Dansul
o zi - o umbră - și iarași o zi
lucea pe toate fețele lumina
atunci se întorcea acasa eroul
pe umeri i se scursese cerul
povara lui îi apasa rana
la marginea câmpiei caii sălbatici
asteptând jocul
dansau izvoarele focul
din cremene și semințe
neopriți pașii lui se legănau
în neopritele boabe
pământul se mistuia
în rod și lemn
poezie de Gavriil Stiharul (iunie 1986)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cimitirul alb -
pământul a dispărut,
doar cerul rămas.
haiku de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiul din lemn
Veneau cu geamantane din lemn
cu haine din lemn
cu pașii de lemn,
vorbind într-o limbă de lemn
despre uriașa balama care scârțâia cerul...
În gară trenul își schimba la garderobă fierul...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Troiță de lemn -
răcorindu-L pe Hristos,
o libelulă.
haiku de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze alergând
departe de pașii mei
toamnă pribeagă
haiku de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Caii sorții
Caii sorții -cai nebuni,
Cai de zbor hoinar,
Mai opriți-vă-n pășuni,
Că vom merge iar...
Caii sorții, cai de fum,
Cai de zbor sprințar,
Mai opriți-vă din drum,
Doar o zi măcar...
Ape limpezi de izvor,
Să nu stingă focul,
Vis de dragoste și dor,
Să ne-aprindă jocul...
Caii sorții, cai nebuni,
Aripi norocoase,
Poate veți fi fost mai buni,
Dar la alte oase...
poezie de Gheorghe Ion Păun din Ora unirii (2005)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Macii sălbatici
La marginea drumului
Roșii ca focul
haiku de Mihail Mataringa (2 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul ciocârliei
Lumina mă înfășoară
în petale de soare,
de pe umerii orizontului
vin caii dimineții în coame cu vânt,
pe rouă izvoarele șipotesc în taină,
pleacă din munți fără să se uite-napoi
și alunecă îngemănate-n galbenul câmpiei.
Muritorii fac un popas la fântâni,
salcâmii ascund în frunze tăcerea,
din cer cade câte un mănunchi
de raze la picioarele lor neobosite.
Cântecul ciocârliei
se odihnește-n palma amiezii
cu triluri șoptite din cer.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerul aplecat -
se scurge liniștită
după-amiaza.
haiku de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Canon de pocăință
Stropi de ploaie
bat pământul
asemenea unor mătănii.
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am văzut cerul sărutând pământul
Am văzut cerul sărutând pământul
și pământul visând...
Roua de azi noapte prima rouă
i-a spălat obrajii verde buratec...
rădăcinile, arămii sunt grele
de focul ce le străbate venele...
Am văzut primăvara râzând!
desculță, floarea de păpădie întrecându-se
cu lumina de aur a grâușorului
ispitește ochiul, scăldându-se
în baia aceasta virgină
răcorindu-se...
Am văzut cerul sărutând pământul!
cristalele albe căzute discret
s-au așezat pe noile veșminte țesute
în taină cu florile de safir...
diamantele de rouă ofranda unei iubiri tainice
de noapte...
am văzut cerul sărutând pământul!
poezie de Elena Olariu din din vol."Șoapte înscrise pe frunze" (2010)
Adăugat de Genovica Manta

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg de toamnă -
prelungește lumina
un nufăr stingher.
haiku de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
La joacă cu vântul
pe cerul fără nori -
zmeul micuțului.
haiku de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât timp îți vei vedea propria umbră e bine să te gândești cât de fericit poți fi. Înseamnă că mai exiști și încă te mai afli în lumină.
citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai sigur loc din univers e Cerul. Te poți plimba în voie prin el, fără ca Fiscul să te deranjeze.
citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă lumea ar fi fost perfectă, atunci nici eu nu aș mai fi existat.
citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasa
Acasa mea e într-un cuvânt
gândit de altul.
Acasa mea e într-un sărut
pe care l-am gândit
în alți doi adolescenți.
Acasa mea este înlăuntrul
săgeții trase înspre zeu de geți.
Acasa mea e gândul ce-l gândești
spre mine.
Acasa mea e numele ce-l am
și mi-l rostești.
Acasa mea e un cuvânt,
un prieten și o curvă.
Fugind din timpul care trece,
ah, timp, bordel al vieții mele!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Neopritele tâmple
pleoapa lui se deschise
ca o coaja înca prea verde
trecând într-o clipă ca într-o adiere de vânt
din repaos in neliniște
și printr-o sforțare s-a ivit rodul
scânteind lumina
întai ca o palidă rază
apoi ca un glob
ducând cu el sufletul ca pe o nebuloasa
cu mult miez
totul înveșmântat într-o ploaie de aur
plângând calduț la capătul dragostei
un ochi își îndrepta privirea spre piept
celalalt și-l cobora spre călcâi
deodata cu urechile grele
trase peste arbori
auzea tot ce vorbea iarba
tot ce încolțea sămanță uraca cu seva spre tâmplă
în același timp gândurile îi coborau adânc sub pași
o risipa era de păsări și semne
bataile aripilor zvâcnindu-i în coaste diminețile
poezie de Gavriil Stiharul din Convorbiri literare (iunie 1986)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unii preferă în loc de: "dați-mi un punct de sprijin și voi urni Pământul din loc" să zică: "dați-mi un punct de sprijin să nu se mai urnească pământul din loc". Nu se știe după al câtelea pahar.
citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcut
Lumina mea, îngroapă-te cu mine,
La primavară poate încolțim,
Și ne dăm iarași marilor mulțimi,
Lumina mea, altfel nu va fi bine.
Ochii mi s-au mărit de-atat amurg,
Și sufletul la fel, de-atata noapte
Să fim dintre acei ce știu să rabde
Cum norii trec și râurile curg.
Nu orice îngropare este moarte,
Până la brâu și mult mai sus de brâu,
Lumina mea, de vom pleca departe,
Cum trece-un nor, cum curge câte-un râu,
Noi ne vom îngropa în câte-o carte
Tăcut, ca două boabe mari de grâu.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sus e cerul, jos pământul
Sus e cerul, jos pământul,
din cer ne privește Sfântul.
Dumnezeu ne ocrotește,
iar pământul ne hrănește.
Cerul ne este lumina,
pământul ne e grădina.
Cerul, sufletul ne-adapă,
pământul de boli ne scapă.
Din cer am primit ființa,
tot din cer avem credința.
Noi știm de unde venim,
știm și unde viețuim.
Bun e cerul, bun pământul,
bine-i că rostim cuvântul.
Totuși,
ceva rămâne un mister.
De ce urcăm scara la cer?
Ne cheamă oare, începutul?
De-aceea revenim la Sfântul?
La astfel de întrebare
răspunsul îl poate da,
doar timpul în derulare
și-n eternitatea sa.
Și cerul, dar și pământul
sunt părți ale vieții noastre.
Când ne vine la toți rândul
călătorim printre astre.
poezie de Dumitru Delcă (18 iulie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!