Certificatul verde
Răsfățată-n zori de zi,
De corole colorate,
( Tufănici cu amnezii )
înflorite... jumătate...
Au uitat cin-le-a trimis,
Bat în geam cu disperare
Să deschid că au permis
Pentru liberă intrare.
Au "Certificatul verde"
Prins în frunze și sepale,
Doamne, cred c-am adormit
Și-am visat numai petale!
Flori suave, ultim glas,
Înainte de-a fi brumă,
Îmi cer apă într-un vas,
Scriem versuri împreună!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Păpădie
ger de crapă piatra-n patru
la Joseni și la sihastru
sus în deal la mânăstire
n-are cui să dea de știre
Dumnezeu cred... a uitat
că sunt și eu într-un sat
cu mănuși si fes în cap
în zăpadă îngropat
dacă ies în primăvară
galben ca turta de ceară
voi culege pe câmpie
numai flori de păpădie
floarea-i galbenă în soare
iarba verde la picioare
cer albastru luminat
și eu pus pe mângâiat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale
azi plouă cu petale
din vișin și cireș...
se-aștern pe jos în cale
ascund în nopți povești!
sub ramuri înflorite
tristețea n-are loc
de sus zâmbesc petunii
la un balcon de bloc...
și-așa privind șăgalnic..
un Cupidon copil...
adună-n brațe grabnic
petale... și-un zefir...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Certificat de liberă practică
unii mai devreme
cei mai mulți după ce au trecut
pragul școlii
au intrat împreună cu literele
într-un joc de lungă durată
o vreme s-au jucat
de-a v-ați ascunselea
descoperind împreună
tainele unui nou univers
iar după neobositul exercițiu
de comun acord
și în bună înțelegere
au parafat certificatul
de liberă practică
mergând împreună
spre noi și minunate descoperiri
după acumulări de izvoare
cu apă cristalină
evoluția treptată spre înțelepciune
și creație devine ceva firesc
pentru a hrăni pana scrisului
cu laptele dulce din Calea Lactee
poezie de Vasilica Grigoraș din Stropi de toamnă verde
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am uitat
Am uitat de mine într-un vers
M-am ascuns într-o lacrimă
Și-n cădere lentă m-am prelins
De sus în jos într-o sferă infimă.
Am uitat să trăiesc și am adormit
Pe caldarâm, cu fața în sus și am visat
Într-un dor mereu nemărginit
Am pierdut, mai apoi și ce-am sperat.
Am uitat să mai respir în zborul căzut
Și în propria-mi nimicire am atins
C-un cuvânt, un tărâm nevăzut
Dar oarbă fiind, l-am pierdut și s-a stins.
Am uitat să dispar dintr-un vis în zori
Și am văzut o lacrimă ce m-a topit
Transformând clipa mea în vapori
Într-o frunză veștedă m-am risipit.
Am uitat că trebuie să mai și gândesc
M-am ascuns într-o cochilie de melc
În secret, am abandonat tărâmul lumesc
M-am cuibărit în lună-n patul semicerc.
Am uitat de un vis, dar și el m-a uitat
Prin firul vieții ce mereu se-nnoadă
Mai am minutul ultim ce l-am așteptat
Ce vis ar mai putea să se-ntrevadă?
poezie de Violeta Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuibul
Din cuibul meu, pui au zburat în zi de vară, zi senină,
Și bucuroasă îi priveam cum dau din aripi în lumină!
Când bruma toamnei se așterne și frigul simt cum mă-nconjoară
Mă uit în zări, cât mai departe, aștept un pui ca să apară...
Un scurt popas.-Ce faci? Cum ești? Vrei supă sau o pană-n dar?
Vom sta o noapte la povești... lângă o sobă cu mult jar!
Pe rând, ne amintim de toate, câte au fost în cuibul plin,
De zilele cu bucurie și albul florilor de crin....
Dar vremea trece, zori apar, răsfrâng luminile-n mușcată
În liniște ușa deschid și trag zăvorul de la poartă.
Cred c-am visat în noaptea lungă, solstițiu este pe aproape
Și iarna rece mă așteaptă, în braț, cu două-trei cojoace.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vers nostalgic
De-ai fi un fir de păpădie
Sau poate-o pasăre pe ram
Ți-aș scrie versuri numai ție,
Mereu aproape să te am...
Dar sunt și eu un suflet care
Tânjește după glas duios
Când luna merge la culcare
Și crinii lasă ochi în jos...
Dacă-aș putea ți-aș prinde zborul,
În cuib de vise l-aș opri.....
Să-mi fie mie doar izvorul
Ce-alungă-n zori melancolii.
poezie de Doina Bonescu din Nostalgie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunze galbene
Nu pot să nu recunosc
Iubesc drumul lung intors
Ore-ntregi eu tot inșir
Versuri albe pe un fir
Scriu poeme zi si noapte
Pe frunze de pom uscate
Prind fâșiile de soare
Desenate-n calendare
Un octombrie uitat
Frunze galbene-a pictat
Pe asfaltul ud de ploaie
Si pe geamuri de tramvaie
Printre trecători pe stradă
Caut chipul tău de fată
Nu pot să nu recunosc
Iubesc drumul lung intors
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare în decembrie
Admirată și aplaudată
La scenă deschisă
De sărbători
Pufoasă și ușoară
Cu dorința de iarnă lungă
Această zăpadă
Mă cuprinde în brațele ei
Șoptindu-mi în vis
- Când brândușele
Vor râde în soare
Noi ne vom topi împreună
Eu într-un râu
Tu în lacrimile
Celor care te iubesc.
..................................
Deschid ochii
Scutur visul
Brândușele au dispărut
Zăpada s-a făcut nevăzută
Ochii mei te caută
Cu disperare
Îți simt îmbrățișarea caldă
Afară e soare...
Soare în decembrie!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe
Clipe frumoase
Petale de flori
Smulse vânturi
Udate de ploi
Pierdute-n adâncuri
De suflet curat
Clipe frumoase
De ce v-am uitat?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flaut fermecat
Fără tine totu-i trist
Fără tine nu exist
Sunt legumă ambalată
Sunt o salcie uscată
Soarele într-un apus
Mi-a dat veste că te-ai dus
Îmi erai covor de flori
Îmi erai surâs în zori
Erai flaut fermecat
Erai tot ce mi-am visat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casanova
trecător prin a ta față
arunc clipele spre cer!
sunt frumosul Casanova
nu ascund niciun mister
ofer flori... adun suspine...
scriu doar versuri de amor
și mă scald în ape limpezi
numai stele... numai dor!
privesc luna peste dealuri
și luceferi țin în palmă
mă înclin frumoasei doamne
la o zi de primăvară!
azi aici... mâine pe munte...
zbor voios din floare-n floare
mă simt liber... și ostatic
în a dragostei ardoare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea iubirii
O brumă ce aseară a căzut
S-a așezat pe rosul trandafir
Tristețea în petale am văzut
Puterea iubirii într-un singur fir
E trandafirul ce noi l-am crescut
Hrănit cu primăvara din noi
Iubire protecție drept scut
Rămas înflorit unul pe altoi
Rosul gerul de-ți va stinge
Vei înfloriri în inimă la mine
Să-mi curgi prin vene drept sânge
Si ochii mi-s frunze cu priviri senine
Dacă privesc acum înapoi
Văd înflorite câmpuri de flori
Doar amândoi suntem noi
Esență a sângelui ce-mi dă fiori
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piatra Filozofală
Am visat un înger alb coborând din Univers
Cu Piatra Filozofală să mi-o dăruiască-n zori
Și cu harul său divin să mă lumineze-n vers...
C-o rotire triumfală s-a pierdut apoi în nori...
C-un nesaț de alchimist prelucram aur din flori,
Din rouă de pe zorele și boboci de trandafiri,
L-am desprins din curcubeu, de pe strune de viori
Să lucească în cuvinte și-n căldura din priviri.
Am strâns armonie-n piept și-am uns sufletul cu mir,
Cu divină înțelepciune am pus ordine în gând,
Apă vie am strâns din Cer și-am băut-o din potir...
M-a trezit o rază-n zori... când dormeam așa profund...
Și crezând c-a fost real căutam un ambalaj
Cu Piatra Filozofală, darul meu primit de Sus,
Și-am găsit numai un ciob decodat într-un mesaj
Pus în dreapta cerebrală cu modelul lui Iisus...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casanova
Trecător prin a ta față
Arunc clipele spre cer
Sunt frumosul Casanova
Nu ascund niciun mister
Arunc flori.. adun suspine
Scriu doar versuri de amor
Si mă scald in ape limpezi
Numai stele.. numai dor
Privesc luna peste dealuri
Si luceferi țin in palmă
Mă inclin frumoase doamne
La o zi de primavară
Azi aici... mâine pe munte
Zbor voios din floare-n floare
Ma simt liber... si ostatic
In a dragostei ardoare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de toamnă
Credul, vazand ca este soare
Ar vrea sa se desfaca-n floare
Lectii se pare n-a primit
Bobocul cel indragostit!
Viata vesela ar vrea
Pe scene largi el ar dansa
La sanul cu parfum de flori
Sau prins in par la sarbatori
Ce-nselatoare e viata
Astazi e soare dimineata
Dar un octombrie cu bruma
In orice zi poarta cununa.
Tu trandafir cu-aroma fina
Cu frunze ce vor fi rugina
Ai aparut pe inserat
La casa mea far-de-mparat
Ne amagim ca impreuna
Traim o toamna ca o gluma
Tu rasfirand petale roz
Și eu visand la ce am fost.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verde la geam
E iarăși primăvară draga mea
Parcă nu a fost vreodată iarnă
Am și uitat paltonul ce-l purtai
Cu gulerul deschis de blană
Bate o creangă zgâriind pe geam
Parcă mă roagă să-l deschid
Să las copacul verde cu-al lui ram
Să-și dezmorțească sângele lichid
Să-l las să-și facă legănarea lui
Să-l las să își întindă creanga
Vino iubito să-l privim sătui
De iarna dispărută noaptea
E iarăși primăvară draga mea
E plin de verde tot pământul
E doar un nor uitat pe undeva
Vino să-l vezi, îl duce vântul
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sepale de fildeș
aglomerăm peroanele
cu bagaje de scrisori anonime
pierzând șirul întrebărilor anoste
prin ploaia febrilă de mai
jumătăți de măsură
își caută prin crânguri perechea...
petale înflorite de tei
răvășesc ochii blândelor șoapte
stânjenite de murmurul ascuțit al tăcerii
se aud pași inocenți pe alei
ca o plăpândă adiere a zefirului
ce mângâie pletele serilor caline
rostogolesc sub azuriul umbrelei
siropoase declarații de logodnă
promițătoare legăminte petulante
cascade de sărutări amoroase
rădăcini din butașii iubirii
au erupt din coasta primăverii vorace
înmulțind opaline sepale de fildeș...
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Accept
Un ultim drum
Când te mai am in gand
Și te pastrez
În ceas de seara
O ultima speranta
Ca poate vei veni
Cu ochii visatori
Si tristi
Ducand o grea povara
Aceea de a-mi spune
Cu glasul tremurat
-Eu uit....
Și vreau sa cred
Ca te-am uitat
-Accept
Tu nu esti ultimul proscris
Multe povesti în timp
S-au scris.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec indiferent
Și-am zis verde fir de piatră
S-a dus sîngele din vatră
Din palate țigănești
Cîini metaliferi mă latră
Și-am zis verde de granit
M-am ferit cît m-am ferit
Dar tot m-a lovit în creștet
Praful de meteorit
Și-am zis verde mîță neagră
O femeie să-nțeleagă
Demonii ce zac în mine
Mi-aș trăi viața întreagă
Și-am zis verde pui de cioară
Nu e loc să nu mă doară
Și cad frunze verzi din mine
Dar nu se grăbesc să moară
poezie de Liviu Nanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădure cu petale colorate
Iubite, tu în rai mi-ai dăruit o floare,
Fiece petală într-o altă formă și culoare
Iar formele petalei au culoare schimbătoare.
Eu am privit la ea uimită de nepământesc,
Apoi m-am prea grăbit să o sădesc,
S-o luminez, s-o mângâi, s-o iubesc
Și nu ca alte flori, se deschidea în nopțile senine
Cu gândul doar la omul cel din tine,
Într-un suav și tandru abandon în bine
Iar floarea a-nflorit apoi și a rodit,
Din ea copaci, copaci au răsărit,
Pădure în cuprins nemărginit.
Albii copaci cu frunze colorate,
Foșnind în noi sonate delicate,
De trupuri veșnic ferecate.
Ne gângureau copii în gând
Suav și dulce legământ
Al veșniciei trecătoare pe pământ.
La început au fost doar dimineți cu rouă,
Acum în universul nostru parcă plouă,
Pădurea s-a-mpărțit ciudat în două,
O parte stă cu crengile-n pământ,
O jumătate poartă crengile în vânt,
E cer, pământ, doar frunze nu mai sunt...
În vifor și îngheț al apei de cleștar,
Năluci de dimineți în suflet îmi apar
Mă-ntorc în tine iar, mă dăruiesc și iar și iar...
Iubire, tu, petale colorate
Și flacără și tunet dintr-un Olimp furate,
Semințe de pădure-mprăștiate,
Cu sens doar al rodirii pentru mai târziu
O simt, o jur, o caut și profund o știu,
Ca dar Dumnezeiesc pentru acela viu,
Împrăștiate peste suflet roditor,
Din visul de pădure al iubirilor ce mor,
Aici, acum și-n veacul vecilor.
poezie de Silvana Andrada Tcacenco din Adoptă-mă pădure
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!