Soarele îmbrăcat
în zale metalice de cavaler templier
stă-n dosul unui bloc strâmb
cuprins în brațe de frig
un semafor timid clipește
dirijat de bastonul unui bătrân
pe strada plină de asfalt încins
rar trece vreun călător dus de acasă
printre frunzele strânse în grămezi
ce strălucesc în soarele de după bloc
cerul s-a pliat și arată curios
în lumina unui poem lung cât părul
unei cadâne care-mi cântă la pian
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Unui administrator de bloc
Amice dragă, dac-ai fi cum pari
- Om serios, cu tâmplele cărunte -
Nu ne-ai băga la cheltuiel prea mari
Ca să intrăm la... bănuieli mărunte.
epigramă de Gheorghe Lungoci din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rece-ptor
Văd pe bloc
doi adolescenți
cum mișcă antena coastelor lor
în direcția unui sânge.
Văd pe bloc
o emisie de blocuri
dintre două locuri
antena emite
și plânge.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
soare de toamnă -
frunzele colorate
strânse în brațe
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui minor
Mânca-l-ar tata de voinic!
Stă într-un bloc dar, chiar de-i mic,
El știe să deosebească
Un Murfatlar de o Băbească!
epigramă de Gheorghe I. Sofianu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
în piață
ți-ai hăcuit aripile de înger
alungat din cer pe pământ
ai renunțat chiar la strălucire
să devii pământean păcătos
o să te apuci de artă
numai așa gândești liber
vei bea bere din halbele ciobite
încins de sânii sau pulpele
unei femei zurlii
o să scrii poezii sentimentale
prostioare mărunte
vei picta cu chitara sentimente
te vei otrăvi cu vise
pitit în ungherul unui subsol
o să iubești în sacouri strâmte
strângându-te de gât cu cravata
de culoarea oului de rață
oribilă la orice ținută
vei umbla prin tramvaie
în costume dungate cu pantaloni
evazați în dosul unei iubiri
printre merele acre din garsoniera
unde ploua din tavan
o să te sinucizi în ninsori întârziate
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra unui salcâm
cu crengile răsucite de vântul
ce face legea în Isola d'Istria
mătură plaja cu frunzele ei
de umbră fenomenal înfrunzită
tot mai ferme de azi
până ieri e un secol de când umbra unui salcâm
umbra salcâmului tânăr
vai, dar atât
de bătrân se răsucește în vânt nu clipește
vai, dar atât
de mult se răsucește încât
sarea de mare din aer scrâșnește
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui curios
Mă-ntrebi, cu noimă, cât câștig
Pentr-un poem ce-apare mâine?
Exact cât costă un covrig
Ce-atârnă-n coada unui câine...
epigramă de George Corbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se trezi cu capul
în canalul bun și direcția
era bună. soarele, încă
rușinos și supus lui noiembrie,
se mai ivea din când în când,
după zile și nopți de vânt,
de ploaie. frunzele acopereau
sticla de whisky, băgată în apa
rece care șiroia timid. ziua
era caldă și cerul lucea
de parcă era lustruit
cu un glaspapir fin. peste canal
se lăsau crengile unui copac.
păreau să-i facă semn să tacă.
culese sticla. capacul păstrase
lichidul. simțurile îi reveneau încet.
o amintire îl fulgeră dureros și
revăzu buzele fine și roșii, se apropiau
de ochii lui, în amintirea reînviată
de băutura care se scurgea pe gât,
în stomac ardea plăcut la început.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnele lăsate în trecut
Stau nemișcat în umbra răsfirată
sub falnicii copaci din luminiș,
mai treci și tu pe-acolo câteodată
văd pașii tăi pe iarba din podiș.
Când te zăresc, copacii se frământă,
chemându-te să vii în umbra lor,
sub frunzele din plopii care cântă
pe notele desprinse dintr-un dor.
Eu te aștept privind în depărtare
când soarele coboară de pe cer,
iar umbrele-nserării cresc bizare
din scutul spart al unui lăncier.
Pe foșnetul din frunzele uscate
plâng toamnele lăsate în trecut,
se-ntorc acum pe melodii uitate
în cornul strâmb al unui arnăut.
Iși trece vântul mantia subțire
prin frunzele uscate din copaci,
pârâul între maluri, scos din fire,
stă abătut că ai ajuns dar taci.
Tăcerea ta îmi pare nesfârșită,
cuvintele nespuse mă rănesc,
privirile, trecute ca prin sită,
la mijlocul cărării se-ntâlnesc.
Din întâlnirea lor neprevăzută,
străfulgerat de-o rază de mister,
simt toate amintirile cum pier,
iar umbra ta se face nevăzută.
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri (2018)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața la bloc
Contrastele-n traseul vieții
Te fac adesea să suspini:
La bloc sunt mai subțiri pereții
Decât obrazul la vecini.
epigramă de Neculai Darie din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui cavaler cu maniere
Când traficul a fost deschis,
A vrut s-ajute o bătrână
Crezând că face-o faptă bună
I-a dat un brânci... spre Paradis.
epigramă de Any Drăgoianu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cobor vaca
pe asfaltul încă rece la șase
se arată soarele de după munte
și ne mângâie pe rând cu raze
de carton presat aproape albe
apoi se clatină talanga de la gât
se pregătesc cănile de lut ars
copilul se uită după clătitele
aranjate să înveselească lumea
deschide cartea cu văcari
pistolari cu lassou și pălării
pe asfaltul întins pe jos soarele
se tăvălește tot mai încins
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfat unui tânăr ofițer subordonat unei doamne ofițer
Când șefu-i doamna ofițer,
Oricât ai fi de curios,
Privește-o-n ochi, fii cavaler,
Privirea n-o lăsa mai jos.
epigramă de Nicolae Muntean din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La bloc
Ce mai tună,
ce mai plouă!...
cântă doamna de la nouă
la pian;
Un vecin își bate soața,
altul își pune faianța,
dimineața de o treci;
La etajul șapte-i meci,
strigă în cor vecinii: uraaa!
tropăie, pe scări, copiii
și mai dau, din când în când,
câte o minge de-a dura.
Liftul s-a stricat, la opt,
urcă, transpirând, vecinii
și înjură, câte unii:
fi-v-ar liftul păcătos!
La intrare...
geamuri sparte, uși trântite,
minți rămase ne-ncolțite
și... mutate-n bloc.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan (2015)
Adăugat de Iany
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trece un semn...
Clipește senzual, clipește,
Ambițiilor puse-n zbor,
Cu fericiri înalță stilul
Plăcerii unui nou amor.
Zâmbetul ei este mirific,
Un trandafir rotat în piept,
O muzică de preamărire
Pe care pururi o aștept.
Pământul se topește-n sânge
Când printre flori e singurea,
Aprind în cer roua de vise
Să ard o clipă doar cu ea.
Trece un semn prin veșnicia
Iubirii ce nebun i-o port
Când mătură zăpada vieții
C-o lumânarea pusă-n tort.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar De invidie
ar fi în stare să-și mănânce
pumnii până la coate
până la umeri
sărați cu dexteritatea unui bucătar
nu poate îndura
își roade unghiile
le molfăie
trosnesc în fălcile lui
de câine cuprins de furie
este în pragul unei apoplexii
invidia îl roade adânc
e prea obositor pentru sufletul
omului lovit de destinul unui pierzător
aruncat în brațele lui locke
cel preocupat de epistemologie
a simțit invidia cunoașterii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orașul mirosea
a somn și frunzele șopteau știri
în adierea unui vânt pofticios
o floarea soarelui se înnegrește
cu pălăria îndreptată spre ușa
unei grădinițe închisă la ora aceea
razele lunei se hârjonesc
pe capotele
mașinilor sub care se zgârâiau
mâțele negre cu mâțele albe
după ce și-au mieunat ariile lor
războinice
la lumina unor vitrine cu produse
din carne aranjate cu pricepere
orașul era tăvălit în întunecimea
ce-i sporea farmecul nemuritor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Excitație
m-am blocat între ghețuri, virgine
sub scara unui bloc, o bancă scârțâie
o puștoaică mă ține de brațe
din cer cad lumini, prin prea multe taverne
din acea seară, mă simt fără mine
zilele mă învârt, pe roți de biciclete
piciorele-mi sunt, capul care-mi vâjâie
lumea aplaudă la balcoane
nebunii au ajuns să scrie poezie
se excită mental, fără a fi nevoie
le ajunge numai ce au, în scăfârlie
ca să-și scrie zilnic, căte-o poezie
poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii de asasin
se aud și noaptea asta în grotele
minții călcând printre rimele
așteptate la chef în colțul birtului
cu afișe mâzgălite de bețivii
care se poticnesc după o bere
scoți cuțitul și străpungi pornirea
spre altă lume prin ferestrele deschise
se furișează un liliac înflorit nesănătos
după asasinul cu floare de oțel
la ureche țipătul de metal încins
auzi scârțâitul unui rimel care unge
coada de cal ascunsă la subțiori
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vecinii sunt mai importanți decât stilul și structura de rezistență a unui bloc.
aforism de Harry Ross (1 ianuarie 2018)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!