soare
alături de-o șopârliță
care s-a lepădat de rochia chanel
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

rătăcire
nu știu
ce zi este astăzi din cele șapte
din cele treisuteșaizecișicinci din cele
nu cumva sunt mai multe zile în ziua aceasta?!
un fel de întâlnire a lor
de împreunare a ceasornicelor în dans iar eu
nu-s spectrul ei dedesubt, sub moara aceasta mestec
crescute din cadrane ierbi amare singur
în înăuntrul meu răstignit
de-aș fi
de mi-ar spune careva cu precizie ce-ar schimba
ar fi «speranța» nu doar umbra
cum aș ști s-o recunosc?!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!

rătăcire
nu știu
ce zi este astăzi din cele șapte
din cele treisuteșaizecișicinci din cele
nu cumva sunt mai multe zile în ziua aceasta?!
un fel de întâlnire a lor
de împreunare a ceasornicelor în dans iar eu
nu-s spectrul ei dedesubt, sub moara aceasta mestec
crescute din cadrane ierbi amare singur
în înăuntrul meu răstignit
de-aș fi
de mi-ar spune careva cu precizie ce-ar schimba
ar fi «speranța» nu doar umbra
cum aș ști s-o recunosc?!
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger

Comentează! | Votează! | Copiază!
La grădina de vară Pedas
La grădină cât am stat
Am scris multe epigrame,
Nu c-aș fi eu inspirat;
M-au inspirat... cincizeci de grame.
epigramă de Vasile Iușan din La români iară și iară, apar vânzători de țară (2012)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeul din gând
nu vreau să scriu după tipare,
chiar dacă am îndemânare,
prefer cuvântul inspirat
din gândul pur, nealterat,
când tot ce dăinuie în vers
e provenit din univers.
desigur, nu e prea ușor
să stai la mâna zeilor,
să deslușești ce îți șoptesc,
să nu crâcnești când poruncesc,
să scrii pe fundul de abis
despre pierdutul paradis...
să fie scrisul tău un dar
când totul pare în zadar
pentru cei care au uitat
cine i-a binecuvântat....
eu pot să scriu oricum, oricând,
dar scriu când zeul meu e-n gând,
un zeu care mereu mi-a fost
la vitregie - adăpost,
iar la durere - vraci ocult,
magie-n versuri și tumult,
un zeu care mi-a dăruit
poemul fără de sfârșit,
un zeu cu suflet de copil
rugându-mă să fiu umil
atunci când lumea este rea
și când povara este grea,
un zeu ce este-n fiecare,
în sentiment și-n cugetare...
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat, ediția a II-a (2020)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Constatare
La bodegi, terase, cârciumi,
Pe căldură sau răcoare,
Unii beau de bucurie,
Alții beau de supărare.
Unii au rachiu pe masă,
Țuică, bere și cu vin,
Alții whiskey, coniac, vodcă,
Și, mai rar, câte un gin.
În această bucurie
Și tristețe generală
Sunt puțini aceia care
Beau doar apă minerală.
Ei nu sunt nici triști, nici veseli,
Dar se-amuză câteodată
Când văd că la altă masă
Se bea numai apă plată.
poezie de Octavian Cocoș (4 septembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunzar
Nu știu dac-am supărat
Vara careva,
Dar văd că s-a furișat
Către undeva.
Și de mi-a furat, nu știu,
Toamna cineva,
Frunză tot eu am să-i fiu,
Nu altcineva.
Chiar de mor sau de-s departe
Și mă-ntreb al cui,
Tot în frunza mea se zbate
Vântul nimănui.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Beau ultimul
rachiu de pere grozav
de galben pare să fie
în paharul spart în dinți
la ultima nebunie bahică
tare e băutura scoasă
la lumina chioară a lămpii
așezată pe peretele de carton
presat cât trebuie și cum
trebuie să reziste la vânt
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze galbene
Nu pot să nu recunosc
Iubesc drumul lung intors
Ore-ntregi eu tot inșir
Versuri albe pe un fir
Scriu poeme zi si noapte
Pe frunze de pom uscate
Prind fâșiile de soare
Desenate-n calendare
Un octombrie uitat
Frunze galbene-a pictat
Pe asfaltul ud de ploaie
Si pe geamuri de tramvaie
Printre trecători pe stradă
Caut chipul tău de fată
Nu pot să nu recunosc
Iubesc drumul lung intors
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui confrate puțin inspirat
Mă jur și fără ironie
Că eu mă prind să scriu o dramă
În timpul cât îți trebuie ție
Să-mi faci o biată epigramă.
epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pierderi și suspine
dac-am pierdut-o pe irina
am câștigat-o pe florina...
dac-am pierdut-o pe florina
am câștigat-o pe mălina...
dac-am pierdut-o pe mălina
am câștigat-o pe cristina...
dac-am pierdut-o pe cristina
pentru puțin s-a-ntors irina...
dac-am pierdut-o pe irina
am câștigat-o pe didina..,
dac-am pierdut-o pe didina
sunt un prost (?!) și m-am pierdut
dar m-am întors pentru puțin
la nu prea multe variante:
dacă mai pierd ochii femeii
măcar la nume să suspin...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!