Nu-i poţi găsi nicio scuză. Ţi se pare, chiar, că Emil Cioran le-a scris şi le-a publicat numai ca să se izoleze până la absurd, să devină impenetrabil în singurătatea lui, să descurajeze chiar pe cei mai apropiaţi prieteni. Un om atinge, într-adevăr, singurătatea absolută, când nu mai poate fi apărat.

Mircea Eliade în Fragmentarium
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai singurătatea i-a rămas credincioasă. Ea nu i-a cerut nici bani, nici mobilă stil. A stat cu el şi într-o magherniţă. Ba chiar se simţea mai în largul ei acolo... şi de câte ori privea pozele se înduioşa. Într-o noapte însă le-a dat foc. Era un gest de recunoştinţă pentru singurătatea care îi era atât de credincioasă şi l-a urmat peste tot. Ca o căţea.

Octavian Paler în Un om norocos (2010)
Adăugat de Adriana Ionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe drumul umbrelor cad frunzele amiezii

şi tot gust singurătatea aţoasă
până când cercurile de lumină
se închid
mi se pare că din noroiul ăsta
niciun gând nu poate prinde viaţă
şi nicio clipă nu va purta aripi
mai lipseşte să curgă râul de smoală
peste anotimpul fără sfârşit

pe drumul tristeţilor cad îndoielile
şi tot gust singurătatea aţoasă
mi se pare banal să plâng
în camera umbrelor
acolo unde stă adevărul chircit

da
am pierdut
de o mie de ori
şi m-am ridicat cu genunchii tremurând
şi cu faţa palidă
încercând să refac toată nebunia
dar acum
când singurătatea se hrăneşte cu mine
mi se pare că sunt
prânzul şi cina
unui destin prefăcut

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

... singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
Singurătatea mea e catedrala
Ce-am plăsmuit-o plămădindu-mi lutul
Şi-am ridicat-o pe diagonala
Ce mi-a trasat-o însuşi Absolutul
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
Singurătatea mea e genialul
Sorbit tăcut din cupa nebuniei
Şi eu care credeam că sorb nectarul
Din sobrul Absolut al veşniciei
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea e nostalgie
singurătatea mea e tot ce doare
Singurătatea mea-i o blasfemie
Sortită să-şi găsească alinare-n lutul
Acestui colţ de Rai şi Românie
Mai singur decât însăşi Absolutul
singurătatea mea ce nu mai moare
singurătatea mea ce tot învie
singurătatea mea e tot ce doare
singurătatea mea e nostalgie...

poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndată ce este sigur că i s-a dat ceva, parcă doreşte mai puţin acel lucru; i se pare firesc că îl are. Începe chiar să-l irite indiferenţa aceasta, şi poate i-ar plăcea altceva; i-ar plăcea să nu fie lăsat singur, ca să-şi poată iubi atunci singurătatea, să-şi făgăduiască şi să viseze la bucuriile unor apropiate ceasuri de meditaţie, care nu se împlineau niciodată. Cunoaşte de mult chinul acestor bucurii care pier în clipa descoperirii lor, vacuitatea în care se trezeşte atunci când aştepta să aibă într-adevăr ceva de făcut, să gândească, să lucreze.

Mircea Eliade în Întoarcerea din rai
Adăugat de gaby410bad
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eliade, Mircea

Mircea Eliade este un fost credincios, un spirit religios fără religie.

definiţie celebră de Emil Cioran în Exerciţii de admiraţie (1993)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tăi - stelele mele

Voi scrie despre stele, cât de sus
Cel care le-a făcut pe cer le-a pus,
Nu voi cuprinde-n versurile mele,
Fireşte, ce stă scris numai în ele.

Că nici în astre nu stă nicidecum
Scris tot ce ochii tăi citesc acum.
Câţi ani-lumină s-au mai furişat
Precum Adam în rai, după păcat,

De când am scris, până te furişezi,
Citind acest poem să nu te vezi
După părerea mea ispititoare
Ca Eva după măr, în înserare.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (25 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există două feluri de a simţi singurătatea: a te simţi singur în lume şi a simţi singurătatea lumii.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine ştie ce înseamnă cu adevărat singurătatea, nu cuvântul convenţional, ci chiar teroarea dezgolită? Chiar şi pentru cei singuri, singurătatea poartă mereu o mască. Cel mai nenorocit om părăsit se agaţă de o amintire sau o iluzie.

citat din Joseph Conrad
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea mă împlineşte într-atât, că până şi cel mai neînsemnat rendez-vous e pentru mine o crucificare.

Emil Cioran în Mărturisiri şi anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea

Singurătatea...
caracatiţa ce te ţine prinzonier,
te fură din ritmul vieţii normale
trezindu-te singur dansator
într-un blues pentru doi,
amăgirea de bine
în ritmul vieţii
pe o muzică ce trebuie cântată de noi.
Linişte crezută ca făcătoare de minuni
până in ziua în care te trezeşti
năuc....
să vezi emoţiile, trăirile
chiar viaţa pe care ţi -a furat-o...
singurătatea!

poezie de Georgeta Şuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când viaţa tace, îţi auzi singurătatea.

Emil Cioran în Pe culmile diperării
Adăugat de Loredana Aurelia Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea adevărată este numai aceea în care te simţi absolut izolat între cer şi pământ.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

singurătate

Singurătatea e starea spirituală în care ne naştem, acea stare naturală şi adevărată. Cu timpul o uităm, ne maturizăm şi devine din ce în ce mai străină. Uneori, o regăsim, dar acum ne speriem, căci am devenit străini faţă de ea. Acum fugim de ea, deşi ar trebui să o căutăm din nou, căci numai prin ea putem spera a găsi adevărul.

definiţie celebră de Mircea Eliade
Adăugat de Simi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asemenea unui castel scoţian pare viaţa, de câte ori găseşti obiecţii împotriva Creatorului. Fiecare din ele măreşte singurătatea şi reduc pe Dumnezeu la formele absurde. Dar despre el nu se poate gândi decât unde paradoxul se neagă pe sine în absurditate...

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există o părtăşie mai liniştită chiar decât singurătatea şi care, corect înţeleasă, este singurătatea perfectă.

citat din Robert Louis Stevenson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începi să ştii ce e singurătatea atunci când auzi tăcerea lucrurilor.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de dani
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin orice poţi cădea în lumea asta, numai printr-o mare iubire nu. Iar atunci când iubirii tale i s-ar răspunde cu dispreţ sau indiferenţă, când toţi oamenii te-ar abandona şi când singurătatea ta ar fi suprema părăsire, toate razele iubirii tale ce n-au putut pătrunde în alţii ca să-i lumineze sau să le facă întunericul mai misterios, se vor răsfrânge şi se vor reîntoarce în tine, pentru ca în clipa ultimei părăsiri strălucirile lor să te facă numai lumină şi văpăile lor numai căldură.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vrăbiile mamii

Plouă pe voi, în arbori adunate...
V-aş apăra şi nu ştiu cum se poate.
Strigaţi cu toate către cer să stea
Că nu puteţi zbura,
Şi vă e frig şi foame,
Căci în april nu sunt ţânţari, nici poame.
Unde-aş găsi, vai mie, vai de ele,
O mie de mantale de-o palma şi umbrele?
Când le-a făcut cin' le-a făcut
S-a dovedit croitor nepriceput.
Uituc de timpuri, fără de-ndoială,
Le-a pus să zboare aproape-n pielea goală.

poezie celebră de Tudor Arghezi (10 mai 1967)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicicând nu poţi cădea mai jos decât atunci când îţi pare rău după îngeri..., poate doar atunci când doreşti să te rogi până la lichefierea creierului.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii (1952)
Adăugat de daniel stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun pictor n-a reuşit să redea singurătatea resemnată din privirea dobitoacelor, fiindcă niciunul nu pare a fi înţeles incompatibilul ochilor animalici: o enormă tristeţe şi o lipsă de poezie echivalentă.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!