De ce ne exersăm tristeţea şi nu bucuria, aşa cum puii de rândunică îşi exersează zborul? De ce ne temem că, în abisurile sufletului coborând, vom da de şi mai multă tristeţe, dezamăgire şi eşec? Dacă acolo, adânc îngropată, se află iertarea?

aforism de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu exersează, nu progresează.

aforism de Silvia Velea (octombrie 2018)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt clarvăzătoare. Văd probleme acolo unde cei mai mulţi nu le văd.

aforism de Silvia Velea (30 iulie 2016)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rolele

Plutind deasupra cărucioarelor, manevrând
cumpărăturile, fiind tot timpul fisa de cincizeci
de bani, aterizată de dincolo de cer, de parcă
ai fi fost dată vamă, rândunică, cum străbaţi
tu parcarea mall-ului, în dâre concentrice
cum tai orizontul de după lac, cum câmpurile
de floarea soarelui se cojesc din zborul tău
de parcă ar fi fost crestate, rândunică, cum treci
jur-împrejur, dezvirginând aerul fraged.
Eşti aici de parcă n-ai fi aici, ca şi cum
te-ai da pe role prin cer, eşti cumva
propria ta rândunică, alunecând
infinitezimal pe ecran, în cărucioare albastre
eşti cea care va fi cumpărată şi cea care cumpără
eşti cea congelată, cea disecată
tu rândunică: eşti cea care nu vei fi vândută
care vei fi mereu cea sacrificată, cea
glorificată de mulţimi.

Eu intru păzit de zborul tău, tu
mă veghezi din înalt, către tine
îmi îndrept privirile înceţoşate, tu eşti
acolo ca să mă încredinţezi, tu
îmi garantezi
ieşirea, tu
eşti
o rândunică în toată firea.

poezie de Mircea Ţuglea din Jivina, divina, O rândunică în mall (2015)
Adăugat de Radu Ţuglea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea muntelui

Aş vrea tristeţea muntelui să fiu
atunci când frigul iernii îl încarcă
şi o povară mare îi încearcă
puterile, sub cerul plumburiu.

Aş vrea să fiu asemenea tristeţe
şi nu o alta, poate mai intensă,
căci forţa lui e-ascunsă, dar imensă,
iar din adânc răzbate frumuseţe.

Aş vrea să-i fiu tristeţe şi s-aştept
ca primăvara mâna să-şi întindă,
încrâncenarea-i mută să destindă.

Aş vrea să îi alin durerea-n piept.
să pot să fiu tristeţea lui de drept,
şi-n bucurie să mă reaprindă.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bumerang

Nu-ntinde mâna, de nu vrei
pe frunte mângâieri să-mi pui,
şi nu-mi zâmbi, dacă nu simţi
în suflet oglindirea lui;

nu mă-ndemna zborul să-mi iau,
viclean strângându-mi glezna însă,
şi nu-mi da, dacă pâinea ta
cu nevăzută ură-i unsă,

căci braţul ţie ţi-l întinzi,
iar pâinea ta cu tine o împarţi,
orice vei da, tu o să ai,
oricui vei da, ţie îţi dai.

poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Straturi de tristeţe

Tristeţea aristocrată, spleen-ul,
Cu sângele, complice,
Pregătesc forme de protest
Radical în Piaţa pavată
Cu evenimente sângeroase
A Circumvoluţiunii

Tristeţea de consolare
Închizând pentru inventar,
Fiecare eşec în dragoste
A ieşit la fix, bob numărat,
Rar aşa gestiune a dezastrelor
Ca magazia din inima mea

Tristeţea socială
De la o chenzină la alta
Ce te-mbrânceşte
În prima cârciumă sordidă
Împroşcând cu sudalme ficatul
Şi contrafăcute spirtoase

Tristeţea ambientală
Lăsându-te fără oxigenul
Inhalat de maşini furioase,
Mai ales de cele conduse
De femei cu plămânii debordând
Peste corsete cu volănaşe

Tristeţea fizică
Aidoma acestei gute slute
Ce-mi ordonă mersul târâş,
Alimentând mila publică
E trist, e nefiresc de trist
Rimă carnală pentru Christ

Tristeţe resemnată de boem
Calmată, periodic, c-un poem...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eu mă schimb în lume, şi lumea se schimbă în mine.

antimetabolă aforistică de Silvia Velea (2018)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este lumina dacă Silvia nu poate fi zărită? Ce este bucuria dacă Silvia nu este prin preajmă?

William Shakespeare în Doi tineri din Verona
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea

Stau întins pe pământ
Şi-mi pare cald pământul
Şi-n linişte ascult o voce.
E vocea mea şi,
Îmi şopteşte.

Îmi şopteşte să privesc
La ce-am avut şi am în jurul meu
Şi să văd că, bucurie
Am adus şi-aduc mereu,
Iar bucuria mă face mai bogat.

Şi, când încep să mă gândesc
Dacă nu cumva şi tristeţe am adus,
Vocea-mi spune tare:
- Nu. Tristeţea vine singură!
N-o aduce nimeni!

poezie de Adrian Moroşan din Doar trăiri. Versuri (2019)
Adăugat de Adrian Moroşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om are un anumit tip de tristeţe. Nu o poate purta pe mâneci, dar este acolo, dacă te uiţi adânc.

citat din Taraji P. Henson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

tristeţe

Tristeţea este rana sufletului.

definiţie clasică de Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost multă vreme îndrăgostit de tristeţe, deci în stare de păcat. Căci tristeţea este un păcat împotriva speranţei. Câtă dreptate are teologia! Nu trebuie să suspinăm după ceea ce vatămă. Or, tristeţea este exact asta, vorbesc despre tristeţea pe care o iubim, pe care o cultivăm, pe care o savurăm.

Emil Cioran în Caiete II. 1966-1968
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

bucurie

Bucuria este o emoţie plăcută sufletului produsă de gustarea binelui pe care impresiile creierului i-l înfăţişează sufletului ca fiind al lui său. Bucuria provine din convingerea pe care o avem că posedăm un anumit bine, iar tristeţea din convingerea pe care o avem despre un anume rău sau un anume neajuns al nostru.

definiţie celebră de Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu musculiţe-
hrănindu-şi puii din cuib
o rândunică.

haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea din adânc

Nu.....
Nu cred că-ti imaginezi
Scriu doar pentru tine
Si dacă intr-o zi
Nu mi-ai citit gândurile
Simt cum cerul
Se prăbuşeşte
-Ai păţit ceva?
Mă intreabă soarele
-Nu... dar văd
cum lumina ta a pălit
Si sufletul meu
Dintr-un râu tumultos
Devine un lac
Unde liniştea
De la suprafaţa apei
Acoperă cu tăcerea ei
Tristeţea din adânc.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(¯'E´¯)✿
•.¸.•
Ne temem de ploaie, ne temem de vânt,
Ne temem de tot ce avem noi în gând.
Ne temem de vorbe, dar tot le rostim
De multe ori, chiar fără să gândim,
Ne sperie visul, şi-apoi noi visăm
Ne temem de lacrimi. şi totuşi le vărsăm
Fugim de iubire ca apoi s-o dorim
Ne sperie viaţa, dar vrem s-o trăim.

Elena Bulancea în Proprie (13 august 2018)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

ploaie de vară -
puii de rândunică
piuie tandru

haiku de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vin, dorul îşi caută alinarea, şovăiala - curajul, nehotărârea - încrederea, tristeţea - bucuria, şi află doar pierzanie.

citat din Ben Jonson
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru omul inteligent nu e greu să-şi dea seama de adevăr, ci să-l treacă sub tăcere, dacă exprimarea lui nu aduce decât prejudicii orgoliului.

aforism de Silvia Velea (22 martie 2002)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât mai adânc va săpa-n fiinţă tristeţea, cu atât mai multă bucurie veţi cuprinde în voi.

Khalil Gibran în Profetul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!