Mă cunosc
de undeva îmi spun cu voce șoptită
după ce mă uit într-un ciob
de oglindă discret afumat cu țigara
fumată seara la întâlnirea cu luna
pe balconul plin cu scrisori
de dragoste pe care le-am scris
cu sârgul unui îndrăgostit
dar neexpediate din n motive
îmi netezesc părul ce se zbârlește
și pot să jur că nu mă recunosc
după ce mă privesc într-un ochi
de apă lungit pe asfaltul gri
la picioarele ei mici cu tocuri mari
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Frunzele scrise
de mine au fost așezate
în calea ta la picioarele mici și reci
am pus versuri de dragoste
pe cele ruginii
le-am scris cu lacrimi
vântul le invită la dans
în timp ce așteaptă pașii șoptiți
pe ritmuri de vals
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
felinarul stins -
în casa părăsită
luna într-un ciob
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Triste versuri
îmi vin în minte în stilou
în seara asta le-aș putea scrie
despre noaptea care e vitregă
aduce moartea celor însemnați
de un destin groaznic
pentru unii nenorocoși
unul consumă ketamină într-un bar
iese cu pistolul colt
trage piedica trage în dușmanul
de-o viață anterioară aflat
după ședințele de spiritism
îi umblă la karmă
vânturile nopții șoptesc
altă dramă cu final horror
un cuțit înfipt după o aruncare
fără motive serioase în inima
unui cetățean cu diplomat
care-și ținea inima la locul ei
nehotărât să moară pe stradă
sau în drum spre spital
într-o ambulanță care explodează
într-un atentat socio-politic
revendicat de un psihopat
îndrăgostit de kant și nietzsche
într-o astfel de noapte o strângi
în brațe cu voluptate criminală
se sting stelele pe cer
nimeni nu observă aceste tragedii
câte ființe au fost ucise?
miliarde? mii de miliarde?
triste versuri poți să scrii
te poți sinucide în seara asta
dar nu are cine să te regrete
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima-mi era
ferecată într-un seif îngropat
într-un buncăr atomic
nu mai doream să iubesc
a fost îndeajuns un zâmbet
și o privire și toate sistemele
de securitate au cedat
mi-ai așezat mâinile pe ochi
pe frunte și somnul dulce
mi-a dispărut cu desăvârșire
vedeam stelele în părul tău
vântul îmi cânta cu vocea ta
am ajuns din nou în genunchi
cu sufletul ostenit din nou
m-am revăzut mai îndrăgostit
și-mi doream să te strâng în brațe
inima-mi era pentru dragoste
atinsă de vibrații înalte
trezită de alarma telefonului
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața mă scurg
printre brațele tale și fug
pe fereastra deschisă de curent
curg pe zid până jos pe stratul
de flori surprinse de ger
când se făceau frumoase înflorind
ajung pe trotuarul făcut așternut
felinarele stârnesc pasiuni gazelor
țevilor de eșapament
aud tocuri cum pisează asfaltul
înghețat fără nicio noimă
ajung într-un canal plin de vieți
mărunte și neînsemnate
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
împărțim întregul
în limite și universuri interzise
îmi iese un rest vag
cu morți răniți din dragoste
minus urme și umbre adânci
adun spații infinite în gânduri
împărțite până spre zi
când te întâlnesc prin vise
împart prezentul într-un ciob
de stea stinsă într-un ulcior
ai însemnat apa cu piciorul
și te-ai mândrit când întregul
a rămas neluat în seamă
ai umplut cu speranțe un spațiu
pliat în craterul inimii care scoate fum
rănile le-ai umplut cu regrete
după ce-am împărțit cenușa
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu mâinile astea
am pictat cerul albastru
după aceea am tras
o rază de lumină
cu lanterna în mână
luna e captivă într-un geam
unde oftează o iubită
după un iubit sau cam așa ceva
stelele le-am gratinat puțin
să fie mai crocante
în mâinile astea două
am ținut păstrăvii și clenii
care evadau din moldova
se agățau de crinii fără spini
fluturii aveau trup de căprioară
pun mâna pe cuvânt
îl întind cât să fac o poezie
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai pot
nu mai rezist, vino balsam pentru inimă
te iubesc, te iubesc, te iubesc
seara s-a transformat într-un plânset
fără de culoare e luna și stelele
șoptesc într-un pahar din care ai băut
te iubesc, te iubesc, te iubesc
plâng, nu vreau nimic, nimic nu cer
ochii au făcut miting cu gaze lacrimogene
te iubesc, te iubesc, te iubesc
o spun de dimineață fără să trag aer
într-un accelerat de puls stingher
suspin pe stradă și-n tramvai
te iubesc, te iubesc, te iubesc
sunt mâhnit și simt că totul e aprins
inima-mi arde, gura strigă
te iubesc, te iubesc, te iubesc
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate că iubirea e atunci când, după ce ai stins lumina la baie și ți-ai văzut ochii obosiți în oglindă, alți ochi îi privesc pe ai tăi de undeva din întunericul apropiat. Și ești împăcat cu asta și nu mai tânjești după nimic altceva. Poate că iubirea e când nu-ți mai ești ție în oglindă.
Tudor Chirilă în Exerciții de echilibru
Adăugat de Iustina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Exercitii de echilibru" de Tudor Chirilă este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Traian Băsescu la Divertis
Recunosc că am scris odată, într-un loc,
Că, după Stolo, vei plânge pe umărul lui Boc;
Să plângi, nicicum nu mi-am dat seama,
Pe umărul lui Tony, după mama.
epigramă de Vasile Iușan (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
împărțim în seara asta
un buchet de frunze albastre
și prindem luna într-un inel
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutăm
să ajungem unde ajungem
după ce croșetăm
pielea toarsă după o noapte
de scris epigrame
dă o dependență suspectă
și-ți vine să te cauți
pe tine însuți într-un birt unde ai adormit
sub masa unde stătea cu fusta ridicată
până la subsuoară
tu alegi să dormi
pe drumul lung găsit după colț
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luminile orașului
îi sărută de zor umerii goi
și luna e pofticioasă
privesc pielea numai bună
de scris poezii de dragoste
cu buzele uscate care spun
toate cuvintele de tandrețe
învățate de la începutul
omenirii care n-are răgaz
luminile ard în străfundul meu
ochii sunt plini de lacrimi
mă târâi trist și obosit la buze
buzele se opresc în strălucirea
lunei ne sărutăm scriind versuri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
ceasul ruginit
într-un sertar cu scrisori -
o crizantemă
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cobor vaca
pe asfaltul încă rece la șase
se arată soarele de după munte
și ne mângâie pe rând cu raze
de carton presat aproape albe
apoi se clatină talanga de la gât
se pregătesc cănile de lut ars
copilul se uită după clătitele
aranjate să înveselească lumea
deschide cartea cu văcari
pistolari cu lassou și pălării
pe asfaltul întins pe jos soarele
se tăvălește tot mai încins
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se revarsă
înghețata din cornet pe mâna
caldă dusă la gura frumos rujată
și la începutul acestei veri
e hrană dulce plină cu ciocolată
topită destul de repede în bătaia
timidă a soarelui de dimineață
e trist s-o vezi cum se prelinge
pe asfaltul hain și gol bătut
te tocuri cui într-un ritm satanic
buzele culeg șuvoaiele de ciocolată
care se preling pe gâtul delicat
spre sânii luați prizonieri de-o bluză
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna plină se ascunde
la polul nord într-o cupă plină
cu șampanie când gheața
plutește în derivă pe lângă ochii
albaștri în blocurile plutitoare
desprinse din asfaltul de smarald
o văd pătrată și parțial beată
cântată în continuare de poeți
invidiată de comete și asteroizi
luna plină a încăput într-un surâs
trezește lacrimi și regrete inutile
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
în visul meu
cu sandale roșii
ea umbla prin iarbă
și minijupa ei era să-mi provoa
ce (!?) - un stop cardio
respirator -
îmi umblau tramvaie în cap
ea urca din mers
eram atât de disperat
încât îmi vine
să port tocuri
într-un vis
cu sandale roșii și băr
bați pe tocuri
(!?)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea des în vers
e nemurirea pe rânduri depănată
de poetul suferind din te miri ce
își adună gânduri în orașul agasat
de luna care e-o poemă în geamul
iubitei unde stau și cântă iubiții
opera se-nfiripă pentru ca lumea
s-o înțeleagă din zori până seara
târziu ating tâmplele ninse cu degete
ce mângâie pana limpezită de rouă
prea des recurg la vers prin jilave
iubiri prinse în dansuri năvalnice
frâng tăceri la ceasuri de seară
lângă un pahar într-un colț afumat
de birt frământat de picioare nervoase
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tropăie elegant
mai multe perechi de tocuri cui
în cui se-nalță pantoful și glezna
fină merge la trap sau galop
pe asfaltul tare dimineața asta
se-ndreaptă spre locuri neștiute
firesc duc picioarele odihnite
de somnul și seducția nopții
păcănitul diversificat lasă în urmă
parfumuri ce te scot din minți
tocurile duc zâmbete și buze rujate
cu tot felul de culori care scot
bărbații din amorțeală dimineții
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!