Un fel de urare
Tinerețe fără bătrânețe
și viață fără de moarte,
sunt urări ce-ți dau binețe
când ziua iese din noapte.
De astfel de urări
tot omul să aibă parte.
Trenul vieții intre-n gări,
apoi meargă mai departe.
Omenirea dăinuiască
în timpul vesel, hoinar.
Steaua vieții strălucească
în lumea fără hotar.
În Universul nesfârșit
apar multe constelații.
În timpul nedefinit
se nasc alte generații,
de noi încă neștiute.
Vor cuceri noi spații,
cu multe necunoscute.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre urări
- poezii despre trenuri
- poezii despre tinerețe
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre noapte
- poezii despre naștere
- poezii despre gări
Citate similare
Omul este cel ce crede
Timpul este cel ce-așterne
calea către existență,
Omul este cel ce crede
în Isus și-n Providență.
El îmblânzește natura,
cucerește alte spații,
Cu iubire stinge ura
pentru multe generații.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre natură, poezii despre iubire, poezii despre existență, poezii despre creștinism, poezii despre Iisus Hristos sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
De la tinerețe...
De la tinerețe
până la bătrânețe,
drumul e destul de lung,
dar nu mă plâng.
Măsurat în ani,
sunt optzeci la număr.
Măsurat în bani,
n-am avut să număr.
Greutăți în viață,
multe am avut.
Le-am privit în față
și am renăscut.
Scopul vieții mi-a fost clar:
să-împlinesc dorinți avute.
Lupta n-a fost în zadar.
Acum am bucurii multe.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sensul vieții, poezii despre plâns, poezii despre numere, poezii despre bătrânețe, poezii despre bucurie sau poezii despre bani
Când timpul își va pierde orele și clipele... atunci îngăduie-mi să plutesc departe, acolo unde-mi zboară visul. Este un loc, niciunde, unde totul se șfârșește; fără speranțe, fără vorbe, fără voce, fără sunet, fără călători osteniți, pe o cărare goală, fără naștere, fără moarte, fără trup, fără noapte, fără zi și fără zori în acel vid.
Maitreyi Devi în Dragostea nu moare
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate despre zbor
- citate despre voce
- citate despre visare
- citate despre sunet
- citate despre ore
- citate despre noapte
- citate despre naștere
Vei fi omul înțelept
Nu lăsa timpul să treacă
Fără să înveți ceva!
Având minte înțeleaptă,
Mai mult te vei înălța.
Altfel, vei avea o viață
Care duce în amurg.
Nu vei putea face față
Greutăților ce curg.
Cu multă învățătură,
În viață vei prospera.
Vei păși în lumea bună,
Mult timp te vei bucura.
Vei putea intra în lume
Fără să ai remușcări.
Din nume îți faci renume,
Vei deschide multe zări.
Vei avea viață frumoasă,
Vei primi mai mult respect,
Gândul îți va sta acasă,
Vei fi omul înțelept.
poezie de Dumitru Delcă (4 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre învățătură, poezii despre respect, poezii despre gânduri, poezii despre frumusețe sau poezii despre celebritate
Așa se-întâmplă cu cel care...
Grele sunt păcatele făcute la tinerețe.
Îți îndoaie spatele când ajungi la bătrânețe.
Confuz, fără discernământ și cu chip schimonosit,
părăsești acest pământ, pleci de unde ai venit.
Așa se-întâmplă cu cel care, cartea vieții n-o învață.
Când trăiește la-întâmplare, moare pedepsit de viață.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte sau poezii despre cărți
Fără oameni, toate mor
Fără soare, nu e viață,
fără ploaie, nu-i verdeață.
Fără vânt, nu e răcoare,
fără boală, nu te doare.
Fără baltă, nu e stuf,
fără aer, e năduf.
Fără apă, nu e pește,
timpul în loc se oprește.
Fără dragoste, nu-i dor,
fără oameni, toate mor.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre ploaie, poezii despre pești, poezii despre medicină, poezii despre boală sau poezii despre Soare
Despre o altfel de graniță
Granița dintre viață și moarte,
Precum granița-ntre zi și noapte.
Când steaua vieții apune,
Noi intrăm în altă lume.
poezie de Dumitru Delcă (24 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Dumitru Delcă despre viață, poezii despre graniță, citate de Dumitru Delcă despre stele sau citate de Dumitru Delcă despre noapte

Copiii universului
În proză sau în vers
Despre univers
Pot zice că-i pervers
Alte ori invers
Câte stele muribunde
În galaxii rotunde
Peste tot și peste unde
Universul le ascunde
Multiplică taine
Ascunse sub haine
Bizare sau faine
Apoi din loc în loc
Fără echivoc
Se nasc stele de foc
Din ample ecuații
Formează constelații
Peste generații
Din constelații mii
Formează galaxii
Cu alură de copii.
poezie de David Boia (8 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre versuri, poezii despre proză, poezii despre poezie, poezii despre copilărie sau poezii despre constelații
Fără tine (în memoria soției )
Știu că viața-i trecătoare,
că trenul vieții s-a oprit.
Că totul e în transformare,
plecăm de unde-am venit.
Fără întoarcere e drumul.
De-acolo nimeni nu vine.
De la lumânări doar fumul
este prieten cu tine.
Flori aduse la mormânt
cu parfumul lor plăcut,
De viața de pe pământ
doar aminte îți aduc.
Fără tine Virgi,
inima-mi îngheață.
Fără tine Virgi,
viața nu mai este viață.
Nu mai este lună,
nu mai este soare.
Nu mai este gură
ca să plângă tare.
Nu mai este ziuă,
nu mai este noapte,
E doar întuneric
și există moarte.
De azi,
pe scara vieții noastre
nu mai urcăm împreună.
S-au uscat florile-n glastre,
nu ne mai ținem de mână.
Fără tine,
viața ține
cât un fir de ață.
Tu erai liantul
care ne unea.
Erai briliantul
care strălucea.
Acea strălucire
veșnic a apus.
Despre a sa pieire
nimic nu e de spus.
poezie de Dumitru Delcă (26 septembrie 2021)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre soție, poezii despre prietenie sau poezii despre lumânări
Un om flămând e omul cu cele mai mari șanse de longevitate. Sărăcia e apă și pâine; iar acestea două sunt unul dintre secretele tinereții fără bătrânețe și ale vieții fără de moarte.
citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre tinerețe, citate despre sărăcie, citate despre superlative, citate despre secrete, citate despre pâine sau citate despre bătrânețe
Omul - nobilă ființă
Omul a descoperit focul pe care l-a aprins.
Omul a descoperit apa cu care apoi l-a stins.
A vânat animalul pe care acum îl crește,
A cultivat pământul unde sămânța rodește.
A întemeiat familie, a crescut copii,
A trăit, de-a lungul vieții, tristeți și bucurii.
A construit o casă în care să locuiască,
A luptat ca lumea să nu se dușmănească.
A înfruntat furtuni, a petrecut războaie,
A îmblânzit natura, a stăvilit șuvoaie.
A inventat apa caldă, a construit mașini,
A ridicat biserici unde poți să te închini.
A cucerit cerul, cu Universul stă de vorbă,
De pe Marte și Uranus recoltează acum probă.
Caută necontenit semeni cu care să comunicăm,
Cu știința laolaltă, noi galaxii să explorăm.
Omul - nobilă ființă, multe a făcut în viață.
Multe mai sunt de făcut și necontenit învață.
Își schimbă modul de viață, se modernizează,
Și lasă posterității tot ce el realizează.
E de datoria noastră să păstrăm tot ce primim,
Să cercetăm mai departe, visul lumii să-mplinim.
Vis de pace, libertate, de frăție-ntre popoare,
Să ne bucurăm de viață, cât mai rămânem sub soare.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre știință, poezii despre zoologie, poezii despre vânătoare, poezii despre visare sau poezii despre tristețe
De n-ar fi
De n-ar fi pasăre în zbor,
ce s-ar face Universul?
De n-ar fi omul trecător,
cine ar da lumii mersul?
De n-ar fi iarba să crească,
ca-n pustiu ar bate vântul.
De n-ar fi flori să înflorească.
cine-ar parfuma pământul?
De n-ar fi pomi să înfrunzească
ce s-ar face atmosfera?
Cine să o primenească
și-n văzduh, dar și pe Tera?
De n-ar fi apă în izvoare,
cine ar uda pământul?
De n-am avea zile cu soare,
cine-ar mai slăvi pe Sfântul?
De n-ar trece-n zbor cocoare,
cine-ar survola văzduhul?
Cine-ar crede în înălțare,
atunci când își dă tot duhul?
De n-ar fi pasăre în zbor,
de n-ar fi omul trecător,
de n-ar fi iarba ca să crească,
de n-ar fi flori să înflorească,
de n-ar fi pomi să înfrunzească,
de n-ar fi zilele cu soare,
Ce s-ar face Universul?
Cime ar da lumii mersul?
OMUL.
Omul este cel ce crede,
TIMPUL este cel ce-așterne,
calea către existență
și credința-n Providență.
OMUL supune natura,
cucerește alte spații.
Cu iubire stinge ura
pentru multe generații.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre zbor, poezii despre păsări, poezii despre frunze sau poezii despre flori
Reguli de viață
Chiar atunci când ambientul
îți este necunoscutul,
tu să nu distrugi prezentul!
Împacă-te cu trecutul!
Nu lua în seamă
ce zic alții despre tine.
Să nu-ți fie teamă!
Fără ei, îți va fi bine.
Dacă vei avea răbdare,
răul tău va fi spre bine.
Bucuria-ți va fi mare,
fericirea e cu tine.
Singur tu ești responsabil
cu fericirea ce clădești.
Cu timpul, de ești capabil,
multe vise împlinești.
Nu-ți face singur probleme!
Nu fi mereu încruntat!
Încearcă să scapi de ele,
să ai sufletul curat.
Așa dar, zâmbește!
Zâmbetul te-întinerește.
Visul vieții se-împlinește,
Omul fercit trăiește.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre trecut, poezii despre suflet, poezii despre responsabilitate, poezii despre prezent sau poezii despre frică
Declarație testamentară
De multe generații urâm continuu
La noi ura ține loc de icoane
Ne modelează și ne împlinește destinul
Ne ține adesea de sete și de foame.
Astfel ura a devenit un titlu de noblețe
De aceea am început să urâm de plăcere
Cu ură noi ne dăm dimineața binețe
Cu ură transformăm plăcerea în durere.
De aceea din ură ne-am născut
Să ducem ura pe mai departe
Din ură noi copii ne-am făcut
Ca moștenirea să nu se piardă-n parte.
Dacă noi nu am urî precum se crede
Ea s-ar împrăștia printre voi fără speranță
Dozele noastre obișnuite de ură, v-ar ucide
Iar viața voastră nu ar mai fi viață.
poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plăcere, poezii despre început, poezii despre testament, poezii despre moștenire, poezii despre icoane, poezii despre durere sau poezii despre dimineață
Gogyohka
studiază cu ardoare
papirusurile antice
pentru a descoperi
tinerețe fără bătrânețe
și viață fără de moarte
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre antichitate

Dintre toate popoarele, se pare că românul are țeluri înalte: "Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte". Inspirat vis.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre înălțime, aforisme despre viață, aforisme despre tinerețe, aforisme despre bătrânețe sau aforisme despre România
Anotimpurile vieții
Când suntem în copilărie
Trăim primăvara vieții.
Radiem de bucurie,
Precum zorii dimineții.
Când vin anii tinereții
Toată lumea e a noastră.
E frumoasă vara vieții.
Suntem ca o floare-n glastră.
Când toamna vieții ne-a brumat,
Și când anii se adună,
Ne pare rău că nu am stat
Cu tinerețea-mpreună.
Iar când am intrat în iarnă,
Când se-așterne lunga noapte,
Sita vieții-o să ne cearnă
Și plecăm din viață-n moarte.
poezie de Dumitru Delcă (31 martie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre primăvară sau poezii despre iarnă
Așa a fost, așa va fi
Așa a fost, așa va fi.
Timpul trece ca nebunul.
Mâine vei îmbătrâni,
Tânăr nu rămâne unul.
Așa a fost, așa va fi.
Viața nu-i decât un timp
pe care îl poți trăi,
anotimp cu anotimp.
Așa a fost, așa va fi.
Lăstarul va crește pom.
Copilul va deveni
mâine lângă tine om.
Așa a fost, așa va fi.
Cât pământul se rotește,
din noapte se face zi,
ziua în noapte sfârșește.
Așa a fost, așa va fi.
Unul naște altul moare.
Nimeni nu poate trăi
timpul, nesfârșit de mare.
Așa a fost, așa va fi.
Totul e în transformare.
Natura se va primeni,
soarele veșnic răsare.
Așa a fost, așa va fi.
Dumnezeu-i atotputernic.
El ne poate dărui
lumină din întuneric.
Așa a fost, așa va fi.
Toate își au rostul lor.
Timpul nu-l putem opri.
Este veșnic curgător.
Așa a fost, așa va fi.
Va curge timpul ca izvorul.
Doar Dumnezeu poate ști
care ne e viitorul.
Așa a fost, așa va fi.
Cum e scris în Sfânta Carte.
Timpul nu se va opri,
viața curge mai departe.
........................
Așa a fost, nu va mai fi
când sfârșitul lumii vine.
Pământul va încremeni,
Universul nu-l mai ține.
poezie de Dumitru Delcă (6 februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre sfârșitul lumii, poezii despre sfârșit, poezii despre sfinți sau poezii despre religie
Floarea se naște
să fie frumoasă pentru ea
pentru noi - desigur
rămâne frumoasă și ruptă -
pentru zâmbetul tău
te invită s-o pui în păr
să cazi
în extaz
privind-o cum în
dură gingășia și frumusețea
este ca o femeie care ar vrea
să moară tânără și frumoasă
sau
să aibă tinerețe fără bătrânețe
și viață fără de moarte
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei
Clipe efemere...
Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.
Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.
Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca să uit de ce mi-e dor,
Ca să uit că ești departe.
Ce-ar fi cerul fără stele?
Ce-ar fi omul fără vise?
Ce-ar fi munca fără sporuri,
Și viața fără onoruri?
Ce-ar fi Terra fără oameni?
Și Geneza fără valuri?
Ce-ar fi viața, fără moarte?
Ce e dincolo de toate?
Ce ești Tu Divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul, plin de toate?
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când, îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace, în eternitate
Și iubire pân*la stele!
poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare sau poezii despre pace