Fiinţele cu viaţă ascetică plutesc uşor către infinit...

aforism de Ana Iordache
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Empatia dintre oamenii cu suflete şi creiere luminate este o călătorie ascetică plină de flori aromate...

aforism de Ana Iordache
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecţii în lumină

plutesc în lumină că pasărea-n zbor
urmându-mi destinul către infinit
uneori mi-e greu alteori mi-e uşor
sufletul romantic să-l fac auzit.

înalţ o veneraţie spre univers sublim
pentru Dumnzeu în toate prezent
recunoştinţa creşte în forul intim
pe credinţa sfântă pun mare accent.

văd doar graţie în formele de viaţă
timpul e solemn, leagăn de amintiri
toate naturile din jur mă învaţă
să-mi împlinesc soarta cu mari iubiri.

sufletul meu cere mângâierea cerească
în zări întunecate lumina mea să crească.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plutesc, plutesc, inerţie

Plutesc, plutesc în derivă, nici nu ştiu ce mă ţine pe val!
Nu sunt regină, nici divă şi nu-mi văd niciun ideal!
Cândva mă-mbăta răsăritul cu un cântec de ciocârlie
Şi-acum m-atrage-asfinţitul cu mantia lui sângerie...

Plutesc, plutesc fără voie, vâslisem cândva curajos.
Eram o,, Arcă-a lui Noe,, cu gândul şi trupul vânjos.
Mai port porumbelul pe umăr nu vede nici el un liman,
Ani buni pe degete-i număr şi mă topesc an de an.

Plutesc, plutesc, inerţie, şi-atâtea trădări mă-ngrozesc!
Nu mai am nicio bucurie şi ochii, mereu mi-i feresc.
Ce mult îmi doresc să îi spun, luminii că o mai iubesc...
Culorile se ceartă-n drum şi simt cum înnebunesc!

Plutesc, plutesc spre niciunde şi fruntea-mi ridic către cer
Slobozesc doar o rugăciune, liman şi-o iubire să-i cer.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cuget sacru

am învăţat în viaţă din fiece greşeală
şi-am convertit timpul la sacră credinţă
speranţa-n Dumnezeu niciodată nu-nşeală
asupra deznădejdii să am biruinţă.

credinţa e filonul de viaţă suprem
pot să-l transform coloană către infinit
zilnic mă sfătuieşte ca să nu mă tem
că lucruri în lume toate au un sfârşit.

ştiu că gândurile sacre se înalţă la cer
se împletesc cu raze să dăinuie în univers
acolo niciodată fiinţele nu pier
acolo nu e loc pentru înger pervers.

în Paradisul veşnic mi-am făcut un loc
alături de ucenici să cânt şi să joc.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

zilnic mergând
din infinit spre infinit –
jocul umbrelor

haiku de Paul Mircea Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Când eu am venit pe lume,
nu aveam încă un nume.
Cineva ma luat în braţe.
Mai târziu eu am aflat
că aceea era mama.
Când e lângă mine,
totul e uşor.
Ştiu, pot să visez.
Pot chiar şi să zbor.
Îmi imaginez
că plutesc pe-un nor.
Într-o seară, mama m-a luat de mână.
M-a dus la fereastră, s-a uitat la mine
şi mi-a spus zâmbind:
-Vezi Steaua Albastră?... Este Steaua noastră.
Chiar dacă în viaţă sunt momente grele,
tu, copilul meu, vei găsi uşor
drumul către stele.

poezie pentru copii de Iulia Giuşcă din URSUL DE PLUŞ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015
Adăugat de Iulia Popov(nume autor...numele din certificatul d
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletele noastre plutesc pe aripile îngerilor!

aforism de Ana Iordache
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile sunt trăiri stocate în fiinţele noastre, rezistente la patina timpului...

aforism de Ana Iordache
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără titlu

moartea e ca bezna cu gura flămândă
muşcă din mine în ritm necontenit
sunt ca un deliciu cu firea mea blândă
se-nvaţă cu-al meu zbor către infinit.

nu mi-e teamă de moarte nu-mi face hatâr
voi lupta cu ultima picătură de sânge
n-am coasă, n-am secure, n-am satâr
cu Cristos alături ştiu că voi învinge.

lumina vie domneşte în adn-ul meu
melodii cereşti răsună în suflet
uneori şi noaptea mă simt la Ateneu
plutesc pe acorduri plutesc pe sunet.

în lumea minunată sunt ca un corifeu
lucidă împart slove calde prin umblet.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricât ar părea de paradoxal, unui bătrân cu o formaţie tehnică nu-i este deloc mai simplu şi mai uşor să se iluzioneze cu moartea... S-a dus în infinit... S-a dus dincolo de infinit... Într-acolo?... Păi dacă într-acolo se ducea o întreagă generaţie. Generaţia noastră... Cum să nu te implici şi să nu te strecori în vieţile altora când a ta se încheie! Cât e de plăcut să arunci o privire în viaţa altuia... a oricui, o viaţă împlinită atât de bine şi de uşor (pe ecran). Să ciocăneşti ca la o uşă... Să ciocăneşti la o soartă străină ştiind dinainte că, pentru un timp, o să-ţi dea drumul negreşit înăuntru.

Vladimir Makanin în Spaima (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune pentru Univers

să fie pace şi lumină în ceruri
să fie pace în adâncul pământului
să fie pace şi lumină pe pământ
să fie sănătos pământul şi toate fiinţele.

să fie credinţă înaltă în toate fiinţele
să fie iubire dumnezeiască în toate fiinţele.
să fie speranţă în toate fiinţele
să fie fericire în toate fiinţele.

să fie armonie absolută în întregul Univers
aşa să ne ajute Dumnezeu. Amin

roagă-te şi tu pentru Univers şi el se va îngriji de nevoile tale.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!

scrutând punctul de
întâlnire-n infinit –
ultimul vagon

haiku de Paul Mircea Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără aspiraţia către infinit nu există nici viaţă, nici dezvoltare, nici progres.

citat clasic din Vissarion Belinski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn

Nu port vre-un gând prin nesfârşit,
Nu sap morminte goale;
Mă-drept uşor spre infinit
Şi-acopăr lumea-n poale.

Mă lupt uşor cu viciul greu
Şi simt că-l dovedesc,
Iar viciul ce a fost al meu
Acum e-un drum ceresc.

Pe dreapta disperării cânt
Mai fals ca niciodată,
Repet paloarea unui gând
La crucea neuitată.

N-aud păgâni neadormiţi
Ori cântece uitate,
Nu văd picturile cuminţi
Sau pline de păcate.

Dar simt că mă străpunge-totuşi-
Un gând uşor nedefinit,
Prea evaziv, dar viciul însăşi
Mă poartă des spre infinit.

poezie de Gabriel Andone
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teoria haosului nu poate fi aplicată niciunde mai bine decât în iubire. Toate iubirile seamănă între ele, fractalii iubirii de sine, implicit iubirii divine, mărindu-se la infinit, contractându-se la infinit. Iubirea este imposibil de demonstrat, la fel ca ei, deşi structura este simplă şi mereu aceeaşi. Clipirea lui Dumnezeu de la un infinit către un altul.

citat din romanul Visele nu dorm niciodată, Legămintele macilor de Nataşa Alina Culea (9 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crede în viaţă! Întotdeauna fiinţele umane vor căuta să progreseze spre o viaţă mai bună, mai bogată şi mai deplină - şi asta este dreptul lor inalienabil.

citat din W.E.B. du Bois
Adăugat de elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar fi absurd ca cerul, aştrii şi elementele, care sunt izvor de viaţă pentru toate fiinţele particulare să fie ele însele lipsite de viaţă.

Heinrich Cornelius Agrippa în De occulta philosophia (1533)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sirenele

Sirenele pe luciul mării calme,
Când seara-şi plânge veşnica-i durere,
Plutesc uşor spre zarea-ndoliată
Gigantici fulgi desprinşi din alte sfere.

Plutesc uşor, şi-n părul lor de zâne,
Ce le-nveşmntă-n haina de mătasă,
Îşi joacă luna stinsele-i reflexe
Şi-n ochii lor tot farmecul îşi lasă.

Apoi pe stânci blănite-n spumă albă
Şoptesc târziu, cu drag înlănţuite,
Şi fragede cântări spre cerul nopţii
Înalţă-n taină firei adormite.

Şi cântul lor trezeşte marea-ntinsă,
Când spre-nălţimi eterice se stinge,
Căci plâng pe ţărm pădurile virgine
Şi plânge valul ce de val se-atinge.

Şi cântul lor răscoală firea-ntreagă,
Cufundă mari corabii în abisuri,
Corăbii ce porniseră în larguri
Cu pomi de aur şi grădini de visuri.

Distruge tot, şi tristele catarguri
Plutesc mai negre ca pe ceruri norii...
... Şi-atunci, privind spre stâncile vrăjite,
Se duc atraşi spre-adâncuri călătorii...

poezie clasică de I.M. Raşcu din Sub cupole de vis (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spirulina, viaţă lungă

Cu al spirulinei har,
Devenit octogenar,
Am o viaţă fericită
Şi iubita-i mulţumită!

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O nevastă dulce

N-o sărut, deşi-i divină,
Viaţa mi-e ascetică:
Risc, de nu am insulină,
Comă diabetică.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!