Cântecul ciocârliei
Lumina mă înfășoară
în petale de soare,
de pe umerii orizontului
vin caii dimineții în coame cu vânt,
pe rouă izvoarele șipotesc în taină,
pleacă din munți fără să se uite-napoi
și alunecă îngemănate-n galbenul câmpiei.
Muritorii fac un popas la fântâni,
salcâmii ascund în frunze tăcerea,
din cer cade câte un mănunchi
de raze la picioarele lor neobosite.
Cântecul ciocârliei
se odihnește-n palma amiezii
cu triluri șoptite din cer.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Nicolae Vălăreanu Sârbu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- poezii despre rouă
- poezii despre picioare
- poezii despre muzică
- poezii despre munți
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre galben
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.