Principiul e că ce este român îl instalez în Bucovina; ce este străin, ucrainean etc. îl punem în lagăre şi de acolo îl expediem în ţările slave... Domnilor, să aveţi înaintea dumneavoastră necesitatea pentru acest neam de a profita – în acest dezastru – ca să se purifice, să devină omogen. Suntem fără milă. Nu mă gândesc la om; mă gândesc la interesele generale ale neamului românesc, care ne dictează să nu mai fim îngăduitori cum am fost până acum şi datorită cărui fapt suntem azi împestriţaţi cu atâţia străini care ne-au făcut cel mai mare rău.

citat clasic din Ion Antonescu (7 martie 1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care gândesc

Noi suntem oamenii care gândesc.
Am învăţat care este pantoful din dreapta
şi care este cel din stânga noastră; butonii
din faţă ai sacoului şi eticheta din spate.
Noi suntem oamenii care gândesc,
născuţi din părinţi erudiţi,
descendenţi din triburile
care odinioară culegeau şi vânau
dincolo de hotarele proprietăţii.
Acum, civilizaţi, ne terorizăm semenii.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde este satul românesc? Unde e timpul devenirii noastre prin care strămoşii au construit cu migală veşnicia neamului?..
Cum să ne mântuim când suntem strâini de acest popor cu tradiţii care a fost binecuvântat de Dumnezeu?

Camelia Opriţa în Jurnal, Unde e timpul devenirii noastre prin care strămoşii au construit cu migală veşnicia neamului ?
Adăugat de Ioan Maria Elena D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am greşit

Am greşit
De la începutul vieţii,
Am greşit că am decis să exist,
Să cred în oameni şi să iubesc,
Am greşit că nu am învăţat să gândesc
Liber şi dezinvolt.
Acum... n-am să mai pot.
Nu am gândit nicioată
Cu o secundă înaintea aproapelui meu.
Pentu acest fapt mă simt vinovată –
Este motivul pentru care
Sunt pedepsită mereu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străini

Străini suntem la noi în ţară
În casă curte sau pe stradă
Suntem străini şi pe afară
Ca într-un cântec de baladă

Străini suntem şi între noi
Prin astă lume anonimi
Suntem străini doi câte doi
Rătăcitori dar şi nostimi

Străini suntem debusolaţi
Pe drumul vieţii pe trasee
Suntem străini şi printre fraţi
Aicea prin Calea Lactee

Străini suntem din tată-n fiu
Căci aşa ne-ar fi menirea
Suntem străini ca prin pustiu
Şi foarte schimbători cu firea

Străini suntem de când ne ştim
Aici şi-n alte universuri
Suntem străini şi când iubim
În rime albe sau în versuri.

poezie de David Boia (18 februarie 2016)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt român şi ca român mă socot buricul pământului. Că dacă n-aş fi român n-aş fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german, adică nu pot extrapola substanţa spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocaţie, că altfel nu pot să ies. Tot ceea ce gândesc devine românesc.

citat celebru din Petre Ţuţea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi oameni ştiu că viaţa nu ne este orânduită dinainte şi că toate poveştile sunt, de fapt, rodul unui şir de întâmplări. În ciuda acestui fapt, odată ajunşi într-o anumită etapă a vieţii, până şi cei care cunosc acest adevăr hotărăsc, privind în urmă, că ceea ce au trăit cândva ca întâmplare a fost, de fapt, o necesitate. Şi eu am cunoscut o asemenea etapă. Acum, reînviind în faţa ochilor culorile corăbiilor turceşti ivite din ceaţă ca nişte năluci şi trudindu-mă să-mi scriu cartea, aşezat la o masă veche, mă gândesc că o astfel de perioadă este cea mai prielnică pentru a începe şi a sfârşi o poveste.

Orhan Pamuk în Fortăreaţa albă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sergiu Nicolaescu a fost un regizor remarcabil, de excepţie. Mă gândesc la titlul unui film care se numea "Nemuritorii". Iată că nu suntem nemuritori, sau poate că suntem aşa prin ceea ce am făcut, el este unul dintre cei care merită un fotoliu de onoare în rândul artiştilor de film, un exemplu de loialitate în arta cinematografică.

citat din Ion Besoiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia rămâne femeie

Femeia e un simbol a iubirii.
Toţi ştiu, dar mulţi nu aşa gândesc.
Ea este Eva cea pierdută în amintiri,
Care a fost la începutul neamului omenesc.

Femeia de mică e femeie.
Femeia e femeie când devine mamă,
Femeia rămâne tot femeie
Când e bătrână şi plânge în năframă.

Ne este dor de ea când suntem mici,
Ne este dor de ea când creştem mari.
Dar când suntem bătrâni şi bolnavi,
Plângem din nou după ea ca nişte sugari.

Căci ea este steaua care a răsărit
Pe cerul vieţii noastre.
E ca floarea care a înflorit
Sub bolţile albastre.

poezie de Vladimir Potlog (7 martie 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum dumneavoastră luptaţi pentru Anglia, tot aşa lupt şi eu pentru Patria mea, dar de suferinţele, lupta şi ameninţările sub care noi trăim, dumneavoastră nu vă puteţi da seama. Noi am fost atacaţi, deşi nu am atacat pe nimeni. Ceea ce a fost al nostru şi a fost al nostru de secole, ei ne-au luat.

Ion Antonescu în scrisoare către generalul Maitland Wilson
Adăugat de Georgescu Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Election day

Este ziua când speranţa
Prinde rădăcină iară,
Când norodul e instanţa
Iar dreptatea-i şi mai chioară,

Când tot natul, unanim,
Trece printr-o ipostază,
Renunţând la un regim
Că dieta nu lucrează,

Când dintre atâţia răi,
Hoţi, corupţi, la tot imuni,
Căcănari, nu zic, lingăi,
Punem deştu’ p’ăi mai buni,

Este ziua când în sat
După ani de tărăboi,
Pe cei de i-am înjurat
Îi schimbăm cu alţii noi,

Cei care de nas ne-au dus,
Urecheaţi ce ne-au minţit,
Îi dăm jos, şi-i punem sus
Pe cei care ne promit,

Căci în anii din-napoi,
Noi, cuminţi şi gospodari,
Am scăpat de nişte boi
Şi am ales nişte măgari,

Însă pân-aici le-a fost,
De regim ne-am săturat,
Chiar dacă suntem în post,
Azi e ziua de ignat,

Punem pe-alţii, cu onor,
Şi de s-or spurca la bani,
Democratic…. mama lor!
Văd ei peste patru ani!

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă stau să mă gândesc la rolurile pe care le-am avut în trecut, poate, într-un fel, e vorba doar de noroc. Mă gândesc la discuţiile producătorilor dinaintea stabilirii regiei. Au fost mulţi actori care au fost luaţi în calcul şi cu toate astea eu am apărut pe marile ecrane. Este o provocare continuă. Trebuie să te schimbi mereu, să găseşti noi modalităţi de a interpreta. Te întrebi mereu dacă poţi face altceva decât ai făcut până acum.

citat din Mahershala Ali
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-adevăr, Rusia şi SUA au fost aliaţi în timpul tragicelor conflicte din cel de-al doilea şi primul război mondial, un fapt ce ne permite să ne gândim că există ceva obiectiv ce ne aduce alături în vremurile dificile, şi gândesc – cred – că acest lucru are de a face cu interesele geopolitice, dar are şi o componentă morală.

citat din Vladimir Putin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imnul trezirii neamului românesc

Venit-a timpul de trezire.
În lunga noapte adânciţi
noi am uitat de nemurire.
Deschideţi ochii, vă treziţi!

Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.

Ne ierţi Zamolxe, zeu slăvit!
Duşi de restrişte te-am uitat!
Dar astăzi ştim c-ai revenit,
din foc şi piatră ne-ai creat.

Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.

Glia română ne e sacră
ne-a fost lăsată de strămoşi.
Trăim în vechea noastră vatră,
noi suntem oamenii frumoşi.

Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.

La zei şi zâne-om ridica
noi vetre, temple şi altare.
Zamolxe se va bucura!
Vom şti că sufletul nu moare!

Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.

Din rădăcina strămoşească
ivitu-s-au tulpine noi.
De-a pururea o să rodească
în inimi suflet de eroi.

Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.

Lumea va şti că suntem drepţi.
Că neamul nostru românesc
este poporul de-nţelepţi.
Noi suntem cei ce se iubesc!

Refren: Poporul Soarelui revine
la legea dată de străbuni.
Sânge de dac ne curge-n vine.
Suntem un neam de oameni buni.

La timpu-acesta de trezire
noi vom rămâne înfrăţiţi
Cu zei şi zâne-n nemurire!
Deschideţi ochii, vă treziţi!

cântec, versuri de Octavian Sărbătoare (18 octombrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul este că războiul rece începuse, iar noi am fost victimele lui. Dar o dată şi o dată se va face, poate, şi un proces drept împotriva acelora care ne-au făcut nouă un proces atît de nedrept. Căci până la urma urmei chiar şi adevărul se află, cum a spus lorga. Iar adevărul acesta este: agenţii Moscovei au condamnat fiii neamului românesc care s-au opus imperialismului stalinist.

Nicolae Mărgineanu sr în Amfiteatre şi inchisori, Procesul (1991)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Je suis Napoléon

Mă gândesc la multe lucruri deodată:
La cum ai fost mică, la când ai fost fată...
Mă gândesc la mersul tău şi la picioare,
Mă gândesc la gura ta ameţitoare...

Mă gândesc la mintea-ţi foarte ascuţită,
Mă gândesc la vocea ta mult îndrăgită,
Mă gândesc la sânii tăi şi la breton...
Mă gândesc la multe: Sunt Napoleon!

poezie de Marius Robu (20 ianuarie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe popoare au făcut haz de propria lor condiţie: auto-ironia nu lipseşte la niciun popor chinuit şi oprimat. Este cu toate acestea rar ca auto-cunoaşterea să meargă mână în mână cu auto-dispreţul, aşa cum se întâmplă excesiv de des cu românii. Am fi prea nedrepţi cu urgisirea noastră de am vedea în acest fenomen numai deficienţă, când el constituie o notă originală de o ciudată semnificaţie. Nu este popor care să-şi priceapă mai bine insuficienţele şi care să simtă o mai rară voluptate de a şi le mărturisi la fiecare ocazie. Este o auto-denigrare colectivă, "un scuipat în sân" general, o amarnică luciditate a soartei noastre, care se nasc la unii automat şi fără conflicte, pentru ca la alţii - la cei puţini - să devină sfâşieri. "A fi român", să nu fie oare o evidenţă plăcută? Este sigur că poporul românesc are o distanţă de el însuşi, care indică o particularitate unică.

Emil Cioran în Schimbarea la faţă a României
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucovina

Bucovina -
mă-ntreb azi cu mirare
cine poţi fi tu oare?
Nici nu mai ştim şi noi
de ne cunoaştem
sau suntem doi străini.
Avem acelaşi sânge,
aceeaşi mamă
pe amândoi ne plânge,
ai noştrii munţi
pe amândoi ne-au apărat
şi Prutul, setea
cât nu ne-a stâmpărat...
Dar au venit barbarii
şi-n stăpânire te-au luat,
şi-atât de crud
ne-au separat.
Iar azi cu îndârjire
cerem cu toţi-unire
şi într-un singur glas
răsune-a noastră limbă
în orice loc retras.
Că azi în ţara mare
români din orice zare
cu gândul la-nfrăţire
uniţi toţi în gândire
rup graniţele noastre
şi toţi cu mic, cu mare
cântă.
E sărbătoare!

poezie de Monica Trif (5 mai 2008)
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de străini suntem!

Se-aude pe-un tărâm în depărtare
Cum luna îşi recheamă razele-napoi,
Iar pleoapa mea se-nchide, retezând din zare
Un colţ în care îngeri se roagă pentru noi.

Şi nu este-o poveste ce mâine se va scrie
Pe-o coală de-ntuneric cu raze care plâng,
Eşti numai tu, iubire prin alba mea câmpie,
Rugându-mă din vise sub pleoape să te strâng.

Şi nu este trecutul ce încă m mai doare
Sau lacrima de care înc mă mai tem,
Eti tu, ce încă hălăduieşti prin mine ca o boare
Şi îmi arăţi din cum am fost, cât de strini suntem.

Încă aud cum pescăruşii plâng în mine
Şi se mai zbat murind printre catarge,
Cât de străini suntem imi spune şi ziua care vine
Îmi spui şi tu plecând cu valul ce în larg se sparge.

Cât de străini suntem în noaptea care vine
Şi nu vedem covorul de lacrimi aşternut,
Rupt din durerea mare ce azi o am in mine
Şi pierderea de care atâta m-am temut.

poezie de Florentina Crăciun Fabyola (ianuarie 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea începe cu tine, deci fii tu primul care o recunoaşte dizolvându-se în ea. A. M: E tragic şi până ce mulţimile nu realizează drama, tragedia continuă. I: Mă rog să le dea înţelepciune! A. M: E prea multă frică la mijloc şi exact din acest punct începe legiferarea absurdului. I: Cum şi cine le va anula frica? Doar un Moş, Ion Roata... A. M: Gândul şi frica sunt una; gândim, presupunem pentru că ne frică de infinitul necunoscut sau viaţa veşnică pe care o suntem. Credem gândul care poate să existe doar prin corp şi de aici frica, înţelegi? Dacă am putea vedea că suntem viaţa şi nu corpul de vis pe care gândul ne spune că îl suntem şi care frica lui ar vrea să-l salveze, atunci legile acestei lumi ar fi de prisos. A. M: Până să ajungă oamenii să vadă aşa... Iar acum chiar că-s orbi bine! A. M: Asta e capcana pe care ne-o întinde mereu şi mereu gândul: "Devenirea"! Dar de ce "până", căci viaţa veşnică pe care o suntem este chiar aici. Dacă nu atingi nici un gând chiar acum, chiar aici, viaţa pe care o eşti rămâne liberă de persoana care pare că o eşti. Acum tu unde eşti, nu eşti Aici? Toţi suntem Aici, iar Dumnezeul nostru gândul ne trimite "acolo", în fricile lui, înţelegi?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O.P.C

Ofer protecţie canină...
Cine, vă-ntreb, este de vină
Că mulţi înşală, mint... Vă jur
Ca cel mai hoţ, e cel român.

Organul pentru călărit...
Ne-au tot furat, ne-au tot minţit...
Pe cine să mai crezi acum
Sărman român rămas pe drum?!

Consumatori... la drumul mare
De expirate pentru care,
Dăm banii pe medicamente,
Înmormântări, ori... dividente.

Bomboane pe stomacul gol,
Cafea, ţigări şi rockenroll...
Un "COLECTIV" drept pentru care
Se trece la retrogradare.

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!