Carte de vizită
eu sunt un lup spânzurat
de propriul urlet
sălbatică liturghie
a codrului arzând interior
amiază de întuneric
schimonoseală
de înger martir
în ziua a
șasesuteșaizecișișasea
din sinaxarul playboy
eu sunt un lup circumcis
cu ascuțimea sunetului
din schelălăitul meu oligofrenic
actor cu șapte măști
repetate una după alta
până la infinit
corcitură împuțită
de ying și yang
înger subteran având tatuate
două aripi de cer albastru
pe vârful ascuțit
al cocoașei
eu sunt un lup singuratic
un dobitoc pe cale de dispariție
o fiară
nebună
nebună
nebună
care se scaldă noaptea
în râul rece al morții
apoi își usucă urletul
și rânjește
la Lună
poezie de Sorin Olariu din Anotimp împăturit
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
O mamă nebună (joc de cuvinte)
Când vine furtună,
Când plouă și tună,
O mamă nebună,
Într-o noapte cu lună,
Se-așează-ntr-o rână.
C-un urlet de mumă,
Copiii adună,
Într-o văgăună,
Cu gând să-i răpună.
Le dă mâncare bună
Flori de mătrăgună.
De băut, țuică de prună.
Mâncați! îi îndrumă.
Apoi,
Fără să spună,
Cu gura în spumă,
De gât îi sugrumă.
I-astupă cu humă
Și pleacă nebună.
poezie de Dumitru Delcă (24 septembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi poezii despre calambururi
Sunt o nebună! Zâmbește!
Sunt o nebună!...
Înfășurată în curcubeu
stau cu urechea lipită de înălțimi
aud cum zămislește noaptea roiuri de stele
aprinse pe umerii tăi.
Nu mă tem de plânsul norilor
apăruți în palmele bătătorite ale cerului
sângerat în răsărituri.
Sunt o nebună!
Cucerită de sunete și culori
fac dragoste traversând timpul
decorat cu revelații ce bântuie
sufletul dezmembrat de femeie.
Dacă te strig...ai să m-auzi?
Aș vrea să-ți dăruiesc, zilnic, noi începuturi
să te trezești din somnul adânc
căzut la marginea nopții.
Zâmbește, nu te teme!...
Sparg baloane create-n săpun
fumez tăgări din pachetul LM
colorat în albastru și roșu
mă locuiește un pătrat circumscris
ales, pueril, de rotundul vieții.
poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt nebună de iubire
Sunt nebună de iubire
Și mi-e dor de fericire
Mi-a spus inima bătând
Suntem stele căzătoare
Ne-a orbit setea de soare
Mi-au șoptit ochii plângând
Dacă nu m-adăpi acum
Până mâine voi fi scrum
Gură sunt și vreau sărut
Mi te dau cu trupul tot
Suflete, că nu mai pot
Dă-mi ce nici nu ți-am cerut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (18 decembrie 2006)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt nebună de iubire
Sunt nebună de iubire
Și mi-e dor de fericire
Mi-a spus inima bătând
Suntem stele căzătoare
Ne-a orbit setea de soare
Mi-au șoptit ochii plângând
Dacă nu m-adăpi acum
Până mâine voi fi scrum
Gură sunt și vreau sărut
Mi te dau cu trupul tot
Suflete, că nu mai pot
Dă-mi ce nici nu ți-am cerut.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vacă nebună
Vaca unui văduvoi
E nebună de legat,
Din moment ce i-a mâncat
O revistă "Plai cu boi"!
epigramă de Ioan Toderașcu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înger suspendat în vise
Îmi suflă vântul prin vene,
Pneumatic, nebunatic;
Sunt un înger fără pene,
Singuratic, enigmatic...
Îmi curge apa din sânge
Prin privire, hidraulic;
Sunt un înger care plânge
De-o murire, somnambulic...
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, tu, dragoste nebună!
O, tu, dragoste nebună,
Faci pe om să-mpuște-n lună,
Și pe mine m-ai făcut,
Și-s de ne-re-cu-nos-cut!...
epigramă de George Budoi (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Transoceanie
Imensitate de apă ce există mereu, de un ieri,
o străbat din centru cred și
nu există direcții, sau ar fi
dar sunt șterse de valuri sau vânturi
ce nu duc nicăieri,
mă vântur,
e un dute-vino, doar câteodată mă bucur
c-ajung pe o creastă, dar nu se vede nimic
că sunt orbit
de spumă și sunt așa mic...
și sunt mulți alții, mulți, mulți
într-un păienjeniș, fiecare c-un val
al lui, unii trăsniți de fulgere...
și niciunul n-ajunge la mal,
că nu există mal, nici amonte, aval
și plouă
cu picături ca niște mici ouă,
cu picături ca o rouă
ce acoperă apa, purtate pe valuri,
bătute de vânt,
fără nicio direcție, căci n-au de ce să se lovească,
nu-s maluri...
sunt eu, nu mai sunt...
doar se mai înalță un abur într-o imensitate de puf alb sau gri, nori
tăcuți
până când tună
și fulgeră... poate o fi vreo furtună?...
... s-a-ntâmplat de câteva ori!
Este-o mare de lume nebună, nebună, nebună...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea revoltei
Lumea asta e nebună
însă alta nu mai am
o să-i cânt și eu în strună
pui de cuc arzând pe ram
Alta însă nu mai am
lumea asta dă în clocot
și ca ea întregul neam
o tăcere-i vai de clopot
Lumea asta dă în clocot
o să-i cânt și eu în strună
dincolo de-al nopții ropot
lumea asta nu-i nebună
Dar cum alta nu mai am
mă voi răstigni ca neam
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Slove desferecate
pe strune de cobză transcend în delir
mă ondulez pe romanța dorurilor mele
am băut în zori rouă de trandafir
în noaptea nebună am dănțuit cu iele.
tristețea bătrâneții pe câmp o răsfir
să ardă sub raze de pogorâte stele
cerul mă acoperă-i albastru patrafir
ascunzâd sub lună gândurile rele.
vorbesc cu cerul prin telefonic fir
cât încă nu-s lut de oale și ulcele
Eros mă liniștește parcă-s un zefir
mângâi harul zilei îl absorb sub piele.
am băut în zori rouă de trandafir
în noaptea nebună am dănțuit cu iele.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi de înger
sunt pustiul născut într-un urlet
mă doare lumina și fug
mă ascund în privire
se scufundă stele în mare
mai tresar luminițe în zare
susură toamna prin arbori, îți cheamă ecoul
șuieră frunze prin arbori
o umbră se stinge tăcută
o linie ne desparte de toate
ating cu mâna întunericul în prima zidire
ducând urmele lumii în mine
sunt far, sunt privire în văzduhul de ceață
adap în palme speranțele moarte
și plec, departe, departe
se aude în tălpi ecoul ultimului gând
aprind în tăcere ruguri în taina vegherii
desculț pășesc către poartă
mă împiedic de pașii rămași
un fulger se sparge în noapte
arzând aripi de înger în ploaie
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O săptămână nebună nebună
Ar fi
ora exactă
la
următorul
țipăt
de
pescăruș
poezie de Costel Zăgan din Ornicul cu pescăruși (24 iunie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Se prea poate să fi fost complet nebună, dar eram o nebună cu maniere.
citat din Maureen Johnson
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "The Last Little Blue Envelope Paperback" de Maureen Johnson este disponibilă pentru comandă online la 41.99 lei.Sfârșit de lună...
Toate-n lumea asta au o randuială:
după vreme rea vine vreme bună,
după hârb și oală - iar întreaga oală,
după vremea bună - lume tot nebună!
Si se duce naibii orice randuială
fără noimă. Vreme vine tot nebună...
Și se zbate lume, între hârb și oală,
și apus de soare, și sfârșit de lună...
poezie de Iurie Osoianu (12 iulie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea
Lumea e atât de nebună
Atât de perversă
Și la bunătate imună,
Dar mai sunt și pierduți
În lumea asta nebună
Dar fiind nepricepuți
Se pierde lumea bună.
E o boală contagioasă
E destul să-ți vorbească
Si ajungi să fi de-a lor
În lumea nebunilor.
poezie de Ramona Ros
Adăugat de Ramona Ros
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doină
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi toamna să mă fure
să mă ducă în pădure!
urle-mi lupi, lupoaice sure!
urle-mi șaptezeci de iele
depletite în vâlcele!
toate dorurile mele
le boteze-n cețuri grele!...
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi iarna să mă fure
să mă ducă în pădure
să sap rădăcini de mure!
lume, tu, lume nebună,
să m-arunce stele-n lună
să fac vrăji cu mătrăgună
să-i fiu iară zâna bună!
lume, tu, nebună lume,
lasă-mi primăveri pe strune
și-apoi veri să mă adune
la ureche să-i pot spune
că mi-s ochii grei ca plumbul
fără el mi-i gol pământul,
bate-mi fără rosturi vântul,
numa-mi săpă-n jos mormântul...
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori
Uneori cerul are culoarea gândurilor:
Senine, albastre, limpezi si nesfârșite,
Ca o mare aparținând pescărușilor
Ce zboară intre două albastruri infinite.
Uneori ochii iau culoarea pădurilor
După ploaie, așa cum sunt după plâns:
Două ferestre deschise dinspre interior,
Unde nimeni nu a privit îndeajuns.
Uneori cerul își dezvăluie misterul
Așezându-mă in verdele unui curcubeu
Ca-ntr-o speranță-n care adevărul
Este nevăzut, așa cum sunt eu.
Uneori tăcerea explodează asurzitor
O liniște absolută, intr-o gaură neagră,
Unde un altfel de nicăieri, rece și istovitor,
M-a făcut să nu mă mai simt întreagă.
Uneori, eu și cu mine suntem împreună
În lumina dimineților: străvezii, strălucind,
Evadând, niște umbre dintr-o lume nebună,
Nevăzute, neștiute, însetate, iubind...
poezie de Florentina Mitrică (17 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statornicie
Cresc
cu rădăcinile-n sus
sunt copacul vostru
cel mai supus
priponit de-o rază de lună
cu crengile înfipte-n pământ
eu sunt rândunica nebună
și toată iarna o să vă cânt.
poezie de Valeriu Butulescu din Creșterea neființei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Stelară
Într-o ploaie nebună, nebună
de pulbere solară albastră
desculță dansez,
valsez printre stele căzătoare
cu aripi de îngeri în plete.
Mira Ceti în stânga
si Casiopeea în dreapta
bat o Ciuleandră sălbatic,
printre comete!
Alerg apoi să prind vântul,
să-i împletesc parul în trei,
să-l întreb dacă știe
calea spre tine,
și câțiva quasari
să răsară în ochii mei!
Pe Calea Lactee
întâlnesc noaptea la plimbare,
doamnă cu surâs de smoală
și Pegasi albi
înhămați la Carul Mare.
poezie de Mariana Pancu
Adăugat de Carla Dima
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
luna scoate apă cu găleata din fântână numele tău l-am scris
pe-al meu picior cu un cuțit
ești nebună
îmi șoptești tu ești nebună (din vina cui iubita mea te-ai țăcănit)
nemângâiată-i pielea mea nemângâiată departe-s ale tale
mâini
n-am să-ți mai simt poate niciodată gura alunecând pe sâni
luna cu găleata între raze mă privește c-un surâs (uimit ești)
nebună
ești (clar ești nebună) tu din vina cui iubita mea te-ai țăcănit
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!