Gogyohka
se deschideau două porți ruginite
norii se rostogoleau peste tine
în timp ce marea se zbuciuma zadarnic
preoteasa din castelul pustiu se juca
cu realitatea folosind șiretlicuri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Așteptând dușmanul
juca zaruri de unul singur
și câștiga mereu
mulți se întrebau dacă nu erau
zaruri trucate
uneori se întreba și el
dacă nu erau măsluite
scutura cornetul și zgomotul
ne enerva ne biciuia răbdarea
inamicul se lăsa așteptat (!?)
zarurile se rostogoleau impasibile
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața sa se deschideau două drumuri, ca două guri flămânde ale unui destin-vânător pe care nicio strategie elaborată minuțios, pe timp de zi sau de noapte, nu l-ar fi putut păcăli vreodată, în fața sa se deschideau două drumuri, ca două condamnări la moarte, pe care dintre ele o vei alege până la urmă?, dar întrebarea nu se desprinse de pe buze, iar drumurile acelea pietruite unduiau în fața sa, bizare, părelnice, tăiate în utopie și străjuite de insinuări abia date în pârg...
Cristian Lisandru în Două drumuri (mai 2013)
Adăugat de Cristian Lisandru

Comentează! | Votează! | Copiază!
zăvoare la porți -
pe timp de pandemie
școala închisă
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
lockdown peste tot -
frunzele pe tobogan
în parcul pustiu
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se rostogoli
pe partea lui de pat
și-și afundă capul în pernă
dar numai seara
înainte de culcare
arcurile ruginite scoteau gemete
o întunecime ca a mării
îl strânge în brațe
apoi ceața se lasă peste tot
se trezi brusc
pe patul suferinței
își dorea să vină valul
cel negru să-l ia și să-l ducă
marea cea mare în adâncuri
să-l îngenuncheze pentru rugăciune
se trezi de data asta transpirat
gemea în căutarea unei dureri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Judecata
două buze întreabă dacă apa
mării transmite covid-19
două buze peste o fustă scurtă
cât lățimea frunții ei
o amăgire a scoarței cerebrale
că s-ar putea vindeca de ea
ce sens mai are să lupte
să scape din hăul
din capul
ei (?!) dacă ministru de re
sort a
firmă că marea neagră e albastră
și ne transmite virusul
pe cale salină
sau marină ea ce să înțeleagă (?!)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
i-a pictat respirațiile
folosind culorile
din lacrimile de fericire
amestecate ore în șir
cu șampanie și ciocolată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
plutesc peste marea
calmă-n seara asta
luminată de-o lună plină
la ora mareelor mari
bat la geamul tău
gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
retras în castelul vechi
asculta din bibliotecă
flecăreala vântului
vorbea despre femeia
care se culca pe trandafiri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
se plimbă fantomele
prin castelul plin de corbi
cu aerul nepăsător
ajung în fața tinerei
și se privesc abătute între ele
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâinile mării
se întindea pe țărm
iar mâinile-i
împodobite cu alge
deschideau ferestre
castelelor de nisip.
"cineva să-mi răspundă!"
țipa marea
și umbra pescărușului
îi trecea peste chip.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
ține de mine
să schimbăm ceva ține de tine
nimeni nu te așteaptă
dacă tu stai și privești tavanul
sau pereții plini de igrasie
implică-te și poți să schimbi
nepăsarea este ca ploaia
care vine în exces
inundă seara care se lasă peste oraș
peste țară și trupurile devin
frustrate și triste și mohorâte
zorii nu se vor mai vedea
tu hotărăști doar dacă te miști din pat
să-i schimbi pe cei care te-au păcălit
și plouă peste țară cu pandemii
frică și izolare și simți constrângerea
psihoza te blochează
în singurătate totul curge
realitatea va pronunța sentințe
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
privesc castelul în lacul liniștit
mă invită să plonjez în adânc
apa mă strânge drăgăstos
în fața ochilor îmi trece viața
când dau de zidurile Lumii de Apoi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Greu
E trist prin jur
Și negru-i tot
Și ploaia bate sur
Pe-al inimii clopot.
Greu se lasă norii
Și incepe iar să plouă.
Ai trandafirilor spini
Mă sfâșie in două.
Și sânge-i inăuntrul meu
Și sânge-i și afară.
Pustiu, pustiu sufletul meu,
Începe inima sa doară.
poezie de Cristina Vâlcu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
La un colț vine
fericirea peste tine depinde
de munca făcută de timp
când apare ești sătul de trudă
te-ai mulțumi cu o bucurie
mică și obișnuită pentru sănătate
de la colț prinde o pânză ușor
pictată în ulei și are zâmbet
de femeie-păianjen care înțeapă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu funebru recviem
pentru revoluția moartă
odată cu liderul ei
e un cânt de-nmormântare
mi-e inima pustie
realitatea devine tot mai străină
privesc norii care se duc
unde foșnesc plopii și mirtul
stă mai mult desfrunzit
chiparoșii se-nclină peste colibă
caut motivul să reînvii
revoluția care a schimbat lumea
noaptea umblă leneșă pe lângă focurile noastre
de tabără unde prăjim iluzii
ne sfătuim cum să aruncăm
gândurile rele în filosofia contemporană
notez totul pentru urmași
este un program în care o tânără
îmi pronunță mereu numele
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub degetele ploii
Sub degetele ploii se adună-un timp știut
numai de tine și numai de mine;
liniștea ei ni se prelingea
peste plete și pleoape
ca pentru bucuria verii.
Ploaia părăsise cerul
doar pentru noi,
ea încerca, alunecoasă
să ne păstreze
ca pe un trofeu al iubirii,
de foarte de mult,
...
s-a prelins de atâtea ori
peste îndrăgostiți,
inconștienți și absurzi,
i-a învăluit zeiești,
același refren,
aceleași incantații,
aceiași melodie sălta sub degetele ploii,
aceeași iubire i-a furat degetele!
poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pornit spre tine
numai pustiu în jur, un alb pustiu
și va porni să viscolească iar spre seară
și tot ce-i viu va nivela ca-ntr-un sicriu
din care iarăși va renaște primăvară
numai pustiu în jur, un alb pustiu
cu lupii pe fundal, urlând la soare
în limba lor, poemul încă viu
transpus pe intervaluri de ninsoare
numai pustiu în jur, un alb pustiu
imaculat pe întunericul din zare
pornit demult spre tine tot nu știu
din ce noian de vise vei apare...
poezie de Iurie Osoianu (17 decembrie 2018)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
pustiu de iarnă -
au rămas doar doi pereți
din vechea gară
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Flacăra arde
în castelul meu ridicat la repezeală
într-o noapte de iluzii pentru o fărâmă
de iubire. am ascuns inima, disperat.
mă uitam dincolo de mine și așteptam
ochii tăi să scoată un strigăt. flacăra
arde mocnit în sufletul meu. simt
un junghi în vârsta mea, mă strâng
și anii, cobor treptele palatului
mai gârbovit. simt că sunt un bețiv
bătut de vânt și ars de soare.
flacăra mai arde în castelul ferecat
cu mii de zăvoare triste, pe unde
umblu-n zdrențe prin brumele vieții.
cinic îmi petrec noaptea în lumea mea.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!