În tot ce scrisesem de-a lungul iernii, găsisem frazele fără vigoare, mălăieţe, betege. Sărmanele! Se târau pe pogoanele mele de hârtie ca nişte râme slinoase, mute şi oarbe, ori ca nişte melci cenuşii şi băloşi. Îmi lipsea ceva. Fără îndoială că-mi lipsea ceva.

citat celebru din Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori şi eu eram vesel şi plin de nădejdi, însă acum mă simţeam ca un butoi gol şi dogit şi îmi lipsea până şi gustul vieţii. Văzduhul fierbinte mă scălda în sudoare. Soarele, cu ciocanele lui de foc, mă izbea drept în creştet.

Zaharia Stancu în romanul Pădurea Nebună, Editura Cartea Românească -1974
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boabe cenuşii de cafea

aş mai adăuga o expresie
în sintagma iubirii
neînţeleasă de tine
decât la început
când goneai cu mine spre nişte
idei nepretenţioase
spre nişte zări fără blazon
pe nişte închipuiri de cai
verzi pe pereţi

mă lăsam pradă destinului tău

mă iubeai despotic şi egoist
ca un tiran
propria epopee

cândva alergam pe o roată de foc
fără a mă uita
cum arde în urma mea
clipa trăită
până la sânge
acum mă învârte haotic
o moară de vânt
sub o povară imensă şi grea
ca o piatră rotundă
ca o iubire
ca o inimă frântă
care îmi macină sistematic
zilele şi nervii şi oasele
ca pe nişte boabe cenuşii
de cafea

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Existenţa jocului confirmă fără încetare, şi în sensul cel mai înalt, caracterul supralogic al situaţiei noastre în cosmos. Animalele se pot juca, deci chiar şi ele sunt ceva mai mult decât nişte mecanisme. Noi (ne) jucăm, şi ştim că (ne) jucăm, deci suntem ceva mai mult decât nişte simple făpturi raţionale, pentru că jocul este iraţional.

Johan Huizinga în Homo ludens
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

să hrăneşti câinele
să-l mângâi
să-l priveşti în ochi
să-i spui o vorbă bună

să mergi la plimbare

să asculţi cum foşnesc bucăţile de gheaţă -
Dźwina trezită
ca pe o turmă de oi
le împinge
către iarmarocul de la Riga

cântecul marelui râu în dezgheţul iernii

să mergi de-a lungul plajei
fără să atingi ceva
fără să laşi vreo urmă

să arunci în râu o sticlă închisă
cu o scrisoare către cetăţenii lumii.

poezie de Aleś Arkusz, traducere de Mira Łuksza şi Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i lipsea chelului...

Unii spun şi au dreptate:
Asta da "prosperitate!",
N-ai ce face pe toaletă,
Dar avem antirachetă.

epigramă de Mike Farkas (12 februarie 2010)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemul nostru

Când se găseşte un pom mai roditor
Ridicat semeţ peste marea anonimă de frunziş
Când scoate capul un pionier răzvrătit
Se găsesc repede câţiva şerpi fraţi să-l sugrume
Bâte prieteneşti şi târnăcoape viclene
Care îl trag din zborul lui obraznic cutezător
Pe fundul sacului golit de vise şi dorinţe
Avem tatuate pe circumvoluţiunile sufletului
Blestemele triste ale Mioriţei
Se urcă veninul colcăind în cazanul spurcăciunii
Vorbe fără rost, păreri fără întrebări, micime
Până când iarăşi suntem nişte râme oarbe
Scormonind acelaşi rahat fără gust din seva naţională

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiam că-mi lipsea atât de mult încrederea, până când te-am cunoscut.

citat din Karuho Shiina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicienii (la alegeri)

Nişte pramatii, nişte hoţi,
Nişte pârliţi lipsiţi de fală,
Că-mi vine, jur, să-i bag pe toţi...
Direct în urna... maternală!

epigramă de Valentin Groza din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a lungul înaltelor ziduri de-o iei

De-a lungul înaltelor ziduri de-o iei,
mulţimea de roze nu poţi să o vezi,
pe-ale parcului străine alei,
dar în credinţa ce le-o păstrezi,
le simţi că-s aproape ca nişte femei.

Fără să şovăie, merg câte două,
şi după mijloc se ţin,
şi cele roşii cântă singure-n rouă,
apoi cu miresmele lor intră lin
cele albe-n cântarea cea nouă...

poezie de Rainer Maria Rilke, traducere de Maria Banuş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visam în secret ca într-o bună zi să escaladez şi eu Everestul; mai bine de o decadă aceasta a fost una dintre dorinţele mele arzătoare. Când aveam douăzeci şi ceva de ani, alpinismul era totul pentru mine - aproape nimic altceva nu mă mai interesa. Escaladarea unui vârf era ceva tangibil, imuabil, concret. Pericolele iminente îi dădeau acestei activităţi un scop precis, care lipsea cu desăvârşire din viaţa mea. Mă încânta noua perspectivă care reieşea din răsturnarea la nesfârşit a planului obişnuit al existenţei.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar timpul, pe lângă faptul că-mi vindecase rănile, mi-a arătat ceva ciudat: este posibil să iubeşti mai multe persoane de-a lungul vieţii.

citat din Paulo Coelho
Adăugat de Andreea Albu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limacşi

Melci "hazoşi" şi băloşi, cârcotaşi, unsuroşi,
lasă dâre pe-asfalt, tot visând la înalt,
şi-arată pupila, 'i-orbeşte lumina,
se târăsc, şi urăsc, şi se umflă, şi cresc...

Ar cânta, dar n-au glas (mult timp nu le-a rămas)
şi-s storciţi rând pe rând, că nu au niciun gând.
Se iţesc din boscheţi şi, crezând că-s isteţi,
convoac-adunare, dup-o ploaie mare.

Se sfădesc, trăncănesc, răguşesc, amuţesc
şi aşteaptă-n zadar râmele-cronicar,
să îi laude mult, să-i împingă-n tumult,
dar dispar la apus, că nimic n-au de spus.

Melci scabroşi, cheliosi, nişte libidinosi...
se dau melci de vază, da-s limacşi de varză,
se-ascund printre frunze, vânând buburuze.
Fiţoşi, lunecoşi, foaaarte simandicoşi...
... şi atat de-ofticoşi!!!

poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără îndoială există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pământul şi modul de-a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără îndoială că la vârsta aceea cu totul fragedă nu mi-am propus să ţin minte tot ceea ce vedeam şi tot ceea ce auzeam, dar am ţinut minte. Totul. Absolut totul. Am înmagazinat astfel, fără să ştiu, un teribil material, care mai târziu a devenit o parte din materialul meu de viaţă, din materialul cu care aveam să fac literatură.

Zaharia Stancu în Confesiunile lui Darie (1966)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ăia care bat o femeie şi copii mici de ajung în spital sunt nişte viermi, nişte gunoaie, nişte carcase cu buletin, fără nimic pe dinăuntru sau în pantaloni.

citat din Mihaela Rădulescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimii mele îi lipsea pieptul tău...

citat clasic din Pablo Neruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai de gând să fii pasionat de ceva, fii pasionat de învăţare. Dacă ai de gând să lupţi pentru ceva, luptă pentru cei care au nevoie. Dacă ai de gând să pui la îndoială ceva, pune la îndoială autoritatea. Dacă ai de gând să pierzi ceva, pierde inhibiţiile. Dacă ai de gând să câştigi ceva, câştigă respect şi încredere. Şi dacă ai de gând să urăşti ceva, urăşte ideea falsă ca nu eşti capabil să-ţi îndeplineşti visele.

citat din Daniel Goldston
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Da, fără îndoială, fusese un vis, un coşmar, o nebunie, şi totuşi era aici şi ceva adevărat, ceva chinuitor de real şi dureros de adevărat, ceva ce îndreptăţea acest vis, acest coşmar, această nebunie.

Dostoievski în Idiotul (1868)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucuria este însă ceva înnăscut şi este o stare pe care trebuie să o atingeţi. În această stare deveniţi conştienţi fără îndoială. Prima stare, conştiinţa fără gânduri, este numită Nirvichara Samadhi iar a doua, conştiinţa fără îndoială, e numită Nirvikalpa Samadhi.

citat din Shri Mataji Nirmala Devi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi era ceva

razant am trecut pe lângă o închipuire
şi tare aş fi crezut că eşti chiar tu.
arăta aşa a o destrămare de amurguri inteligente
pe sub sentimentale streşini de case.
parcă zăream un zid aciuat în rană de tăcere
sau... ceva a nişte captive aripi cu creşteri spre afunzimi de sine;
aproape o dezmierdare de lut în suflarea lirică a cuvântului
arăta cred.

totuşi era ceva:
poate o metaforă a ezitării de-a fi.
o reaşezare a simbolurilor în unduirea chemărilor...
pare -mi-se, un imprecis şiret de bocanc lăsat
să biciuiască umbra dată în gustul
a mă cunoaşte de îndată.

sau sunt nişte obsesii de ale mele
cum ale mişcărilor de crengi divorţate de senin,
ce imediat încropesc hărţi etnografice
peste joaca fluturilor,
pe unde ar trebui înfloratul cer a umbla
când ferestrele îţi deschid aripile-n lumi,
adânci în lumi nevăzute
ca o posibilă mângâiere de însingurare
să-i atingă o tentaculă de cale-lactee cumva.

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!