Pac-Pac, toţi cad la pământ

Pac-Pac! Pac-Pac!
"Eşti mort", a strigat Jimmy.
"Dar eu te-am împuşcat primul", a zis Kenny.

"Amândoi sunteţi morţi, la pământ!"
A răcnit Herb.

Oh... jocurile de copii...

Nu se vor schimba prea mult în vreme ce ei înaintează-n vârstă.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jimmy: Ştii, lui Jimmy îi cam place de tine.
Elaine (crezând că Jimmy e alt tip): Ah! Da?
Jimmy: Oh da! Jimmy te-a tot observat. Eşti genul lui.
Elaine: Ahh! Chiar aşa?
Jimmy: Jimmy e nou în oraş. Jimmy nu prea cunoaşte pe nimeni.
Elaine: Oh! Ei bine, mi-ar plăcea să-l cunosc.
Jimmy: Şi lui Jimmy i-ar plăcea să te cunoască.

replici din filmul serial Seinfeld
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pac-pac!

În capul de cioban se-ncarc':
Imagini naturale ca-ntr-un parc.
Ciobanul însă, prin migraţii,
L-a transformat în parcuri de distracţii!

epigramă de Octavian Lupascu (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Octavian Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nota în caietul

cu pânză din scoarţă de copac
ce visa când lua sămânţa
de azorele cu efecte halucinogene
asemănătoare lsd-ului. visa copii morţi
numai copii morţi înveliţi în frunze
de palmier şi îngropaţi fără ceremonie
visa copii năpădiţi de termite sau furnici
visa copii prinşi de păianjeni mari
care îi injectau şi apoi le sugeau interiorul
visa copii devoraţi de jaguari sau tigri
visa copii arşi pe ruguri în ceremonii
de iniţiere pentru şefii de triburi
visa şi nota totul în caietul acela
din scoarţă de copac. copii prinşi
în hăţişurile copacilor lacomi
apoi stătea în pat şi se gândea
câţi copilaşi morţi văzuse în viaţa lui
privea tavanul cu ochii înlăcrimaţi
primul copil mort a fost o fetiţă
de nici un an dintr-un trib care a dispărut
a fost muşcată de spate de un păianjen
cu spatele roşu şi înainte de a muri se umflase
au aruncat-o în trestiile din apă
fără nici un ceremonial de înmormântare
visa copii morţi şi nota în caiet

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dr. Meredith Grey: Un meci bun de baschet ne poate ţine cu sufletul la gură. Jocurile sportive sunt încununate de glorie, dar necesită şi foarte mult antrenament şi sacrificiu. Mai sunt şi jocurile solitare. Jocurile pe care le practicăm singuri. Jocurile sociale, jocurile de memorie. Cu ajutorul lor timpul trece mai repede, iar viaţa devine mult mai interesantă.

replică din filmul serial Anatomia lui Grey
Adăugat de Raluca Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fran: Bună, Kenny. Ce faci? Ce mai fac părinţii tăi? Ce-ţi trebuie?
Kenny: Nu prea multe. Sunt bine. Balsam de rufe.

replici din filmul serial Dădaca
Adăugat de Alexandra Bleoancă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Herb: Charlie, am o întrebare pentru tine.
Charlie: Spune.
Herb: Hotelul la care stau are un program plătit cu filme pentru adulţi.
Charlie: Aşa.
Herb: Ce s-a întâmplat cu părul pubian?
Charlie: A dispărut ca pasărea dodo, prietene.
Herb: Adică, înţeleg la femei, dar care e treaba cu bărbaţii? E ca la o casă urâtă: un tufiş mic face trotuarul mai frumos.
Charlie: Nu am un răspuns pentru tine, Herb.
Herb: Dar tu? Tunzi tufişurile?
Charlie: Da. Au forma personajelor Disney.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Ioana Niţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să...

Aş vrea, sa ne 'mpărţim tot ce-am avut... Desi,
De la inceput, ne-am dat si luat cu imprumut.
Iti amintesti? Si după, am strâns mult, prea mult!
N-avea cum sa rămână la unu' ar fi fost, "insult".
*
Eşti plecat de când... si nici nu mai plâng, in gând
Mereu te-am strigat, te-am chemat si aşteptat.
N-ai răspuns. Ce te-a răpus? Scriu a câta oară?
Poate nu e târziu... Oare? As vrea să...
*
Tu, Imensitate, mi le-ai dat pe toate:
Mi-ai dat fericirea, zborul, implinirea,
Iubirea de sine, visul, preţuirea
Roua. dimineţii si vulcanul nopţii...
*
Eu nu ti-am dat nimic. Si de aceea iti zic,
Ca... n-ai ce, inapoi sa-mi dai, cand tu sfidai
Schimbul, "ti-am dat, TU ce-mi dai"... RAMANEM, cum am fost,
Amândoi, doar pentru noi, acel TOT FRUMOS...

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir

Târziu în noaptea neagră,
În curtea bisericii moarte,
Luna moartă lumina
Turnul mort al bisericii.
Prin crengile moarte
Ale copacului mort
Luna moartă
Lumina doi morţi.
În tăcerea moartă
Păreau doi străini morţi
Ce-şi spuneau cuvinte moarte
Şi vântul mort
Lătra ca un câine mort
Către doi străini morţi.
Vântul mort şi frigul mort
Şuierau prin oasele moarte,
prin sângele mort,
prin ochii morţi
Ai străinilor morţi
Din curtea bisericii moarte
Pe care luna moartă
O lumina
Printre crengile copacului
Mort.

poezie de Vlad Stângu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Streiule..., Streiule...! (comemorare eternă)

Streiule cast, ce cobori din cuvânt!
Streiul meu bun, ce răzbeşti dintre munţi!
Şi voi, făpturi dragi, ce, din veci, dăinuiţi
De-a lungul, de-a latul Streiului sfânt!
Sunteţi în mine, cât sunt şi, cât nu voi fi!
Sunteţi locurile pure ale acestui Pământ!

Pe Pământ, nu e frumuseţe mai pură
Nici şoaptă mai caldă, tăcere mai sfântă...!
Pe Pământ nu e plânset, de dor, mai durut!
Streiule cast, ce ai fost, eşti, vei fi
Nu te-am uitat, niciodată, Streiule bun!
Ai fost sensul meu, cât am fost... pe Pământ...
Streiule... Streiule... cât mă dori, când te cânt...

poezie de Iulia Mirancea (24 ianuarie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jojo

Parcă-aud râsul cald, ca un vin dulce-n mine,
Îmi plăcea să-ţi vorbesc,
Nopţi întregi petrecând
Spre albe dimineţi.
Te rugam să îmi cânţi
Cântece de departe,
cu bretoni şi întinderi marine
Cu Saint-Cast dormind
pe und fond tumultuos.
Jojo,
Tot mai cânţi, şase metri-n pământ,
Nu eşti mort, nici măcar în adânc.
Seara asta coboară
Ca orişicare alta,
Noi luptăm pentru un Saint-Nazare
Sau pentru ocuparea unei alte Olimpii.
Pe fond de cimitir,
Vorbim neliniştiţi
Despre vechi tinereţi şi morţi imature,
Într-o lume prea tristă, nebună.
Şase metri-n pămînt, eu ţi-i port,
Sub care, tu zăcând, nu eşti mort.
Jojo,
Tu îmi redăruieşi râsuri moi din adâncuri,
Noutăţi despre timp,
Despre morţi ce se-ascund
Anonime, în lucruri,
Să-nţeleg că mereu te-oi purta mai departe?
Jojo,
Tu numeşti chiar o floare
Ca un semn vag de carte
Mâinile-mi tremurând
În timp ce vreau să plâng,
Doi sărmani, într-un gând.
Şase paşi sub pământ, fratele meu,
Tu încă nu eşti mort, ci cânţi mereu.
Jojo,
Te trezesc dimineţi,
Răsărituri, apusuri,
Şi văi amputate, în falduri,
Se-ntind peste inima-ţi ruptă,
Îmi întind braţele să te cuprind
Peste fiinţa ta oprită-n timp,
Din umbra ta apusă
Ce râde încă în lumina de cântec, descompusă.
Şase picioare sub pământ, fratele meu,
Peste şase adâncuri vii, eu te iubesc mereu,
Jojo.

cântec, muzica de Jacques Brel, traducere de Luminiţa Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scame

Am remarcat în ultima vreme
că, pe măsură ce îmbătrânesc,
cele mai multe lucruri căpătă
un rol total diferit în viaţa mea.

Şi totuşi,
unele lucruri par a nu se schimba niciodată...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casabianca

Pe puntea-n flăcări e-un băiat,
Când toţi au cam fugit;
Şi focul de pe cuirasat
Pe morţi i-a învăluit.

Cu toate-acestea demn stătea,
Sfidând vântul ostil;
Făptură vajnică era,
Cu formă de copil.

Şi nu fugea de fumul gros,
Căci tatăl nu i-a spus;
Dar tatăl, mort, zăcea pe jos
Şi glasu-i era dus.

El îl chema, "Zi, tată, zi
Aici am terminat?"
Dar căpitanul n-auzi
Că fiul l-a strigat.

"Vorbeşte, tată, e de-ajuns?
Să plec, oare-aş putea?"
Ghiulele crunte i-au răspuns,
Iar focul pârjolea.

Simţea suflarea lor pe-obraz
Şi-n părul răsfirat;
În postul morţii stătea treaz
Privind îngândurat.

Şi-a strigat iar, cu glas răcnit,
"Mai stau, tată, şi-acum?"
În timp ce peste el, grăbit,
Văpaia-şi croia drum.

Şi vasul îl înfăşura,
Şi steagul cel stingher,
Peste copil ea fâlfâia
Ca flamurile-n cer.

Apoi, un tunet lung vuia –
Băiatul, unde-i dus? –
Pe mare vântul arunca
Fragmente mici de sus;

Din cârmă, fanion, catarg,
Ce rolul şi-au jucat –
Dar a pierit acolo-n larg
Şi-un suflet de băiat.

poezie de Felicia Hemans, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dylan: Kenny a zis că nu e periculos.
Melinda: Dacă Kenny zicea să sari în faţa unui camion, ai fi făcut-o?

replici din filmul serial Mesaje de dincolo
Adăugat de Alexandra Bleoancă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii în vârstă au prea multe obiecţii, se sfătuiesc prea mult, se aventurează prea puţin şi se căiesc mult prea repede.

citat celebru din Francis Bacon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti

eşti primul val ce bate în fereastră
când marea-nvolburată răsună
şi îşi cheamă cu scâncetul spumei albastre
adâncul lagunei în care suntem.

eşti prima poveste ramasa in urma
pe nisipul fierbinte si ud
un cuvant din sideful pietrelor planse
invelite in naframa de asfintit.

eşti marea uitata in mine de vreme
pentru clipa in care nu te mai stiu
să-mi trezesti simtamintele moarte
când te caut pe tarmul infinit

te-am uitat cand talazul inimii noptii
se surpa cu fiecare ecou
ca o grota flamanda inghitind
picaturi de lumina in magia gurii de foc.

eşti. eşti primul val ce mă trezeşti
sărutandu-mi visul in care ma pierd
eşti glasul mării ce-şi strigă iubirea.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăciri

Te-am tot strigat pe-aleile bătute
Pe sub castani, în seri cu lună plină,
Sub vraja siluetei cunoscute,
Dar se-ntorcea mereu câte-o străină.

Te-am tot strigat pe străzi aglomerate,
În ierni, în primăveri, în veri şi-n toamne,
Convins că te-am recunoscut din spate,
Dar întorceau privirea alte doamne.

Te strig şi azi, când încă rătăcirea
Mă duce pe aleile cu duzi,
Dar nu tresari şi nu-ţi întorci privirea,
Că nu eşti tu sau poate nu m-auzi...

Cândva, pe lângă plopii fără număr,
Întâmplător sau pusă de destin,
Ai să m-ajungi şi-ai să mă baţi pe umăr
Şi va întoarce capul un străin.

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununa de spin

Când m-ai găsit, Iisuse, zăceam aproape mort,
Fusesem jefuit de bani, de haine şi de tot,
Deşi zăceam acolo de prea mult timp Stăpâne,
Doar Tu m-ai cercetat şi am văzut că-i bine.

Cu mila Ta cea multă de răni m-ai lecuit
Şi de-atunci Milostive prin lume Te-am însoţit,
Am sorbit învăţătura din graiul Tău cel sfânt,
Ţi-am văzut minunile făcute pe pământ.

Am ramas uimit când pe morţi Tu i-ai înviat,
Pe orbi, pe şchiopi, pe muţi, pe toţi i-ai vindecat,
Din voia Ta divină şi numai cu cuvântul
S-a potolit marea, s-a liniştit şi vântul.

Când Te rugai acolo pe Tine Te-am văzut,
În grădina din Ghetsimani când Iuda Te-a vândut.
Am plâns cu lacrimi amare apoi când am aflat
Că fără pic de milă la moarte ei Te-au dat.

Te-am însoţit, Iisuse, la moartea Ta de chin
Şi-am sărutat cu durere cununa Ta de spin,
Ea astăzi e la mine, e comoara ce-o iubesc,
Am să Ţi-o dau, Iisuse, când am să Te-ntâlnesc!

poezie de Constantin Rusan din Vino, Doamne
Adăugat de Constantin Rusan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţii de viaţă în sentinţe scurte

sunt prea bătrân pentru a învăţa şmecherii noi
dar prea tânăr pentru a uita şmecheriile vechi
sunt prea bătrân ca să-mi mai pese de ceva
dar prea tânăr ca să nu-mi mai pese de nimic
sunt prea bătrân ca să fiu nesăbuit
dar prea tânăr ca să nu-mi asum riscuri
sunt prea bătrân ca să-mi mai fie teamă de viitor
dar prea tânăr ca să nu mă îngrijoreze ziua de azi
prea bătrân pentru a alerga după o minge
prea tânăr pentru a renunţa definitiv la meci.

Am o vârstă chiar nepotrivită...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti un înger dulce

Eşti un înger dulce pe pământ
Cu suflet tandru şi blând,
Eşti tot ce eu nu am avut,
Eşti un nou început!

Eşti o rază de soare care vrea
Să destrame întunercul acesta mare
În care mă aflu eu,
Eşti un înger trimis de Dumnezeu.

De ai şti cât de mult te-am aşteptat să vii,
Zeiţa mea cu ochii zglobii,
Vreau buzele tale dulci să le sărut
Şi să-ţi spun că te iubesc mult!

poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine m-a ucis

Sunt deja un om mort – şi-asta pentru că
nu mi-am mestecat conştiincios hrana
şi-am băut mult prea mult whiskey şi rom, votcă şi gin,
bere şi urină mexicană îmbuteliate; beau câte-un galon,
calde şi mirositoare, şi-apoi le reciclez în sucul meu matinal,
înainte de-a mă aşeza să răhăţesc cărămizi fierbinţi de sushi
şi alge marine nedegerate-n în oala de porţelan a morţii,
acolo unde picăturile de sânge nu mint
şi vaporii de urină-s martorii bolilor fiecăruia.

Sunt deja un om mort,
doar ziua morţii rămâne singurul semn de întrebare....
De-aia nu mă aştept deloc să fiu acuzat de propria mea asasinare

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!