E-aşa o gaşcă de pungaşi în acest neam*

Adio scoţianului renume,
Adio străvechii noastre glorii!
Adio celticelor noastre nume,
Atât de faimoase-n ostăşeşti istorii.
Azi Sark curge vegheat de berze
Către Salway, iar Tweed către ocean,
Marcând hotarul provinciei engleze*...
E-aşa o gaşcă de pungaşi în acest neam!

Ceea ce forţa sau minciuna n-au putut supune
De-a lungul veacurilor de luptă necurmată,
A reuşit acum o mână de mişei răpune
Trădând pentru treizeci de arginţi răsplată.
N-am căzut loviţi de-oţelul englezesc în ţeastă,
Apăraţi fiind de valorile în care noi credeam,
Dar aurul englezesc a fost otrava noastră...
E-aşa o gaşcă de pungaşi în acest neam!

O, decât să fi văzut, cum am văzut,
Trădarea, vânzarea aceea care s-a comis,
Capul meu alb mai bine zăcea în lut
Alături de Bruce şi de loialul Wallace*!
Dar, netemător, până-n ora morţii mele
Această declaraţie necontenit o să declam:
"Cu aur englezesc suntem vânduţi şi cumpăraţi,
E-aşa o gaşcă de pungaşi în acest neam!"

* E-aşa gaşcă de pungaşi în acest neam - referire la acei membri ai Parlamentului Scoţiei care au semnat Actul Unirii cu Anglia in anul 1707.
* Sark şi Tweed sunt două râuri de frontieră, iar Salway un estuar.
* Robert the Bruce şi William Wallace - eroi naţionali ai Scoţiei, personaje ale celebrului film BRAVEHEART, rolul lui Wallace fiind interpretat de actorul Mel Gibson.

poezie clasică de Robert Burns, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Robert Bruce, Jr.: S-a iscat o revoltă.
Robert Bruce, Sr.: Cine o conduce?
Robert Bruce, Jr.: Un sătean pe nume William Wallace.
Robert Bruce, Sr.: Vom accepta această revoltă. Tu o vei susţine din ţinuturile noastre din nord, în timp ce eu câştig favoruri din partea Angliei pentru că o condamn şi, ca atare, voi ordona să fie înfrântă din ţinuturile noastre din sud. Stai jos. Mai stai puţin.
Robert Bruce, Jr.: Acest Wallace nu are nici măcar rang de cavaler şi totuşi el luptă din convingere, îi inspiră pe oameni.
Robert Bruce, Sr.: Iar tu îţi doreşti să te fi încumetat să lupţi ca el. Şi eu la fel.
Robert Bruce, Jr.: Poate că a sosit timpul.
Robert Bruce, Sr.: A sosit timpul ca tu să supravieţuieşti. Eşti al 17-lea Robert Bruce. Cei 16 strămoşi dinaintea ta ţi-au lăsat pământuri şi titluri nobiliare tocmai pentru că nu s-au încumetat să lupte. Convoacă o întrunire cu nobilii.
Robert Bruce, Jr.: Dar ei nu fac altceva decât să vorbească.
Robert Bruce, Sr.: Ai dreptate. Sunt atât de bogaţi şi deţin atât de multe titluri şi pământuri englezeşti, pe cât deţin titluri şi pământuri scoţiene. La fel ca noi. Îl admiri pe acest om, pe William Wallace. Oameni care refuză compromisul sunt uşor de admirat. El are curaj, la fel are şi un câine. Dar chiar abilitatea unui om de a face compromisuri este ceea ce îl face să fie nobil. Să înţelegi asta: Eduard I "Picioare lungi" este cel mai crud rege care a domnit vreodată în Anglia. Şi niciunul dintre noi nu va supravieţui, şi nicio parte din Scoţia nu va mai rămâne, dacă nu vom fi şi noi la fel de cruzi. Trebuie să ne supunem nobililor noştri. Să ştii cum gândesc ei este cheia spre obţinerea tronului.

replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Robert Bruce, Jr.: Pământuri, titluri nobiliare, subordonaţi, putere... nimic.
Robert Bruce, Sr.: Nimic?
Robert Bruce, Jr.: Nu am nimic. Oamenii luptă pentru mine, pentru că dacă nu fac asta, îi izgonesc de pe pământurile mele, iar ei împreună cu familiile lor vor muri de foame. Oamenii aceia care şi-au vărsat sângele la Falkirk au luptat pentru William Wallace. El luptă pentru ceva ce eu nu am avut niciodată. Iar eu i-am furat asta, atunci când l-am trădat. Am putut vedea asta în ochii lui pe câmpul de luptă şi mi se rupe inima.
Robert Bruce, Sr.: Toţi oamenii trădează. Toţi îşi calcă pe inimă.
Robert Bruce, Jr.: Dar eu nu vreau să îmi calc pe inimă! Eu vreau să cred aşa cum şi el crede. Nu voi mai fi niciodată de partea greşită a baricadei.

replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Robert Bruce, Jr.: Nu sunt un laş. Şi eu vreau acelaşi lucru ca şi tine, dar avem nevoie de nobili de partea noastră.
William Wallace: Avem nevoie de ei?
Robert Bruce, Jr.: Da.
William Wallace: Ia spune-mi ce înseamnă să fii nobil? Titlul tău îţi dă dreptul să pretinzi tronul ţării tale, dar pe oameni nu îi animă titlurile, ci curajul. Poporul te cunoaşte. Nobili şi oameni obişnuiţi deopotrivă te respectă. Şi dacă i-ai conduce spre obţinerea libertăţii, te-ar urma. Şi eu aş face la fel.

replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Isabelle: Regele doreşte pace.
William Wallace: "Picioare lungi" vrea pace?
Prinţesa Isabelle: Mi-a spus mie asta, îţi jur. El propune ca tu să renunţi la atac. În schimb el îţi garantează titluri nobiliare, proprietăţi şi acest cufăr plin cu aur pe care ţi-l voi aduce chiar eu.
William Wallace: Titluri nobiliare. Aur. Ca să devin Iuda?
Prinţesa Isabelle: Pacea se obţine şi pe astfel de căi.
William Wallace: Sclavii se obţin pe astfel de căi. Ultima oară când "Picioare lungi" a vorbit despre pace a fost când eu eram un copil. Iar mulţi nobili ai Scoţiei, care au refuzat să devină sclavi, au fost atraşi de el în capcana armistiţiului şi duşi într-un hambar unde au fost spânzuraţi. Eram foarte mic, dar încă îmi amintesc noţiunea lui Eduard I "Picioare lungi" despre pace.

replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deci, petrecăreţii nu-şi făceau de râs reputaţia; însă măcar în acest mod "evadau" din tiparul cotidian în care decurgeau zilele la bordul navelor cu care călătoreau, dacă în rest totul decurgea în mod normal, ca la carte, fără a întâmpina greutăţi. Şi îşi permiteau să se distreze, mai ales datorită comandantului lor, care, fiind tânăr şi de "gaşcă", nu doar că nu le interzicea asemenea manifestări, ci chiar le dădea tonul, participând efectiv la ele, fiind şi el dornic de distracţie. Că nu întreceau măsura, era cu totul altceva; toţi aveau bun simţ şi îşi cunoşteau limitele. Deci, petrecerile lor erau mereu binevenite şi de obicei, foarte reuşite; se simţeau bine împreună, ca dovadă în acest sens, fiind faptul că până şi Victor şi Pavel nu protestau, ci participau, alături de ei, la aceste petreceri.

citat din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tata e un tip de gaşcă, dar dintr-o gaşcă rivală.

Marius Zaharia în Taxa de protecţie şi alte tentative de umor (iunie 2016)
Adăugat de Marius Zaharia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu este cel mai mare trezitor de conştiinţă naţională. Asemenea luminător de grai s-a ridicat cu toată fiinţa sa în faţa zeilor, la învierea vieţii din pământ. Şi astfel a rămas în marele neam al geţilor. I-a fost dat să trăiască şi să moară ca un izvor de mântuire pentru acest neam din care el s-a ridicat.

Ştefan Radu Muşat
Adăugat de Ştefan Radu Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aluzii de gaşcă

O vorbă spusă şmechereşte
În gaşca lor de băietani
E că "Ea" gratis se-nţoleşte...
Doar dezbrăcatul e pe bani!

epigramă de Gheorghe Gurău (23 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neam de neam, neică!

Suntem neam de bună spiţă,
Dovedit de mii de ani:
Pentru-o simplă mioriţă
Trebuiră trei ciobani.

epigramă de Laurenţiu Ghiţă din Zâmbetoniera (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Robert Bruce, Jr.: Tu ai reuşit să faci mai multe decât a visat cineva vreodată. Dar luptând împotriva atâtor obstacole, pare mai mult a furie, decât a curaj.
William Wallace: Este mai mult decât furie. Ajută-mă. Pentru numele lui Dumnezeu, ajutaţi-vă pe voi. Asta este şansa voastră. Acum. Dacă ne unim, câştigăm. Dacă vom câştiga, atunci vom obţine ceva ce niciunul dintre noi nu a avut vreodată: o ţară a noastră.

replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murron: Mă vei învăţa să citesc?
William Wallace: Sigur, dacă vrei.
Murron: Da!
William Wallace: În ce limbă?
Murron: A, acum te dai mare!
William Wallace: Aşa e. Te-am impresionat deja?
Murron: Nu. De ce? Ar fi trebuit?
William Wallace (în franceză): Pentru că în fiecare zi mă gândesc la tine.
Murron (ezită, este impresionată deşi nu a vrut asta, apoi zâmbeşte): Spune asta stând în cap şi atunci voi fi impresionată.
William Wallace: Păi, mi se va întoarce kilt-ul pe dos, dar voi încerca.

replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

adio crângului copilăriei,
se face ziuă
şi îmi iau rămas bun
de la această lume mică,
învelit în mantaua lui
somnul îşi ia adio
de la vise,
lăsând sufletul
ca o paiaţă părăsită.
îmi iau adio
şi de la oglinda
în care mi-am lăsat masca.
adio zorilor,
te sărut, râule,
că tu m-ai învăţat ce e curgerea,
adio, fetiţa mea dragă,
tu mi-ai spus prima dată
că delirul dragostei noastre
e un zbor de fluturi
spre oaza de vis.
spinări de întuneric
alunecă peste noi,
urmărindu-ne
ochiul păsării de noapte
în care vom pieri.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (10 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

William Wallace: Sigur că munca la o fermă este grea, dar totul se va schimba odată cu venirea pe lume a fiilor mei.
Murron: Aşadar, ai copiii?
William Wallace: Nu încă, dar speram să mă poţi ajuta tu cu asta.
Murron: Aşadar vrei să mă mărit cu tine?
William Wallace: E puţin cam brusc, dar fie.
Murron: Asta e ceea ce numeşti tu o cerere în căsătorie?
William Wallace: Te iubesc, te-am iubit dintotdeauna. Vreau să mă căsătoresc cu tine. (Ea îl sărută.)
William Wallace: Să înţeleg că ăsta a fost un "da"?
Murron: Aşa-i, a fost un da.

replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Principiul e că ce este român îl instalez în Bucovina; ce este străin, ucrainean etc. îl punem în lagăre şi de acolo îl expediem în ţările slave... Domnilor, să aveţi înaintea dumneavoastră necesitatea pentru acest neam de a profita – în acest dezastru – ca să se purifice, să devină omogen. Suntem fără milă. Nu mă gândesc la om; mă gândesc la interesele generale ale neamului românesc, care ne dictează să nu mai fim îngăduitori cum am fost până acum şi datorită cărui fapt suntem azi împestriţaţi cu atâţia străini care ne-au făcut cel mai mare rău.

citat clasic din Ion Antonescu (7 martie 1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stephen: Ce discurs reuşit. Şi acum ce facem?
William Wallace: Trebuie să fim noi înşine.
Hamish: Unde pleci?
William Wallace: Mă duc să îi provoc la luptă.
Hamish: Măcar nu ne-am îmbrăcat frumos degeaba.

replici din filmul artistic Inimă neînfricată
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, Adrian Păunescu!

Adio, Stimate domn al poeziei
Prin care toată viaţa te-ai luptat,
Pentru dreptate, cinste şi iubire
şi dragostea poporului înduplecat.

Poezia s-a transformat in cântec,
Doina, speranţa şi dor,
înviorând al ţării pântec
Trezind la viaţă acest popor.

Prin ea ai proslăvit înaintaşii,
Fiind idolii acestei ţări,
Care cât au trăit sărmanii
Au suferit gândind spre alte zări.

Prin poezie mereu ai cântat
Durerile prin care trece ţara,
Gândind ca cei de la conducerea de stat
Vor lua măsuri ca să dispară mana.

De-aceea i-ai şi lăudat
Sperând ca va merge spre bine,
Omagiu fiind considerat
Când alţii te-au acuzat şi pe tine.

şi comuniştii şi pro-capitalistii
Au încercat ca să-ţi închidă gura,
Inima nu ţi-a mai suportat
Adio, pentru totdeauna!

poezie de Dumitru Răscol (2015)
Adăugat de Rascol Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui om de neam

Nu se poate, zău, mă crede,
Fără de cusur un om.
Eu nu-s om de neam, se vede,
Iar tu nu eşti neam de om.

epigramă de Ion Ionescu-Quintus din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Îmi spui adio,
Este uşor să te joci cu cuvintele,
Când plouă.
E uşor a spune adio,
Cuvântul de ploaie,
Cuvântul de plumb,
Cuvântul nenorocit
Care risipeşte culorile,
Care transformă curcubeul în ceaţă,
Într-o negură a sufletelor pierdute,
Care transformă iubirea în ură.
Este uşor a spune adio,
" Adio", este legitimaţia de călătorie
Spre infern,
Este biletul de tren către nicăieri,
Pe care mi-l pui noaptea în poştă,
Biletul ieftin de autobuz către niciunde,
Este biletul doar dus,
Pe care,
Mi l-ai cumpărat cu banii tăi...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nava-i ea şi nu-i el

Nava-i ea şi nu-i el pentru că în juru-i întotdeauna se-aţine,
Forfoteşte,-o grămadă de lume – de obicei o gaşcă bărbaţi.

E nevoie de perii şi de multe vopsele pentru a o face s-arate bine.
Nu cheltuielile iniţiale cu ea sunt mari, ci întreţinerea.

Umblă mereu înţolită la patru ace, cu eşarfe fluturând în vânt.
E nevoie de cineva experimentat pentru a o manevra ca lumea
Şi fără un bărbat adevărat la cârmă, e absolut incontrolabilă.

Îşi arată părţile de sus şi-şi ascunde fundul, iar când intră-n port
Îi place să treacă printre gemanduri-santinele cu ochi înflăcăraţi.

* Foclor maritim - Anglia; acest text care explică de ce nava este substantiv de genul feminin, a fost găsit scris pe un săculeţ pentru depozitat ceaiul.

poezie de Autor anonim, Anglia, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, mamă patrie, adio!

Probabil, mâine-aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie vom porni-o.
Drum bun, popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!

În loc să fim o ţară numai fraţi,
Simţim, în noua epocă barbară,
C-am fost în viaţa noastră blestemaţi
S-ajungem chiriaşi la noi în ţară.

Din tot ce facem, nu avem nimic,
Ne macină străine interese,
Făina noastră n-are spor nici pic,
Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.

Trăim acelaşi tragic simţământ
Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt
Şi suntem de prisos şi nerentabili.

Umili, ne cerem scuze de la toţi,
Că nu ne-au chinuit destul în viaţă,
Şi ne conduc nişte fanarioţi.
Ce pe cei mici trădarea îi învaţă.

Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,
Când am ajuns în ţara noastră slugi
Şi suntem cerşetori la noi acasă?
Şi vii, şi morţi, amestecaţi, acum,
Dispuşi să emigreze, se arată,
Mormintele se pregătesc de drum,
În România deromânizată.

Sus-puşii nu mai au nimica sfânt,
Ca pe cravate, jurământu-şi schimbă,
Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,
Vorbim şi limba noastră-n altă limbă
Şi-acum, se aude clopotul final.

Vin vremuri de urgie şi de grindini
Şi este seara ultimului bal,
Din zori, vom fi români de pretutindeni.

Probabil, mâine – aici va fi pustiu
Şi toţi în pribegie, vom porni-o,
Drum bun popor pierdut la un pariu,
Adio, mamă patrie, adio!

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!