Azi dimineață
eram o ploaie mohorâtă de toamnă
și mă scurgeam în pârâiașe
pe vinețiile stânci colțoase
luam paiele și le împleteam în cozi
îmi venea să mă sting în nisipul
întins greoi ca o blană de lup
azi dimineață mă stingeam
putred pe marginea unui fluviu
vișiniu care trecea printre degetele
unor zei ce se jucau cu timpul meu
azi dimineață m-au băut cerbii
și caii albaștri sub vântul toamnei
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nisip peste tot
când mă trezesc în fiecare
dimineață o iau de la început
scot capul din nisipul
care este în patul meu
în fiecare zi tot mai mult
tot mai sufocant
o aștept să vină în cameră
și să mă salveze
l-am tras pe nas cu o foiță
făcută sul cum am văzut
în filmele de duzină
apoi merg alături de ea
îmi spune că a vrut să fie
cântăreață și să cânte pentru noi
stăm la malul apei
sau în jurul unui foc
ne sărutăm în paturi diferite
la baie-mi trag palme
să mă trezesc și să scap
de nisipul din pat
i-am spus să vină în fiecare dimineață
să-mi scoată capul din nisip
să mă salveze și să mă iubească
cum mă iubește în fiecare zi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineață
În fiecare dimineață
mă trezesc a mirare.
În fiecare dimineață
fac cunoștință cu mine.
În fiecare dimineață
cafeaua are zaț.
În fiecare dimineață
îmi verific amintirile.
În fiecare dimineață
umbra este mai grea
poezie de Vasile Ghinea din Lutul unui pumn de vise (2009)
Adăugat de Vasile Ghinea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o dimineață
într-o toamnă friguroasă și mă caut
printre ramuri desfrunzite cu privirea
sticloasă mă prind de cioturi
în drumul spre nirvana
într-un trandafir din grădina adevărată
unde se scriu zeci de foi cu poezii
picurate din sufletul unde umbra
este umbrită de geniul pustiu
dintr-o poezie care se scrie pe trup
de fecioare cu gura fierbinte
sub un paltin întins languros
dincolo de timp toarnă un fir de nisip
lângă surâsul ce încă tace dincolo
de buzele ceva suav sorbind
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret
Regret că am lăsat să-mi treacă printre degete
un fluviu larg
și n-am băut nicio picătură.
Acuma în piatră mă scufund.
Un pin mic ivit din pământul roșu
mi-i singura tovărășie.
Tot ce-am iubit a pierit cu casele
care erau noi astă-vară
și s-au prăbușit sub vântul toamnei.
poezie clasică de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poezii
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec I
Azi dimineață eram rouă.
A venit soarele și m-a băut
Viața împărțindu-mi-o-n două.
Azi la amiază eram nor,
A venit soarele și m-a băut
Picătură cu picătură, ușor.
Astă seară stea voi fi, stea,
N-am să clipesc de multe ori.
Marea mă cheamă, vrea să mă bea.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
O întâlnire perfectă
3:00 dimineața
eu beat in mijlocul camerei
cu lumina aprinsă într-un dezastru perfect
mama intră peste mine
și mă găsește întins pe covor
"oh, doamne ce. i cu tine?"
"nu știu, nu știu, am răspuns"
ridică-te, iar ai băut!?
și m-am ridicat
m-am întins în pat și n-am mai scos niciun cuvânt
am rămas așa până dimineață
eram mahmur
am intrat la mama încameră să-mi cer scuze pentru ceea ce s-a întâmplat aseară
dar ea nu era acolo
știam că nu se va mai întoarce.
poezie de Valentin Chircă
Adăugat de Cucuiul

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cafeaua de dimineață
Beau
cafeaua
de
dimineață
din
mâinile
tale
făcute
căuș
Are
mirosul
tău
Are
gustul
tău
A
tras
dulceața
corpului
tău
O
beau
și-mi
pare
nectar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita mea e apă
și o beau să-mi sting
ce mai am eu a
prins în mrejele ei
devin aproape copac
și mă sting cu su
râsul ei curgător
ai virtuțile apei
care potolește sahara
din suflet strop cu strop
ai puterea de a stinge focul
supărării din ochii mei albaștri
te sorb cu buzele din palmele
făcute căuș de țărână
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Finalul toamnei
Era dimineață întreaga zi
Îmi imaginam ce spune poetul
Într-o limbă pe care mi-aș fi dorit s-o cunosc mult mai bine
Dar înaintea mea nu era mai nimic
Privind albul așternut afară de pe geam
Cerul întunecat ne apăsa
Spre finalul frunzelor libere în adieri răcoroase
Acum prinse în gheață
Totul luneca spre alb, îngheț și întuneric
O dimineață ce așteptam să se transforme în lumină
Dar rămâneam prinsă în starea de somnolență
O pătură albă și rece
S-a întins peste acoperișurile zărite pe geam
Moment în care timpul îngheață
Și trăirile mele pentru o vreme
Nu se mai aud decât țipetele pescărușilor
Și ei au părăsit marea
La care nimeni acum nu mai visează
poezie de Ana Drobot
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-un univers de hârtie
Azi dimineață m-am trezit cu picioarele reci
trecea prin trup un fior de gheață topită
nu mai eram eu cel vesel și bine dispus,
să văd cum răsarele soarele printre cireșii în floare,
un adevărat miracol de neuitat,
o poezie a sufletului cu incantații telurice
care se dezvăluie din interior.
Ziua începe să capete miros proaspăt
pe care l-aș duce cu mine-n lume
dacă nu mi s-ar fi tăiat pofta nebună de viață
în care întregul peisaj era al meu,
și-s lăsat să încap cu toate simțurile
într-un univers de hârtie
pe care-mi scriu gândurile și apoi zboară
odată cu timpul.
Lumina îmi pune raze între degetele mâinilor
și apoi le ridică spre cer,
odată cu ele umbre de păsări albastre
străbat universul și-l deschid
minții în creștere de aripi.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri diferite
pentru oameni obișnuiți
cu tălpile ninse de versuri
crude cu zăgazuri de verdeață
ating trupul tău de floare
desfăcută-n două părți
aproape egale
o iarnă de șase luni întregi
și o vară de jumătate de an
frâng o dimineață care stă
în cumpănă la antipozi
oamenii cad din ceruri
obrajii din vis sunt grinzi
de nori albaștri tainic strânși
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași de toamnă
A căzut o frunză
Plină de rugină și de ploaie
A coborât lin ca o zi
Mohorâtă
Și a murit încet
Suspinând
Apoi un stol de frunze si-au luat zborul
În ropot de aplauze
Balet minunat
Într-o lume de basm
Cu foșnet ce tulbură
Muzica toamnei
poezie de Mihaela Manole
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâtea nopți
am stat cu capul în piept
și-am auzit copilul din mine
crescând singur înconjurat
de-o lume haină ce avea rolul
să mă facă să nu mai cresc
eram un atom perfect uitat
printre ceilalți atomi în noapte
creșteam în vânt fără un motiv
noaptea mă luam iar în brațe
eram veșnicul copil care luptă
și-au trecut atâtea nopți numai
cu zâmbetul curat de copil
umblam prin lume ca-un erou
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
sărutul de dimineață
pe fugă
la fel de pătimaș
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am strâns dimineața
între gene avea polen
și-un pic de somn plutea
pe crengile ce băteau discret
la geam cu lemnul ușor
udat de ploaie ca-n lungi
sonde spațiale
mă furnica dimineața care a întins
frunzele cu degetele înghețate
să mă mângâie în singurătate
am strâns dimineața între buze
și i-am strigat cu sângele ce iriga
inima mereu îndrăgostită
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte rece de toamnă
E o noapte rece de toamnă
Și eu visez un vis frumos,
Dar vântul se plimbă pe străzi
Trist și cam sfios.
E o noapte rece de toamnă,
O frunză cade din pom
Și undeva departe,
Adoarme un pui de om.
E o noapte rece de toamnă
Și se aude cum latră un câine,
Un cocoș sprinten ne anunță
Că o nouă zi vine.
E o dimineață rece de toamnă
Și eu m-am trezit din visul meu plăcut,
Privesc la geam și mă mir
Cât de repede noaptea a trecut.
poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
rețeta bunei -
gutuile tăiate
de dimineață
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
la manichiură -
bunica se rujează
de dimineață
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
E o toamna tarzie
E o toamnă târzie în mine
Aluzii se aprind, fapte se sting.
Un fluviu turbat mi-e gândirea
Ce în propriile ape se îneaca,
Nu îmi regăsesc nemurirea
În fericirile de altădată.
O ceață aurie îmi acoperă ochi
Instinctu e un vechi anonim
Inutile sunt ghearele sorți,
Totul e unic și atât de sublim.
Se scutură frunzele arămii
Pe rând iși găsesc locul,
Toleranța zace în câmpii
Regretele acoperă totul.
Nori își spun nemulțumirea
Confesiuni deșarte-
Din primăvara vieți mele
Multe au fost uitate.
E o toamnă amară afară
E lacom timpul și trecut,
Obosită e natura de suflu
Doar vântul colindă pierdut,
Totul e în plină melancolie-
Doar toamna din mine... e mai târzie.
poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
aseară eram atât de beat
încât mi-am băut umbra
de pe peretele intestinal
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!