Plimbându-l pe Rufus
Îmi plimbam câinele
S-a oprit să-i adulmece
Cutia poștală vecinei mele
Care părea cam stânjenită
Văzându-i nasul acolo
Așa că mi-a zâmbit și-a plutit grațioasă
Spre protecția oferită de casa ei
De unde
A sunat la poliție
Reclamând abuzul la care a fost supusă
De câinele meu când și-a ridicat piciorul
Expunându-și podoapele
Fără niciun fel de considerație față de persoana dumneaei
Iar acum chiar nu știu cum să închei povestea asta...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vecini
- poezii despre protejare
- poezii despre protecție
- poezii despre poștă
- poezii despre polițiști
- poezii despre picioare
- poezii despre nas
- poezii despre câini
Citate similare
Câinele s-a dus la măcelar să ia un os și și-a lăsat acolo piciorul.
proverbe armenești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi proverbe despre picioare sau proverbe despre câini

Pupături, de 8 martie
Vecina, pentru care ard,
Cum virusul colindă glia,
Și-a pus fotografia-n gard
Să-i pup, de-acum, fotografia!
Dar câinele, văzându-i poza,
Se zbate-n lanț, apoi, îl rupe;
Am înțeles: sfidând viroza,
Precis, și el ar vrea s-o pupe!
Și, peste-atâta sărbătoare,
Din curtea mea, de data asta,
Cu bătătorul de covoare,
Mă pupă, drăgăstos, nevasta!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre fotografie, poezii despre sărbători, poezii despre soție, poezii despre căsătorie, poezii despre Ziua Femeii sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Coșmar 4
Apoi a venit Lipan cu turma însetată și iubita a trebuit să învie.
Și-a scuturat cenușa din plete și a pornit agale pe râul
în care toți peștii se înecaseră.
Oile au băut toată apa. Câinii au mâncat cheile și cumpăna.
Prăpădiseră fântâna. Și ciobanul râdea.
Scoase Lipan un ban de aur, îl cercă între dinți și-l îngropă în pământ.
S-a ivit atunci trădarea, cu chip de foc și flacăra și-a zdrobit creasta de cer.
A luat câinele cel mai gras din turmă și l-a înfipt în frigare.
Părul ars a început să strige după ajutor.
Dar cum pielea de lup tocmai trecuse pe acolo cu pruncii regilor în ea,
friptura a început să latre.
Ciobanul a ridicat ciomagul și câinele s-a gudurat sfârâind.
Când să mănânce, Nichifor și-a scos căciula brumărie.
Căpățâna era spartă de baltag.
poezie de Valeriu Butulescu din revista "Orizont" din Petroșani (1972)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre păr
- poezii despre oi
- poezii despre început
- poezii despre trădare
- poezii despre râuri
- poezii despre pești
- poezii despre monarhie
- poezii despre iubire
Rondelul casei dărâmate
Motto:
"Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele
și nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit,
care și-a zidit casa pe nisip." Matei 7:26
Nu mi-a fost casa pe stâncă,
S-o salvez, nu mai e chip;
I-a dat uraganu-o brâncă,
Stâncă n-am; și-aș vrea să țip.
Sunt aici, în vale-adâncă,
Nu pot alta să-nfirip;
Nu mi-a fost casa pe stâncă,
S-o salvez, nu mai e chip.
Azi, regretul mă mănâncă
Și mai știu un prototip...
Dar, pe duna de nisip,
Nu mai fac o casă încă!
Nu mi-a fost casa pe stâncă.
rondel de Viorica Mariniuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre salvare, poezii despre nisip sau poezii despre cuvinte

Captatio benevolentiae
Torc piciorul aerului
O clipă am uitat unde sunt
Din pleoape două rădăcini îmi fac cu ochiul
Și eu mă uit la ele nebun
Pătura asta din fața mea, verzuie,
Nu mă lasă să îmbrățișez blocul din față
E o fata morgana tâmpită
Și inoportună
Câinele și-a pus o crizantemă pe dinți
Apusul lucește tăios
Dumnezeu a făcut celulită
De la atâta rugăciune cu noapte
E târziu.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre verde, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre nebunie, poezii despre dinți sau poezii despre crizanteme

Mi-a zâmbit
Mi-a zâmbit într-o zi o femeie
Când mergeam încet pe drum.
Era frumoasă ca o zee
Și mi-a aprins în suflet un dor nebun.
Mi-a zâmbit într-o zi un bătrân
Cu ochii limpezi ca apa de izvor,
Dar avea inima tristă,
Căci sărmanul era cerșetor.
Mi-a zâmbit într-o zi un copil
Cu ochi frumoși ca două stele.
Mi-am adus aminte de-a mea copilărie
Și de brațele mamei mele.
Mi-a zâmbit într-o zi un pom
Care era legănat ușor de vânt.
Și mi-a părut că zâmbește un om,
Pe drept cuvânt.
Mi-a zâmbit într -o noapte o stea,
Când priveam cerul plin de stele.
M-am bucurat atunci în sinea mea
Și m-am întors la visurile mele!
poezie de Vladimir Potlog (13 octombrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre copilărie, poezii despre zâmbet, poezii despre vânt, poezii despre visare, poezii despre tristețe sau poezii despre suflet
Sub burniță
Înainte de a ieși din casă
și de a întoarce cheia în broască,
de a-mi arunca privirea spre cutia poștală
și a mă lăsa lătrat de câinele vecinului,
îmi apare în față o stradă care se pietruiește;
la fel, de câte ori mi se spune ceva despre certitudine
văd pietruitori lovind și potrivind din ochi
cubul acela de piatră rece și dur, în genunchi,
sub burnița toamnei.
Bat - și nu întreabă nimic. Pentru ei
trecătorii înseamnă numai picioare;
au îmbătrânit și strada nu va fi teminată niciodată
asediați de guri cubice, de grămezi de nisip,
gata să le rumege identitatea.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă sau poezii despre gură

Nu demult am primit un mesaj de la el. Mi-a zis că și fără pagini întregi de cuvinte scrise sunt extraordinară. Am zâmbit constatând că nu și-a pierdut abilitatea de a curta, chiar dacă eu i-am cam uitat privirea. Și, din toată povestea noastră, petrecută într-o perioadă în care eu eram aproape liberă și el aproape ocupat, îmi mai amintesc doar stările de bine.
Anda Docea în Camere de hotel, Pentru un strop de fericire (aprilie 2015)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre libertate sau citate despre cuvinte

Povestea din vis
A fost odată, într-o altă lume,
a viselor și-a vechilor povești,
un împărat ce își făcuse-un nume
asemenea aleșilor cerești.
Era vestit prin legile-i severe
cu care-i pedepsea pe răi și furi,
dar și prin recompense și plăcere
când oamenii păreau cinstiți și puri.
În sala unde împărțea dreptate
părea un zeu pe tronul lui de fier
și toți sperau ca, într-o zi, el, poate,
va renunța să fie tot stingher,
căci tronul de alături, de o vreme
era tot gol, în așteptarea ei,
a celei pentru care încă geme
în inima-nghețată ca un stei.
Venise-n viața lui ca o minune
pe care a primit-o și-a iubit,
dar n-ar putea nicicând, la nimeni spune
de ce sau cât a fost de-ndrăgostit,
căci el, ce nu suportă o minciună,
a înțeles târziu, că-ntr-un ocean
o floare însetată să răpună
nu poate fi oprită, e în van
să ceri meduzei brațele să-și plimbe
pe corpul tău, în dulce mângâiat,
să uite cum a fost și să se schimbe
atunci când tot ce-a vrut, a câștigat.
El a-nțeles, i-a spus, ea a plecat,
iar locul ei de-atunci, acum e gol
și n-o așteaptă cum o fi sperat,
inabordabil, cu un singur rol:
acela de a-i aminti iubirea,
trădarea și minciuna fără rost,
plecarea, dorul și nefericirea
dintr-o poveste care,-n vis, a fost.
A fost odată, într-o altă lume,
a viselor și-a vechilor povești,
povestea căreia i-am dat un nume
și poți acum, și tu, s-o povestești.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre minciună, poezii despre viață, poezii despre schimbare, poezii despre plăcere, poezii despre plimbare sau poezii despre ocean

Privind în urmă...
În casa noastră primitoare
rămasa busuiocul prins la grindă
un borcan cu flori mirositoare
pus pe masa mare de la tindă
toti ce au fost cândva s-au dus
acolo unde nu se poate spune
în șara unde veșnic e apus
o țară fără lacrimi, fără nume
o lacrimă uscată pe batistă
îmi aduce aminte că au fost
și lavița crăpată tot mai tristă
îi așteaptă zi de zi dar fără rost
unde, unde sunteți dragii mei
ușa de la poartă e încuiată
în curte peste tot și pe alei
crescut-au spinii până la poartă
din când în când doar clopotele bat
amintind că-i mare sărbătoare
și babele puține câte sunt
se-nchină pentru-n răsărit de soare
îmbătrânesc și țiglele pe casă
pereții au crăpat și s-au urnit din loc
vecinii pleacă unul câte unul
spre casa cea de lut și fără foc
mamă, sunt copilul tău și-a ștept la poartă
soarele e dus de mult înspre apus
te rog, privește-n mine și mă iartă
precum și Tatăl Sfânt de sus
o să plec și eu din lumea asta
durerea-n umbrele de lut să mi-o ascund
că timpul o să-mi vindece și rănile uitate
și tot ce-a fost și fi-va în curând
plecăciune mamă, tată
și tuturor pe care v-am iubit
mă duc încet că știu că altădată
nu voi putea păși spre răsărit
poezie de Teodor Dume din Cineva mi-a răpit moartea
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Soare, poezii despre uitare, poezii despre timp, poezii despre tată, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie
Nu cred că și-a mai ridicat vreodată o regină glasul ca să spună adevăruri atât de cumplite și de fățișe, care nu se pot spune decât atunci când privești moartea în față și ai de gând să-i ții piept eroic, fără să clipești și fără să te sinchisești de tortura înceată a agoniei.
Regina Maria în Jurnal de război (II). 19171918
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre monarhie, citate despre moarte, citate despre gânduri, citate despre eroism sau citate despre adevăr
Câinele meu latră uneori. Mental îți poți imagina cum arată câinele meu. Dar nu ți-am spus tipul de câine pe care îl am. Poate tu ți-l imaginezi pe Toto, din "Vrăjitorul din Oz". Dar te avertizez, câinele meu este întotdeauna cu mine...
citat din Jack Nance
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre câini sau citate despre imaginație

Am rămas față în față, încordați, cu ochii țintă unul la altul, trași parcă de firul acesta întins care ne lega privirile, el câinele și eu omul. Simțeam că-i e frică de mine și nu mă putea împiedica să-mi fie frică de el. Nici unul nu se mișca, spre a nu rupe un anumit echilibru creat. Ceva obscur, ceva originar ne lega într-o asemenea unitate, încât simțeam că suntem, el câinele și eu omul, fețele unui aceluiași act existențial. Berdiaev are dreptate: omul poate avea relații METAFIZICE cu câinele.
citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre încordare, citate despre ochi, citate despre metafizică, citate despre frică sau citate despre dreptate
Ne-ai promis
(Îți aduci aminte! Când?)
Pe țărmul unei mări
Cu flux și reflux
Cânta, lângă un zid scorojit, la un pian închipuit
Fără să se oprească, s-a întors spre mine și mi-a zâmbit
S-a ridicat de pe scaunul rotativ, a venit la mine și mi-a spus:
- Și acum că știi secretul și-ai primit rolul râvnit
Să te văd cum duci trăsura autorului trăsnit
- Ne-ai promis. Îți aduci aminte! Când?
- De la Flașnetarul vesel cu arici și porumbei
până la poemul mării cu măgar și cu căței
ai la mâna ta tot rolul, tot ce vrei și ce nu vrei
numa să nu pui în mine toată vina dumneaei
din luna mai
cu porumbei și fluturi
norul il scuturi
și plouă, plouă
ploi de vară
iară
s-o luăm pe drum de coastă
până dăm de coasta ta
unde tu pictai măslinul
și măgaru din vâlcea
care s-a trezit cu tine
că îl călărești precum
ieri îl călărise Nașul
pe strada fără capete
cu ferestre fără cercevele
pe al cărei acoperiș
crescuseră niște oțetari
în care veneau ciorile
și pescărușii
așteptându-mă dimineața
să ieșim împreună din noapte
de aici, din locu-n care, poți vorbi cu Infinitul
a venit Dorra la mine să-mi dea pui din Nesfârșitul
începând cu Fericirea și Iubirea fără margini
desenând Nemărginirea și pictând-o din Imagini
scene dintr-un film cu casa unui pictor de pe stradă
cel ce a pictat femeia vindecând orbul să vadă
Constanța, Duminică, 19 mai, 2019
(Peninsulara cu cercel de scoică)
Ne ține viața-n scară ecuații
De rezolvat în noapte și-n tăcere
Dar cel mai mult dorește și ne cere
Să derivăm dilema-n demonstrații
Mă luau de acum grijile că i-am promis
Și nu-mi dădeau răgaz mai mult de-o noapte
Că așa-s grijile, dau din pinteni
Toate vor acum...
casa părea părăsită
femeia ținea un prunc în brațe
pruncul se juca cu năsturelul care încheia bluza mamei
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre pictură, poezii despre bebeluși, poezii despre arte plastice, poezii despre vorbire, poezii despre vinovăție, poezii despre tăcere sau poezii despre trecut
Unuia care se ocupă de persoana mea
A crezut că prea greu nu-i
Și-a făcut, în fine, pasul
Să-mi măsoare mie nasul,
Deși nu-i de nasul lui.
epigramă de Nicolae Dragoș din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre nas
Lui Cincinat care și-a fracturat piciorul alunecând pe gheață
- Știi, unchiul tău acela chel,
Care-i poet și magistrat,
Și-a rupt piciorul. - "Ce păcat!...
Păcat că nu scria cu el."
epigramă de Mircea Pavelescu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre poezie, citate de Mircea Pavelescu despre poezie, epigrame despre picioare, epigrame despre gheață, epigrame despre Cincinat Pavelescu sau citate de Mircea Pavelescu despre Cincinat Pavelescu
Câinele... este prietenul omului. Însă de ce oare? Pentru că... Câinele nu judecă lucruri, aspecte sau oameni. Pentru el, iubirea este infinită și necondiționată. Fără întrebări, fără a analiza. Doar iubește! Un câine știe să zâmbească! Zâmbește. Zâmbește. Și iar zâmbește. Ca om fiind, ajungi să te molipsești. Zâmbești și tu, dragă omule. Ajungi să te bucuri și tu lângă câinele zâmbitor.. Omul a uitat, câinele îți reamintește... Să zâmbești. Ca bebeluș fiind, ai zâmbit. Așa de mult încât reușeai să bucuri sufletele oamenilor "mari". Pentru că "adulții" au uitat să zâmbească, e nevoie ca o ființă nouă, cum este bebelușul, copilul sau câinele, să îi reamintească de ce suntem în această viață.. SĂ ZÂMBIM. Cu fața, însă și cu sufletul!
George Aurelian Stochițoiu
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zâmbet, citate despre suflet, citate despre iubire, citate despre bebeluși, citate despre viață, citate despre prietenie, citate despre copilărie sau citate despre bucurie

Ceea ce întotdeauna a fost acolo
În bezna râului și-a pădurii
nu puteai fi sigur decât de ceea ce vedeai
și chiar în nopțile cu lună nu puteai vedea prea mult.
Când făceai un zgomot scufundarea unei vâsle în apă
te auzeai pe tine ca și cum ai fi fost altcineva.
Râul și pădurea erau niște prezențe,
mult mai puternice decât tine.
Te simțeai nesigur, un intrus...
Simțeai cum pământul te trage înapoi spre ceva familiar,
ceva pe care tu îl cunoscuseși cândva și pe care l-ai uitat
sau ignorat, dar care fusese întotdeauna acolo.
Simțeai cum pământul te trage înapoi spre ceea ce era acolo
acum o sută de ani, spre ceea ce întotdeauna a fost acolo.
poezie de V.S. Naipaul din Un cot de râu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri sau poezii despre Pământ

Herghelia timpului
Dă-mi Doamne un cal
cu care să ajung în rai
și de acolo pe jos
să-i aduc o căpiță din iadul lui
cu care să mă întoarcă
de unde am pornit
și-a nechezat
și și-a băit în balele secundei
spinarea
pe care-o viață-am călărit
și m-am tot fugărit!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre secunde, poezii despre iad sau poezii despre călărie
Iubirea
Mergeam pe strada pustie luminată de luna strălucitoare
Privind cerul înnegurat și stelele încântătoare
Un gând m-a străpuns, ce pace nu-mi dădea.
"De ce trăim, oare, în viața asta grea?"
Încercam și încercam să găsesc răspuns
Însă nimic nu părea să fie potrivit
Și atunci un singur lucru mi-am spus:
"Fiecare are un scop ce trebuie îndeplinit."
Continuând să merg prin bezna cea tăcută
Pe o bancă mai micuță, aflată-n fața mea
Stătea o fetiță ce părea că ascultă
Șuierăturile vântului care lin bătea.
Fără vreo idee, lângă ea m-am așezat,
Am privit-o în ochi un timp îndelungat
Am văzut în ei doar suferință,
Nici pic de iubire sau dorință.
Vrând să par politicos, am întrebat:
"Micuțo, ești bine, ce s-a întâmplat?"
Și fără vreo expresie pe chip, mi-a răspuns:
"Poți să mă faci să ajung acolo sus?"
Rămas fără cuvinte de ceea ce mi-a spus,
Am continuat să vorbesc, punându-i o altă întrebare:
"Ești bine? Ce sa întâmplat de ești supărată așa de tare?"
Tăcere, dar am avut răbdare.
Trecuse ceva timp, cine mai știe cât....
Dar atunci și-a ridicat capul din pământ
Mi-a șoptit încet, dar m-a marcat tare:
"Mama mea e înger, cum pot să fiu și eu, oare?"
Nu i-am răspuns, am așteptat continuarea.
"Lumea mea s-a prăpădit, vreau doar să ajung în cer,
Acolo e mama mea, prea multe cer?"
Lacrimi care nu își găseau alinarea.
Ceea ce mi-a zis, pe viața m-a marcat.
"Fetițo, viața merge înainte, să nu-ți para rău.
Nu se va mai întoarce, e adevărat,
Dar ea va fi de acum îngerul tău."
S-a uitat cu ochii ei înlăcrimați către mine:
"Cum mai pot trăi când tot ce iubeam a murit?
Nu voi mai fi niciodată bine,
Iubirea de mamă era tot ce mi-am dorit."
Asta este tot ce mi-a mai putut spune.
A luat-o la fugă fără să-i mai pese,
Însă ochii, inima și mintea mi-a deschis
Și am știut ca întâlnirea cu ea a fost ceva prescris.
Acum, întrebarea mea avea răspuns:
"De ce trăim, oare, în viața asta grea?"
Ei bine, un singur cuvânt e de ajuns:
"Iubirea - de familie, de prieteni, de tot ce înseamnă ea."
poezie de Alexandra Marinescu
Adăugat de Alexandra Marinescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre mamă sau poezii despre dorințe