Piața Obor
Duminică de vară, pe cer nu-i niciun nor,
E mare forfoteală în piață la Obor.
Poți cumpăra de toate, legume, ouă, flori,
Mezeluri, brânză, pește, și suc cu îndulcitori.
Aproape de parcare, sub un copac înalt,
Stau niște antreprenoare cu marfa pe asfalt,
Ce ronțăie semințe și scuipă coji pe jos,
Cu dinți lucioși de aur sau câte unul scos.
Te îmbie cu parfumuri, de firmă, evident,
Săpunuri, țigări fine - Marlboro, Winston, Kent,
Cu ceasuri, lănțișoare, inele fel de fel,
Privind cu lăcomie la orice portofel.
Discret, un om de-afaceri, ce stă sub un balcon,
Oferă spre vânzare un ditai telefon,
Se jură că-l dă ieftin, că nu e egoist,
Însă dispare-n grabă când vede-un polițist.
Grătarele sunt pline de mici și de cârnați,
Răsună-n difuzoare doar cântăreți ratați,
Un câine salivează și latră încetișor,
Apoi la o tarabă ridică un picior.
Mulțimea se îmbulzește, spectacolu-i hilar,
Bărbați cu mână fină te fac la buzunar,
La alba-neagra joacă tot felul de naivi,
Cu limba împleticită se ceartă doi bețivi.
Pocnește o petardă căzută pe pavaj,
Iar vânzătorii încearcă să înșele la gramaj,
Un bătrânel așază pe-o pânză galben pai,
Mai multe cărți uzate cu iz de mucegai.
Obor - loc cu mâncare și jocuri de noroc,
Bazar, ospiciu, zoo, sau toate la un loc?
Chiar dacă pentru unii el pare-un loc ciudat,
De n-ar fi fost aievea, noi l-am fi inventat.
poezie de Octavian Cocoș (26 mai 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre jocuri
- poezii despre câini
- poezii despre comerț
- poezii despre înălțime
- poezii despre umor
- poezii despre telefon
- poezii despre promisiuni
- poezii despre polițiști
- poezii despre picioare
Citate similare
Am primit o cutie minunată de la generalul Barter, o adevărată cutie cu daruri de Crăciun, lucruri de tot felul, pe care acum greu le mai găsești: cărți, parfumuri excelente și săpunuri frumos mirositoare, țigări de cea mai bună calitate și pastă de dinți! Un cadou încântător!
Regina Maria în Jurnal de război (II). 19171918, Joi, 3/16 august 1917
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre cadouri
- citate despre fumat
- citate despre frumusețe
- citate despre dinți
- citate despre calități
- citate despre calitate
- citate despre adevăr
- citate despre Crăciun
Unul din motivele numărul 1 pentru care oamenii sunt săraci material e că au niște emoții foarte neplăcute, frici și convingeri negative legate de vânzări și marketing. Hai să ne imaginăm locul ăla cu mâncare faină în care îți place să mergi și să mănânci, deși nu e chiar ieftin, dar știi că te premiezi pe tine când mergi acolo. Hai să ne imaginăm mașina aia faină pe care ți-o dorești și dacă ai avea banii i-ai da fără să stai pe gânduri doar să fii la volanul ei. Hai să ne imaginăm excursiile alea faine în care vrei să mergi și pentru care ai da banii fără să clipești sau să îi consideri pierdere. Haine, evenimente, tehnologie, cărți și cursuri, toate alea după care toți salivăm... Toate sunt legate de vânzări și marketing și toate ne iau banii. Iar noi i-am da cu plăcere, dacă i-am avea. Și atunci, de ce nu te poți vedea TU de partea celalaltă a tejghelei? De ce crezi că e ceva rău să vinzi și să promovezi ceva ce ai tu de dat, dacă tuturor ne face atât de mare plăcere să cumpărăm? De ce ne imaginăm că vânzările și marketing-ul sunt un lucru rău când noi cheltuim bani pe ce ne place zilnic și iubim să descoperim un serviciu, produs sau firmă de calitate?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre bani, citate despre vestimentație, citate despre timp, citate despre tehnologie, citate despre sărăcie, citate despre premii, citate despre plăcere, citate despre numere, citate despre marketing sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
O greșeală mare pe care părinții o fac este supra protejarea. Intențiile lor sunt bune, însă și drumul spre iad e pavat cu intenții bune. Ei își iubesc copii și vor să le ușureze cât mai mult misiunea. Însă ce se întâmplă dacă crești un câine sau o pisică în casă, îl hrănești numai cu mâncare de la magazin, îl dezmierzi și apoi într-o zi îl pierzi și animalul rămâne singur. Cu toate simțurile atrofiate, nu știe să își procure singur hrana, nu se poate apăra de alte animale pentru că nu s-a bătut în viața lui, simte că lumea e prea mare și are un singur destin. Cel de victimă. La fel e și cu oamenii astăzi. Privește o clipă în jur. Uită-te la televizor, uită-te la vecinii tăi. E plin de victime. Guvernul e de vină. Soarta e de vină. Nu am noroc în viață. Am fost păcălit. România e o țară de rahat. Nimeni nu mă ajută etc, etc, etc. E plin de oameni care se văd ca niște suflete nevinovate prinse într-o lume mare și rea. Toate astea pleacă de la părinți. Pentru că în loc să își educe copii să lupte în viață, să știe că orice problemă apare, există soluții chiar dacă de multe ori nu sunt soluții instant sau ușoare, în loc să îi crească în spiritul "ce semeni, aduni" și "viața e o luptă", părinții de multe ori, fără să vrea, le taie creanga de sub picioare propriilor copii.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre zoologie, citate despre viață, citate despre creștere, citate despre animale, citate despre vinovăție, citate despre vecini, citate despre televiziune, citate despre suflet sau citate despre simțuri

După doi ani m-am întors acasă, ș-am început să fac singur iconițe. Era vară. Duminica mă duceam la obor. Îmi așterneam hainuța jos, îmi întindeam marfa pe ea și-mi așteptam mușterii, ca orice negustor. Treceau femei sărace, oameni de la țară, mă întrebau cine le-a zugrăvit, le spuneam că eu... și cumparau, bieții oameni, ziceau că-s icoane cu noroc, de la un copil nevinovat. Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasă dupa cea dintâi afacere a mea! Făcusem vreo zece sorcoveți și când i-am pus mamei în mână, s-a uitat la bani, apoi la mine și m-a întrebat îngrijată de unde-s, că eu lucrasem pe ascuns icoanele. Când i-am spus, m-a sărutat, a dat să zică ceva și s-a întors repede cu fața spre fereastră, că-i venea să plângă. Aceea a fost, poate, cea mai fericită zi din viața mea.
citat celebru din Nicolae Grigorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre icoane, citate despre început, citate despre sărut, citate despre sat, citate despre plâns, citate despre noroc sau citate despre nevinovăție
Femeia mea
Femeia mea nu se aseamănă cu altele,
Are fluiere fine, șolduri prelungi,
Mijloc subțire de frică-ai că-l frângi
Uneori cred că soră-i cu algele.
Teamă aș avea chiar de-a o-atinge,
Când lacrimă-i ce pe-obraji se prelinge,
Șerpoaică, ce se strecoară în iarbă
Cu pielea când rece când caldă.
Femeia mea are pasul ușor,
De o strâng în palme se preface în fum,
Lasă în urmă doar miros de parfum
Și se-adună toată într-un nor.
Nu mușcă, nu latră, nu zgârâie
Doar dacă-i pui zgardă mârâie,
S-o-nfurii să nu te pună ispita
Se preface-n scânteie dând cu copita.
Femeia mea miroase a vară,
În fiece zi în alt fel înflorește,
Ba chiar într-o zi eu cred c-am zărit
Femeia mea prefăcută în pește.
Femeia mea nu-i ca alte femei,
Sfredel o simt și când doare arcuș,
Fină mătase mereu pielea ei
Cred că întrece chiar ursul de pluș.
Gura ei nu-i ca alte guri,
Un sărut de-ndrăznești ca să-i furi
Sărutul de-nceput o să ceară altul
Pe mine odată mă puse păcatul!
Femeia mea este tare șucară,
Iese în urbe la ceasuri de seară,
Și-oricât de mare în urmă-i e turma
Ea numai mie îmi caută urma.
poezie de Valeria Tamaș
Adăugat de valeria

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre gură, poezii despre femei, poezii despre șerpi, poezii despre urși, poezii despre seară, poezii despre pești, poezii despre oraș sau poezii despre frică
Pescarul
Dimineața pe răcoare
Un pescar împătimit
Și-a luat undița cea mare
Și spre baltă a pornit.
Ziua întreagă, nemișcat,
A sfidat soarele încins,
Dar oricât a încercat
Niciun pește nu a prins.
Supărat că n-are șansă
Și că are acest viciu
A plecat seara spre casă
Și-a trecut pe lângă ospiciu.
Un nebun pe gard urcat
Privindu-l pe când trecea
A râs și l-a întrebat:
- Bă, nene, ai prins ceva?
Omul i-a răspuns mâhnit
- Nu am prins nimic, nimic,
Firul nu mi l-a smucit
Nici măcar un pește mic.
Și nebunul a rostit:
- Cum, n-ai prins niciun baboi?
Dacă ești așa smintit
Sari gardul, rămâi la noi!
poezie de Octavian Cocoș (4 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pescuit, poezii despre nebunie, poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre supărare, poezii despre dimineață sau poezii despre Soare

Unui bolnav, după tratament
A fost un harnic pacient,
N-a mai fumat Marlboro, Kent,
De când e sănătos, cât doi,
Fumează... doar țigări de soi.
epigramă de Sorin George Vidoe din Serpentinele umorului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre fumat, epigrame despre sănătate, epigrame despre pacienți, epigrame despre hărnicie sau epigrame despre boală

Minte la indigo
Nu e cu- "A fost odat' "
și nici cu "de n-ar fi",
căci este zi de zi
și zău!- m-a încântat.
Ea, nouăzeci de ani,
el, nu-i decât un puști
de-ți vine să-l deguști
iar eu... sunt dintre fani.
Cum am aflat de ei?
Păi, nu mai știu nici eu!
dar îi tot văd, mereu,
zburând ca niște zmei
la piață, în Obor,
sau la vreun magazin,
de-mi vine să mă-nchin,
dar, cum să spun: i-ador!
Nu se feresc defel
de lumea dimprejur,
și sunt convins, vă jur:
la minte sunt la fel.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și da și nu
Stau pe acest pod viu! Doar ce s-a trezit
și își pocnește balustradele ca pe niște degete...
La un capăt clipește dintr-un ochi de apă
la celălalt capăt nu e nimic.
Vrei să sari!? Și râde balansat... Vrei nu?
Și da și nu!
Și da și nu!
Și tac!
El ridică din umerii apei
se așază picior de pod peste picior de pod
mă cheamă ușor îndoind un felinar
ca pe un deget
și-mi șoptește la ureche...
Vrei să fii la capătul podului!?
Asta vrei nu?
Asta!?
Și da și nu!
Și da și nu!
Și sar peste băltoacă
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre degete, poezii despre urechi, poezii despre poduri sau poezii despre apă

Samsar de inimi
Era un negustor în piață,
Voia doar bani, voia profit,
Vindea ce ne ținea în viață,
Ce ne îndeamnă la iubit
Nu îi păsa nicicum prea tare
Că marfa lui era divină,
Tot ce vindea, pe altul doare,
El nu-și făcea nicicum vreo vină
Era samsar, samsar de inimi,
Toate pulsau, toate trăiau,
Purtau în ele multe patimi
Și de regrete suspinau
Dar pentru el erau o marfă,
O-mpacheta la kilogram,
Strângea pachetul cu-o agrafă
Stăteam alături și-l priveam
L-am întrebat dacă îi pasă
Că cineva nu le mai are,
El mi-a răspuns... ei mi le lasă,
Ca să le vând la fiecare
Au renunțat cu toți la ele,
Pentru arginți, pentru averi,
Erau poveri, erau prea grele,
Ce să le faci, ce să le ceri?
I-am spus încet, cât vrei pe toate?
Le-aș cumpăra să le iubesc,
Hai fă-mi un preț dacă se poate,
Tu doar îl spune, ți-l plătesc...
Era mirat... cum să mă creadă?
În gândul lui... ăsta-i nebun!
Le vrea pe toate la grămadă,
Cât să îi cer, cât să îi spun?
Am scos un cec... scrie tu suma,
Le iau ca să le fac cadou,
Nu-s pentru mine, eu am una,
Și nu o țin de bibelou
A scris ceva... nici nu îmi pasă,
Au fost doar bani, probabil mulți,
Am să le duc pe toate acasă
Și-am să te rog să le asculți
Ascultă-le... și tu ai una,
Doar să iubească... asta vrea,
Să bată tare, ca nebuna!
Să simți în ea dragostea mea
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iubire, poezii despre vinovăție, poezii despre viață, poezii despre plată, poezii despre metrologie, poezii despre inimă, poezii despre gânduri sau poezii despre greutate

Sexului frumos
Doresc să contrazic "sexul frumos",
Care-i privește pe bărbați cu ură,
Considerând că n-au nici un folos
Fiindcă-s vicioși peste măsură:
Că sînt bețivi și-apoi scandalagii,
Că leafa când o iau n-o pun pe masă,
Că-s cartofori bolnavi, sau tablagii,
Că unii mai lipsesc și nopți de-acasă...
Așa că voi veni cu-o explicație,
Încât mă simt chiar foarte ofensat,
Fi'nd vorba de a noastră reputație
Și de onoarea oricărui bărbat:
Stimate doamne, nimeni nu-i perfect,
Deci înțelegem, suntem doar maturi,
Printre bărbați mai e câte-un... defect,
Cum și pădurea are uscături;
Dacă doriți s-aveți "bărbat model",
Care nu bea și nici nu chefuiește,
Care nu intră în niciun bordel
Și nopțile din pat nu le lipsește,
Un individ ce banii nu-și aruncă
La cărți, barbut, sau doar să-i prăpădească,
Ce nu mănâncă doar fripturi sau șuncă
Și nici nu pune limba pe Fetească,
Puteți să-l căutați pân' obosiți!
Credeți-mă că nu fac bășcălie,
În două locuri poate că-l găsiți:
La casa de nebuni, sau.... pușcărie!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre sex, poezii despre noapte, poezii despre bărbați, poezii despre scandal, poezii despre salariu, poezii despre reputație, poezii despre păduri sau poezii despre perfecțiune
Speciile de guvizii
Sunt pe lume specii multe;
Cine poa' să le "consulte"?
În acest "familion"
Nu sunt chiar un milion,
Însă Domnul din tării
A făcut vreo 2000.
Sunt de ape curgătoare
Și de ape stătătoare,
Sunt de apă dulce unii,
Mulți de mare, ca barbunii.
Ei au nume fel de fel,
Că poți umple un tabel:
E "guvid cu capul mare",
E "de baltă", e "de mare",
"Negru", "vânăt", "străveziu",
"Mare", "mic", "gigant", gălbiu,
"De lagună", "transparent",
Chiar "de iarbă" (evident),
"De nisip", "de mâl", "de piatră",
Mai lipsește... "care latră".
pamflet de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (12 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre nisip sau poezii despre negru
Cuvintele
Cuvintele dragi copii
sunt ca și niște jucării
mereu le alegem
pe cele mai frumoase
mai vesele
mai prietenoase
primul cuvânt
fără să-i facem nicidecum reclamă
este desigur
cel mai frumos,
"mamă",
îl rostim așa zi de zi
ca și cum o floare ar înflori
și acesta e doar un început
apoi urmează cuvântul "sărut"
pe care mama, dintre toate ales,
îl folosește cel mai ades
de dimineața până seara
când în brațe își strânge comoara
și-o îmbracă în picățele
de săruturi
mititele.
apoi desigur la rând vine tata
cel mare, cel tare, cel fără frică
cel care până-n tavan ne ridică
ne desenează când creștem șotronul
ne face "pâinici" sau ne dă "cu-avionul".
urmează apoi cuvintele-n val
câine, pisică, bunic și bunică,
când ni-i foame cerem păpică.
apoi ceasul se-nvârte
cuvintele vin
unele-ncep să devină un chin
"trezește-te"
"pe dințișori te spală"
"este vremea să mergem la școală".
ei asta e viața nu ai ce să-i faci
nu a fost încă patentată
clipa în care să mănânci zilnic
doar ciocolată
mai există lăptic, cartofiori, ficăței
și ce e mai nesuferit pe lume
cuvintele care ne pun în farfurie legume
parcă nu ar exista
parcă nu s-a inventat
în loc de mâncare
guma de mestecat.
și-n loc de lecții și alte frecții
pentru copii, veseli să-i facă,
doar terenuri nesfârșite
de joacă.
cuvintele le rostim,
chiar dacă le urâm sau le iubim
vorbesc de atunci când ne lovește beleaua
și-n scena intră
jucăușă nuiaua.
despre curea nici nu vreau să vorbesc
doar așa în treacăt să o amintesc
s-o spunem totuși și pe cea dreaptă
nu știu cum se face
dar cel mai iute răul îndreaptă
când o simți pe piele, fierbinte,
face mai mult ca și o mie
de-nțelepte cuvinte.
doar când o vezi că se scutură
îți amintești imediat
toate năzdrăvăniile
pe care le-ai încercat
și trebuie să spunem în sfârșit
că toate ți-au reușit.
praștia n-a greșit fereastra
chibritul chiar a reușit să aprindă casa
cheseaua cea cu vârf "atâtica"
a produs atâta scandal
c-ai ajuns la spital.
ei da, cuvintele se înșiră
și-s multe de aceea nu mă miră
că toți copiii până cresc
de atâtea ori se-mpleticesc și greșesc.
nu ei, cuvintele sunt de vină
fiindcă ele au poftă de joacă
când sar în fiecare băltoacă
când mingea o duc tot spre fereastră
cand pun iepurașul de plus și ursul să pască.
cuvintele, doar ele sunt de vină
când la lecții n-au vrut ca să vină
și de aceea s-a întâmplat
că o notă mică s-a amorezat
de carnețelul tău mititel
și a pus acolo un scăunel.
cuvintele, rele sau bune,
triste sau puse pe glume
ne sunt prietene sau uneori
ca să părem niște ratați
ne pun în posturi din care ieșim șifonați.
cuvintele sunt cele care ne seduc
cand intrăm sau ne scot din bucluc
de aceea mă gândesc
ca de mâine să folosesc
doar cuvintele albe ca neaua
care n-au auzit ce face cureaua
am să înșir mereu doar cuvinte
care să mă facă înțelept și cuminte.
mă strigă Fănel, stai dragă că vin,
doar așa, în treacăt, acum că ne știm
unde mergem, vreau să vă spun și vouă,
vrem să-ncercăm o praștie nouă.
poezie pentru copii de Valeria Tamaș (2011)
Adăugat de Valeria Tamaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre mamă, poezii despre greșeli, poezii despre frumusețe, poezii despre flori, poezii despre existență, poezii despre creștere sau lecții de engleză

Om și deltă
E gol, din nou, vintirul. Mâna-i rece
încearcă să îl tragă. E prea greu!
Se simte părăsit de Dumnezeu
și de noroc, iar timpul... timpul trece.
Mai are unul și-i departe satul.
De când s-a luminat, a căutat
prin toate câte-au fost. A colindat,
în balta lui, de-a lungul și de-a latul.
Ce-a fost, a fost demult și nu mai este,
iar ce mai este-acum nu-i de-ajuns,
dar poate-n locul lui cel vechi, ascuns,
o fi ceva și-n vremurile-aceste.
Îndreaptă lotca, ghionderul se-nfige
în mâlul gros și negru din afund,
iar amintiri prin gânduri îi pătrund
și caută voința să-i instige.
E mult de-atunci, la început de viață,
copil lipsit de griji ce hoinărea
prin apele din delta ce-i părea
o junglă deasă, plină de verdeață.
Era o curte-a lui, era și raiul
în care se născuse. Îl știa.
Era un loc de joacă ce-i dădea
atât cât trebuia să-și ducă traiul.
Iar peștele... Era atâta pește
încât își alegeau de prin vintir
doar ce voiau. Era un fel de bir
luat naturii simplu, bărbătește.
A fost demult. Acum e sărăcie.
Pe masa lui, un pește-acum e rar.
Încearcă, dar încearcă în zadar
să prindă,-n primăvară, o scrumbie.
"Ia să vedem!". Ridică, scurt, de plasă
și-l vede. "Vai, săracul cufundac!
Ce-ai căutat aici, la fund de lac?
Nu știi că soarta-i, uneori, câinoasă?"
L-a desfăcut și, chiar atunci, în mână,
o aripă, încet, a tremurat,
apoi, de-o palmă aspră mângâiat,
s-a scurs, ușor, spre delta cea română.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre început, poezii despre timp, poezii despre sărăcie, poezii despre sat, poezii despre rai sau poezii despre primăvară
Detașare absolută
Stau și privesc
Cum lumea se frământă
Cum toți sunt triști și fără chef trudesc
Cum astăzi și speranța pare frântă...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum unii mor de foame
Cum alții tot mai mult se îmbogățesc
Cum pe Pământ sunt mii și mii de drame...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum încă sunt războaie
Cum inimile încet se împietresc
Cum nici iubirea nu le mai înmoaie...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum ne-avântăm spre stele
Cum sume mari de bani se cheltuiesc
Cum unii au ajuns doar os și piele...
Stau și privesc.
Stau și privesc
Cum mulți se nasc și mor
Cum alții fără niciun rost trăiesc
Cum viața trece iute ca un nor...
Stau și privesc.
poezie de Octavian Cocoș (1 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre război, poezii despre prezent, poezii despre naștere sau poezii despre bani
3 de Cupe (Sonet Tarot)
Acum trăiești o mare bucurie,
Prieteni și colegi te înconjoară
Și atmosfera-i plină de magie,
Sărbătorești cu inima ușoară.
Ai dobândit un lucru de valoare
Eforturile tale au dat roade
Și te gândești la lucruri viitoare,
Că pește mult acum ai în năvoade.
Însă când piedici multe-ți stau în cale
Nu reușești să le învingi pe toate
Și viața ta e numai chin și jale,
Că nu ai niciun fel de rezultate.
Când reușești, bea, cântă și petrece,
Când eșuezi, să știi că totul trece.
sonet de Octavian Cocoș (21 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie, poezii despre valoare, poezii despre sărbători, poezii despre prietenie, poezii despre obstacole sau poezii despre muzică

Kung fu
Părea o zi de "dolce far niente"
Cum, de o vreme, mult prea multe îs,
Dar am avut, la țanc, un fel de "Pâs!"
Și... cum să vin la Ea cu argumente?
"Ia pune mâna, cât mai e zăpadă,
Și ia din debara un bătător,
Că nu-i nimic mai bun la un covor,
Iar tu... mai faci un pic, de mușchi, paradă".
"Ok!" - în gândul meu: "Ce mare brânză!?" -
M-am scuturat, cumva, de lenea mea
Și, chinuind centura înc-o za,
Mi-am zis că scap și de ceva osânză,
Ba chiar de niște catecolamine,
Că s-or fi adunat de când tot stau
Și, de prin sânge-afară să le dau,
O fi, cum zice ea, chiar foarte bine.
Am dat covorul, ușurel, de-a dura
Și l-am luat pe-un umăr, strâns în sul,
De mă simțeam un Hercules fudul,
Cu gândul: "Să înceapă aventura!",
Căci mintea mea deja făcuse planul:
Pe bietul meu covor am să aplic
Tot ce-am văzut prin filme și nimic
N-ar fi putut să-mi zdruncine elanul.
L-am aruncat afară, în zăpadă,
De s-a întins ca dintr-un pumn James Bond,
Sau al lu' ăla, galben, rubicond,
Ce face,-n tot ce dă, pe loc să cadă.
L-am apucat de-un colț cu mâna stângă,
Ca într-un film din vremea lui Van Damme
Iar dreapta mea Doamneee, rău mai eram!
Îl căsăpea tot praful să înfrângă.
Am fost... nici nu mai știu ce personaje,
Dar sigur, la kung fu, eram Bruce Lee,
Când m-a strigat nevasta: "Nu mai vii?"
... Și am trecut la... a urca etaje.
De-atunci, să nu mai văd televizorul,
Că-n seara aia am simțit că mor,
De oase, mușchi, de toate câte dor.
Și nu mai vreau kung fu nici cu... covorul!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre filme, poezii despre înfrângere, poezii despre zăpadă, poezii despre televiziune, poezii despre soție, poezii despre mâini, poezii despre lene sau poezii despre lactate
Haideți la joacă, copii!
Orașe, sate, dealuri și câmpii,
Toate sunt foarte pline de copii.
Trotuare și drumuri sunt desenate,
O zi specială pentru fiecare în parte.
Forfotă și zgomot mare peste tot,
Orice copil mic/mare merită un tort.
Zâmbete, râsete și multă veselie,
Fiecare copil își dorește câte o felie.
Dulciuri multe pentru fiecare,
Și multe jucării care mai de care.
Crete, desene, zmee, biciclete,
Role, mingi și multe trotinete.
Azi e o zi specială pentru orice copil,
Indiferent de vârsta pe care o are.
Toți oamenii avem suflet de copil,
Haideți la joacă, sunt jucării pentru fiecare!
poezie de Ovidiu Kerekes (1 iunie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dulciuri, poezii despre desen, poezii despre zâmbet, poezii despre vârstă, poezii despre suflet sau poezii despre jucării
Câinele meu,Ghemotoc
Câinele meu îmi poartă noroc,
când îl iau cu mine.
... Îl strig, Ghemotoc.
Câinele meu e puțin ciudat.
Aproape mereu, pare supărat.
Orice câine serios,
de-obicei, roade un os.
Însă Ghemotoc este mofturos.
-Ce credeți?
Preferă doar un covrigel.
Așa este el!
... Zici că nu-i cățel.
Prietenii îmi spun mie
că i-ar sta mai bine, la simigerie.
Dar să nu ne audă.
S-ar putea să ne arate cine este el.
Poate chiar ne mușcă.
... Totuși e cățel.
L-am cam supărat.
Am să îl invit, in parc la plimbare
și am să îi cer iertare.
poezie pentru copii de Iulia Giușcă din URSUL DE PLUȘ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015
Adăugat de Iulia Popov(nume autor...numele din certificatul d

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre parcuri, poezii despre noroc, poezii despre mofturi sau poezii despre iertare

Amsterdam
În portul Amsderdam
Marinarii cântă despre mare,
Despre iluzii, femei și vapoare,
Iar fiecare vis e o rană și doare.
În portul Amsterdam
Mulți marinari dorm cu capul pe masă,
Visând o mamă, visând o mireasă...
Și-n apele negre cad stele gânditoare.
În portul Amsderdam
Sunt marinari care mor
Răpuși de bere, de votcă, de dor
Ori în aprige-încleștări de bețivi.
În portul Amsderdam
Întotdeauna se află-un marinar
Născut într-un ceas amar,
În niște zori dușmănoși, corozivi.
În portul Amsderdam
În clămpănit de saboți
Hulpavi mateloți
Înfulecă hering prăjit,
Dezvelind dinți de-oțel și măsele
Prin care-au trecut ogarii furtunii,
Dinți cu care-au tras de vele,
Care-au mușcat din cornul lunii.
Unul țipă din toți bojocii la ospătar,
Fluturând în aer furca mâinii:
" Hei, mai bagă niște pește,
Aruncă-l colea, lângă pahar!"
Încearcă-apoi, icnit, să râgâie,
Dar de-abia scoate-un sughiț,
Așa că se ridică și râde,
Și se-încheie la șliț.
În portul Amsderdam
Marinarii-n ritmuri levantine,
Își freacă burdihanele pline
De coapsele doamnelor nopții;
Miroase-a căței somnoroși și a lene,
Voci arse de whisky,- îngână-o serenadă;
Spintecă noaptea flamandă
Glume și-ocheade obscene.
Râd și dansează-într-un dulce-abandon
Până când în aerul dens, senzual,
Harmonica suspină-acordul final;
Trec apoi, perechi, perechi,
Prin catifeaua nopții batave
Cu bărbățiile țanțoșe-n pantaloni,
Remorcând după ei femei ușoare
Pe străzi înguste, sub lampadare.
În portul Amsderdam
Mereu e-un marinar care bea
Și bea, și bea, și bea
Și bea iarăși și iarăși,
Bea-n sănătatea tuturor târfelor
Din Hamburg și din Amsterdam,
Care-și vând carnea
Lui și la o mie de alți tovarăși.
Ele și-au scos frumusețile pe tarabă
Și virtutea pe vecie li-i pierdută-astfel
Pentru câțiva guldeni murdari;
Iar când matelotul nu mai poate turna-n el
Și-și ridică nasul spre carul ceresc,
Privind intens a bolții carcasă
În vreme ce se ușurează, ele jelesc
O iubire deloc credincioasă.
În portul Amsderdam
În portul Amsderdam
cântec interpretat de Jacques Brel, muzica de Jacques Brel, versuri de Jacques Brel, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre marină, poezii despre somn, poezii despre dinți, poezii despre whisky sau poezii despre voce