Un rămas bun
Curgi, pârâiaș, spre marea ta
Și varsă-te grăbit;
Ai mei pași nu te-or mai urma
Mereu, la nesfârșit.
Curgi pe pășuni, nu te-agita,
Căci râu devii zorit;
Dar pașii mei nu te-or urma
Mereu, la nesfârșit.
Însă arinul va icni
Și-un plop va fi foșnit;
Și-albina îți va bâzâi
Mereu, la nesfârșit.
Și mii de sori te-or lumina
Și mii de luni, vădit;
Dar ai mei pași nu te-or urma
Mereu, la nesfârșit.
poezie de Alfred, Lord Tennyson (1 iunie 2021), traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
nimicule ce ești!?
Multe nimicuri mari rotunde
mă uit la voi privind în gol
aș ciopli o piatră monument sănalț
vouă nimicurilor ce mereu
mereu
îmi umpleți tot ce am
și suflete și foi
și cum voi teamă nu aveți de nesfârșit
oricâte iau, mereu la loc
mai multe vă găsesc
un mușuroi da, asta sunteți
un mușuroi
a crescut iarba drept
și a străpuns în coaste stele
fire în fire omoară
nimicul ce le leagă între ele
de sus din vÂrful lor
de jos din rădăcini
crescute până în nimicul de sub glob
mereu nu ești
și nu pot să te prind
umblând pași goi rămân
sunt pașii tăi nimicule
ce ești!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de r b
Comentează! | Votează! | Copiază!
Feminitate
De ce-ai înlănțuit, tot zile,
Pe întreg Pământ, luându-i odihnă,
Pierdut să te privească în tihnă
La nesfârșit, Evă, Dalile...
De ce te îmbraci mereu în floare,
Făcând Pământ șip de parfumuri,
Urnind mulțimi, alai pe drumuri,
De te-or găsi izvor, licoare.
De ce nici mintea nu secretă
Din tot Pământul alte forme,
Să unduie visări enorme
De suavu-ți gât, fin, de egretă.
De ce nu-i oare în Univers
Un alt Pământ cu atât frumos,
Să învețe scribi ce-i "drăgăstos"...
Neant, nu știe liric, vers?
De ce idilele fac mame
Și întreg Pământul e-o idilă
Din fete, fiecare o filă
De dragoste, cu suflet rame?
De ce doar tu așterni alee
Pământ de noi, să o parcurgă...
De ce doar tu ești demiurgă
De-un basm, de-o lume... tu, femeie?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iulie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar o feminitate
De ce-ai înlănțuit tot, zile
Pe întreg Pământ, luându-i odihnă
Pierdut să te privească în tihnă
La nesfârșit, Evă, Dalile...
De ce te îmbraci mereu în floare
Făcând Pământ șip de parfumuri,
Urnind mulțimi alai pe drumuri,
De te-or găsi izvor, licoare.
De ce nici mintea nu secretă
Din tot Pământul alte forme
Să unduie visări enorme
De suavu-ți gât fin, de egretă.
De ce nu-i oare în Univers
Un alt Pământ cu atât frumos,
Să învețe scribi ce-i "drăgăstos"...
Neant, nu știe liric, vers?
De ce idilele fac mame
Și întreg Pământul e-o idilă
Din fete, fiecare o filă
De dragoste... cu suflet rame?
De ce doar tu așterni alee
Pământ, de noi, să o parcurgă...
De ce doar tu ești demiurgă
De-un basm, de-o lume... tu, femeie?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iunie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ai mereu un suflet mare
Când unii vor lua minciuna
Ca martor în grea strâmtorare
Părinte, spune adevărul,
Căci adevăru-i sfânt și mare.
Când vezi pe om căzând în viață:
Căderi și grea alunecare,
Nu fi nepăsător, salvează-l,
Să ai mereu un suflet mare.
Când te-or goni dușmani de moarte
Și îți vor face zilele-amare,
Părinte, iartă-i și te-ndură,
Căci îndurarea-i lucru mare.
Să fii curat până la moarte
Cu suflet, trup și-n cugetare
Așa au fost biruitorii,
A birui e lucru mare.
poezie de Eugenia Calancea (20 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai
De-ar mai curge doua picuri
Si-om mai sta un ceas asa
Cum stateam odinioara,
In aceasi cafenea.
La ureche tu soptindu-mi
Vorbe dulci parca aievea
Caci in ploaia lunga, deasa
Tot pe mine vei avea.
Si cu ochii netezi, limpezi
Ai privi fara sa stii
De ce soarta asta cruda,
Printre timp ma va piti.
De-ai intoarce in urma timpul
Si-ai mai picta in vileag,
Pe chipul meu neverosimil
Lucruri sure, far` de leac.
Eu in lumea asta trista
Nu voi a pleca asa
Far` sa stii ca orisiunde
Chipul tau ma va urma.
Si cand soarele va vrea sa fuga
Tu sa stii ce va urma
Caci picurii ce te-or atinge
Poarta in ei fiinta mea.
poezie de Bianca Vilcu
Adăugat de Bianca Vilcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul an nou
Orașul freamătă sub cerul gri
Decembrie-l îmbracă-n sărbătoare,
Oceane de pași mereu grăbiți,
Semafoare inutile se-ntrec jucăușe
Într-un ciclu nesfârșit de culori succesive,
Luminând neputincioase
Autoturismele înțepenite-n așteptare.
Noul an nou
E gata să ne surprindă.
Timpul doboară toate recordurile de viteză.
La mulți ani!
poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șacalii Basarabiei moderne
Cu perfidie o împart în fel și chip,
Iar noi la nesfârșit le dedicăm poeme
În loc să-i ridicăm în furci la nesfârșit...
catren de Iurie Osoianu (27 februarie 2011)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oceanul adevărului este nesfârșit. În zadar se înaintează pe urmele lui. Orizontul se îndepărtează mereu.
citat celebru din A.D. Xenopol
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ațintește-ți privirea mereu spre lumină și pașii tăi vor urma
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Salcâmul înflorit
Se-așterne liniștea pe-ntregul sat,
de-acum izvorul doarme liniștit,
mi-e dorul călător înaripat,
tu, vino, că salcâmul a-nflorit!
Chemări prea multe nu mai aștepta,
că, parcă, și fazanii-au obosit,
cu fluierat târziu te-or deștepta
și vino la salcâmul înflorit!
Tu amintește-ți, nu mai zăbovi,
ce sentimente-n mine ai trezit,
flori de salcâm, miros ne-o-nvălui,
dar vino la salcâmul înflorit!
Te-am căutat mereu, dar nicăieri
nu te-am aflat, nu știu unde-ai pierit,
te-am așteptat, dar n-ai venit nici ieri,
mi se părea salcâmul veștejit.
Dac-ai plecat, trebuie să revii,
măcar să vezi salcâmul scuturat,
te-or apăsa regretele târzii,
dar la salcâm găsi-vei alt bărbat:
îmbătrânit, nici n-ai să-l recunoști,
cu părul nins și sufletu-mpietrit,
privește-n gol, cu gândul la doi foști,
și crede că salcâmul a-nflorit.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vara
Unde te duci frumoasa doamna?
Ai stat trei luni, acum te duci,
In urma ta miros de Toamna,
creta, cerneala, si de nuci.
Mai stai o zi si ne-ncalzeste,
Soarele tine-l peste noi,
Caci sora ta totul raceste,
Si-aduce doar zile cu ploi.
Marea e trista, cerul te plange,
De dorul tau frunze-or sa cada,
Azi toti la pieptul lor te-or strange,
Si-or astepta sa te revada.
Unde te duci frumoasa doamna?
E trist si -n casa si afara,
O-ntampinam maine pe Toamna,
Dar ne e gandul tot la Vara.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito, când te-or așeza
Iubito, când te-or așeza
Într-un mormânt întunecat
Eu mă cobor în groapa ta
Cu capul trist în jos plecat.
Te strâng la piept și te sărut
În noaptea tristă și pustie,
Chip rece, palid și tăcut,
Voi fi și eu asemeni ție.
Se scoală morții și dansând
Pornesc în veselul sabat;
Dar noi rămânem în mormânt
Și tu mă ții îmbrățișat.
Când morții toți vor fi chemați
La judecata de apoi,
În groapă, strâns îmbrățișați,
Rămânem numai singuri noi.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba germană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la De.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Oricât de mare ar fi un spațiu, se poate concepe unul mai mare; apoi altul și mai mare; și așa la nesfârșit fără ca vreodată să se ajungă la unul care să nu mai poată fi mărit. Din contră, oricât de mic ar fi un spațiu, se poate găsi unul mai mic decât el și mereu la nesfârșit, fără a se ajunge vreodată la unul indivizibil care să nu mai aibă nicio suprafață.
citat celebru din Blaise Pascal
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Te-or dărâma, bisericuță veche
Te-or darâma, bisericuță veche
Și ziduri noi și drepte-or să ridice,
Căci cele vechi s-au cam plecat de vreme
Și cărămizile-au pornit să pice.
Clopotul de-un sfert de veac aproape
Strâmbatu-s-a și gata e să cadă,
Clopotnița cu trepte putrezite,
În care ne urcam cu toți, grămadă.
Altarul mic, întunecat și rece,
Acuma plin de fum și de miresme-i.
Dar mâine îl vor dărâma zidarii,
Să facă loc mai larg catapetesmei.
Într-un ungher uitat de toți, vor pune,
Grămadă, învechitele-ți icoane
Și altora, din alte țări aduse,
Le-or atârna inelele-n piroane.
Un șir de sfinți cu barba pieptănată,
Cu păr frumos și despărțit în două,
Cu hainele țesute-n fir de aur,
Privi-vor din catapeteasma-ți nouă.
Din chipul sfinților bătrâni, cucernici,
Un maldăr de moloz o să rămâie,
Căci meșterii vor dărâma și bolta,
Că prea e afumată de tămâie.
Te-or dărâma, bisericuță veche,
Dar tot tu pentru mine vei rămâne,
Oricât de nouă și de zugrăvită
Și oricât vei fi de-mpodobită mâne.
Iar preotul bătrân, cu ochii limpezi,
Când va ceti psaltire și canoane,
Adeseori ne va aduce-aminte
De sfinții blânzi, din vechile icoane.
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Paunasul codrilor" de Victor Eftimiu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Madam Ubu: În locul tău aș umbla să-mi pun turul pe-un tron. Ai putea să-ți augmentezi la nesfârșit averile, să mănânci mereu cartaboș și să ai trăsură la scară.
Dom' Ubu: Dac-aș fi rege, mi-aș construi o glugă grozavă, precum aceea pe care-o aveam în Aragon și pe care pungașii ăia de spanioli mi-au șterpelit-o fără pic de pudoare.
replici din piesa de teatru Ubu rege, scenariu de Alfred Jarry (1896), traducere de Romulus Vulpescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Ubu" de Alfred Jarry este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
Să-mi amintesc...
Să-mi amintesc, să-mi amintesc de tine!
Până când apa Letei te-o sorbi,
Ca visul rău, căință și rușine
Te-or urmări, în fiecare zi!
Să-mi amintesc de tine! Da. Mereu.
Gândi-va soțul tău că-i ești soție,
Ne-om aminti de tine el și eu:
Necredincioasă lui, dușmană mie.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.La mulți ani, România!!!
La mulți ani dragă române, ori unde te-ai afla
La mulți ani cu sănătate, că azi e ziua ta!
Domnul să te aibă-n pază, să ai fericire,
Și să iți "seteze" mintea doar pentru iubire!
Pentru țară, pentru semeni, pentru tot ce-i bun,
Și să nu uiți niciodată că ești brav ROMÂN!!!
Oriunde te vei duce și pașii te-or purta,
Să-ți amintești cu drag și dor, că una-i țara ta!
Să o cinstești cum se cuvine, s-o aperi de cei răi,
Și să trăiești mereu cu gândul și-n suflet cu speranța
Că Dumnezeu va "lucra" bine și pentru frații tăi!!!
poezie de Mariana Simionescu (1 decembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii cei buni te-or învăța să duci apă și cu ciurul.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jonelui
Jone murgu-și potcovește,
Jonelui bono
Azi e mare sărbătoare
E Sfânta Duminecară,
Maică-sa prin sat trebară
Mai Ioane, Sfinte Ioane,
Dar tu gându' ce l-ai pusu
Pus-ai gând de privegheatu,
Cel mai mare de-nsuratu.
Dar io maică în cohiră
Când Dumnezeu porunciră
Sus în vârful muntelui,
Sub poalele bradului
Este-un leu de câine rău.
Pus-ai gându' să-l săgete.
Leu-ndată se sculară
Și din grai așa grăiară:
Nu mă voinic săgetară,
Mai bin' leagă-mă-n cureară
Și mă du pe ulicioară,
Pe ulița grecilor
Tot în cinstea fetelor
Și-n ciuda nevestelor,
Pe tine căci te-or vedeară
Pe tin' toți te-or lăudară,
Pe tin' și pe maică-tară
Ce băiat a fost băiatu'
Ce ducea leul legatu,
E legat nevătămatu
Și-n curea neagră băgatu,
Și-n curea neagră legatu.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpurile poem diamant
Din
vremuri îndepărtate
pe acest Pământ
de când se știe
primăvara, vara, toamna și iarna
și-au urmat cursul firesc
într-un dans nesfârșit
păstrând mereu
ordinea.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!