Nimic nu-i chiar

Mă trec fiori

De câte ori

Pe cer văd ciori

Vestind ninsori.

Mă tem că ea,

De iarna-i grea,

Nu va putea

Veni să-mi dea,

Din ochi măcar,

Iubirea-n dar;

Cadou mai rar,

Nimic nu-i chiar!

poezie de Marius Robu (18 noiembrie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuga din ochi - Teoria deplasării către alb

Din zori,
Trec nori
De ciori,
Ninsori

Vestind,
Se-ntind,
Fugind,
Albind.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două ţigări

Pe cer trec nori
Şi nişte ciori
Vestesc ninsori

În viaţa mea
O clipă grea
Să treacă vrea

Un dor şi-un foc
O ţin pe loc
Nu vor deloc

Să plec să treci
Să trec să pleci
Să ningem deci

Şi albi să fim
Să nu mai ştim
Că ne iubim

Să ne uităm
Când ne fumăm
Cum inhalăm

Doi nori pe nări
Din două zări
Două ţigări

poezie de Marius Robu (8 decembrie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul ţine de foame

"Nu-i nimic mai minu
Decât gustul vinu!"
Şi-a spus un împăti
De vin, ce se clăti.

Alt fel de licoa
E apă de ploa;
Nici măcar nu poa
Să ţină de foa.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna-i grea... la Bucureşti

Frig în case, vânt, ninsoare,
Gazele sunt la consemn
Şi expuşi la defrişare...
Cei cu un picior de lemn!

epigramă de Alexandru Gecse din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna-i să mă crezi
Alte anotimpuri sunt
Numai să mă vezi

haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cadrilul homarului

"N-ai vrea să mergi mai repejor?" zise merlanul melcului de mare,
"Vine din urmă un delfin şi mă calcă pe coadă, frăţioare.
Ia, priveşte cât de iute trec homarii şi ţestoasele, cum iau avans!
Unii au ajuns deja acolo, pe prundiş – nu vrei să vii şi tu la dans?
Vii, nu-i aşa, vii, nu-i aşa, vii şi tu la dans?
Vii, nu-i aşa, vii, nu-i aşa, nu-i aşa că vii la dans?

N-ai idee ce plăcere vom simţi, ce încântare,
Când, laolaltă cu homarii, vom fi luaţi şi aruncaţi în mare!
"E departe, e prea departe! Şi-i prea mult suspans!"
A răspuns melcul, mulţumind, dar el nu va veni la dans.
Nu va veni, nu ar putea, nu va veni la dans.
Nu va veni, nu ar putea, nu va veni la dans.

"Nu contează cât mai avem de mers", a replicat prietenul solzos.
"Mai este-un ţărm, ştii, de cealaltă parte-a mării, tot aşa frumos.
Ne depărtăm de Anglia, ne-apropiem de Franţa pentru cadril şi vals –
Nu te lăsa, iubite melc, vino şi tu cu noi la dans.
Vii, nu-i aşa, vii, nu-i aşa, vii şi tu la dans?
Vii, nu-i aşa, vii, nu-i aşa, nu-i aşa că vii la dans?

poezie clasică de Lewis Carroll din din Alice în Ţara minunilor, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire, iarna-i ca tine: parcă pleacă, parcă vine.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie din buric

Robu e o chestie:
Scrie ca o trestie,
Urlă ca o bestie,
Când are congestie.

Robu este un condei,
Scrie despre tot ce vrei,
Mâlc tăcând, precum acei
Peşti, în sos ori în ulei.

Robu e o pană grea,
Scrie despre tot ce vrea;
Nici prea valoros, nici prea
Ieftin, cum poate părea.

Robu este ca un pix,
Care deseori dă chix,
Răstignind un crucifix
Instabil, pe unul fix.

Robu e ca un creion:
Scrie versuri de carton,
Pentru predici din amvon,
Ţinute la megafon.

Robu este ca un stick:
Scrie versuri de nimic,
Şi apoi le dă un click,
Primind like-uri din buric.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (7 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

APĂRĂTORUL MORŢII

Trimite, Doamne, moartea în concediu,
Că niciodată-n viaţă nu i-ai dat
Măcar o zi de tihnă sau remediu;
De ruşinoasă n-a solicitat.

Dar vrea, sunt absolut convins că vrea
Măcar un secol, două într-un mediu
În care să-şi trateze boala grea...
Ce e la Tine, Doamne, un concediu?!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori nu te-am putut strânge în braţe, te-am strâns în suflet. E plin ochi de tine.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori ne-alegem iar stăpânii, mă gândesc la soarta mea: eu nu pot fi decât rob al neamului meu. Mă trădează chiar şi numele.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbrela

Dacă un om trăieşte mai multe vieţi,
Şi nimic din fiecare nu-i deloc întâmplător,
La câtă apă am scos eu, şi din câte fântâni,
Şi câtă apă am cărat,
Ca pentru mii şi mii de morţi,
Pentru udat, când nu ploua;
Şi n-a plouat mai toată copilăria mea,
Tinereţea, nici ea...

Ce se căzneşte fudula toamnă
Să-mi picure-n suflet credinţa
Că semănăm foc, dintr-o viaţă anterioară,
Şi că, dacă ne-am uni destinele, ar fi potop?
Biata de ea, e udă, îmi replic sec în gând!
Face pe filosoafa cu mine, ca toate celelalte...

Eu, asemenea lui Kant, port umbrela după mine
Chiar şi când ea se face numai
Că plouă, pentru orice eventualitate...

poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbrela

Dacă un om trăieşte mai multe vieţi,
Şi nimic din fiecare nu-i deloc întâmplător,
La câtă apă am scos eu, şi din câte fântâni,
Şi câtă apă am cărat,
Ca pentru mii şi mii de morţi,
Pentru udat, când nu ploua;
Şi n-a plouat mai toată copilăria mea,
Tinereţea, nici ea...

Ce se căzneşte fudula toamnă
Să-mi picure-n suflet credinţa
Că semănăm foc, dintr-o viaţă anterioară,
Şi că, dacă ne-am uni destinele, ar fi potop?
Biata de ea, e udă, îmi replic sec în gând!
Face pe filosoafa cu mine, ca toate celelalte...

Eu, asemenea lui Kant, port umbrela după mine
Chiar şi când ea se face numai
Că plouă, pentru orice eventualitate...

poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ăncercat

Am încercat s-ating nemărginirea
Cu degetele, dar le-am răsfirat
Şi printre ele mi-a scăpat iubirea
Dar nu-i nimic, măcar am încercat.

Când ochii mi i-am ridicat spre cer
Şi-am încercat să văd prin infinit,
Nu am făcut decât să bâjbâi în eter,
Dar nu-i nimic, măcar am îndrăznit.

Apoi m-am desfăcut la piept
Şi inima bătând ţi-am dăruit
Iubind! Credeam că-i înţelept
Să mi-o-ngrijeşti..., măcar am năzuit.

Te-am imortalizat prin vers, în timp,
În inimă, în ceruri şi-n eternitate...,
N-ai auzit şi-am început să ţip,
Dar nu-i nimic! Le-am încercat pe toate.

Şi din adânca mea simţire
Adesea, când mă emoţionez,
Din ochi curg lacrimi de iubire,
Dar nu-i nimic! Eu nu mă ruşinez.

Am râs şi-am plâns şi am iubit
Profund, fierbinte şi curat,
Eu toate astea le-am trăit
Mereu. Măcar am încercat...

Din vise am creat realitate
Şi în realitate am visat!
Ştiu, nu le-am împlinit pe toate...,
Dar nu-i nimic! Măcar am încercat!

Am fost, cred eu, acea femeie
Pe care şi-o dorea orice bărbat,
Tu ţi-ai dorit o altă odisee,
Cu mine nici măcar n-ai încercat.

Din tot ce-ar fi putut să fie,
Din toate cele ce le-am dat,
Putea atâta frumuseţe ca să fie...,
Dar ce păcat! Tu nici n-ai încercat...

poezie de Florentina Mitrică (12 septembrie 2017), traducere de Florentina Mitrică
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sid: Şi colega ta? Trebuie să sosească şi ea, în curând?
Lucian: Nu. Ea nu va veni astăzi. Era prea obosită.
Sid: Înţeleg. Deci, de asta ai venit singur. Mă miram că nu sunteţi împreună.
Lucian: Va veni mâine. Astăzi trebuie să ne descurcăm doar noi, singuri.
Sid: Şi ne vom descurca.
Lucian: Bineînţeles că ne vom descurca. Dar să ştii, chiar şi eu sunt puţin obosit.
Sid: Dacă vrei, te poţi retrage. Nu-i nici o problemă. Te înţeleg. După atâta petrecere, e normal...
Lucian: Nu, nu sunt chiar atât de obosit încât să nu rezist vreo câteva ore. Însă nu cred că aş putea face faţă unei noi incursiuni în trecutul planetei voastre. Nu m-aş putea concentra suficient şi n-aş înţelege nimic. Am putea aborda un alt subiect, mai puţin încâlcit?
Sid: Sigur. Orice doreşti tu. Doar să-mi spui.
Lucian: Atunci, aş propune să revenim în prezent. Ce zici, se poate?
Sid: Desigur. De ce nu s-ar putea?
Lucian: Minunat! Şi cred că am putea rămâne în parc, pe o bancă, cel puţin un timp.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(R)evoluţia simţurilor

La câte generaţii de femei
Au sărutat în viaţă ochii mei,
Am azi, organ de funcţie născut,
O gură-n loc de ochi, pentru sărut.

Iar dacă mă-ntrebaţi de vechea gură,
La schimb, urmând aceeaşi procedură,
A renunţat la-ntregul ei trecut
Şi s-a schimbat în ochi pentru văzut.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (21 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buletin amoro-logic

Pe la tine, draga mea,
Ninge bine, iarna-i grea;
Pe la mine, dragul tău,
Plouă bine, plouă rău.

Şi când spun că plouă bine,
Spun că încolţesc la tine;
Putrezesc de dorul tău,
De-aia spun că plouă rău.

Bine-rău şi ninge-plouă,
Număr anotimpuri: două;
Număr suflete şi spun:
Unu-i doar, şi rău şi bun.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea mea

Chiar dacă-i grea
Viaţa şi frântă,
Inima cântă,
Pasărea mea
Rară şi sfântă.

poezie de Marius Robu din Drumul robilor
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua Z

Despărţirea nu-i o glumă,
Despărţirea-i boală grea,
Pe care nu şi-o asumă
Niciodată dragostea.

Vino, dragoste, cu leacul
Bolii tale netratate
Şi mă vindecă de fleacul
Ăsta de singurătate,

Care parcă stă de-o viaţă
La capul meu, în picioare,
Din această dimineaţă
Aprinzând o lumânare.

Ia-mă, dragoste, şi du-mă,
Că e semn de piază rea;
Despărţirea nu-i o glumă,
Despărţirea-i moarte grea.

poezie de Marius Robu (23 februarie 2016)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine a iubit măcar o clipă ştie că dragostea este nemuritoare, chiar dacă i-a trecut şi nu-l mai doare.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!