Cântec fără răspuns

De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?

De ce te-oi fi uibind, femeie gingaşă
ca firul de irabă ce taie în două
luna văratecă, azvârlind-o în ape,
despărţită de ea însăşi
ca doi îndrăgostiţi după îmbrăţişare?...

De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,
soare căprui răsărindu-mi peste umăr,
trăgând după el un cer de miresme
cu nouri subţiri, fără umbră?

De ce te-oi fi iubind, oră de neuitat,
care-n loc de sunete
goneşte-n jurul inimii mele
o herghelie de mânji cu coame rebele?

De ce te-oi fi iubind, iubire,
vârtej de-anotimpuri colorând un cer
(totdeauna altul, totdeauna aproape)
ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec fără răspuns

De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?

De ce te-oi fi iubind, femeie gingaşă
ca firul de iarbă ce taie în două
luna văratecă, azvârlind-o în ape, despărţită de ea însăşi
ca doi îndrăgostiţi după îmbrăţişare?...

De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,
soare căprui răsărindu-mi peste umăr,
trăgând după el un cer de miresme
cu nouri subţiri fără umbră?

De ce te-oi fi iubind, oră de neuitat,
care-n loc de sunete
goneşte-n jurul inimii mele
o herghelie de mânji cu coame rebele?

De ce te-oi fi iubind atâta, iubire,
vârtej de-anotimpuri colorând un cer
(totdeauna altul, totdeauna aproape)
ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger...

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec fără răspuns

De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?

De ce te-oi fi iubind, femeie gingaşă
ca firul de iarbă ce taie în două
luna văratecă, azvârlind-o în ape,
despărţită de ea însăşi
ca doi îndrăgostiţi după îmbrăţişare?...

...

poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare,
care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie
în jurul pieptului, în jurul tâmplelor,
mereu fragedă, mereu unduitoare?

catren de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De te-oi duce-n departari

Daca te-oi ascunde-n vorbe
Si te-oi duce-n departari
Ia cu tine amintirea
Florilor fara culori
Cuvintelor nerostite,
Lacrimilor ce s-au dus,
Amintirile uitate
Ale ploilor ce-au curs.

poezie de Daniela Dina
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce te-oi fi iubind mă-ntreb,
De ce te strâng la pieptul meu?!
Că eşti frumos ca un efeb
Şi înţelept ca un panseu.

catren de Mihaela Banu (29 martie 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slove de dragoste

Peste sufletul meu a căzut o ploaie de stele,
Mi-ai mângâiat auzul cu-n cântec fermecat,
Vibrează-mi inima-n frenetice dansuri rebele
Şi se aprind curcubeie într-un ritm minunat...

Cine-ţi şopti să vii ca un înger, dulce copilă,
Citadelă mândră, iubirii să înălţăm,
Deschizându-mi cartea vieţii, întorcând nouă filă,
Cu mândre flori şi praf de stele să ne-mbrăcăm?...

Ca unei măiestre păsări, aripi îţi voi da ţie,
Cu pene multicolore te-oi împodobi,
Te-oi învăţa să zbori printre stele, lumină vie,
Te-oi cânta-n versul meu şi veşnic te voi iubi...

Icoană îţi voi face din chip, ca unei Madone,
Şi pâine şi vin îmi vei fi mereu la ospăţ,
Străluci-vom frenetic, ca două dulci anemone,
Şi rob îţi voi fi ţie, ca un mânz prins în hăţ...

poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uite-aşa şi pe dincolo

Trup de pasăre măiastră,
Te-oi iubi pe ici pe colo,
Şi te-oi aşeza în glastră,
Uite-aşa şi pe dincolo.

Şi ţi-oi cânta la vioară,
Într-un ritm suav, tremolo,
Te-oi pupa pe inimioară,
Uite-aşa şi pe dincolo.

Ţi-oi mângâia sânii copţi
Şi ţi-oi tricota scampolo,
Vom petrece multe nopţi,
Uite-aşa şi pe dincolo.

Vom căuta Infinitul,
Lungă-i calea pân' acolo,
Te-oi iubi ca Stan Păţitul,
Uite-aşa şi pe dincolo.

Doamnă cu ochii de mură,
Te-oi iubi precum Apolo
Şi ţi-oi cere să-mi dai gură,
Uite-aşa şi pe dincolo.

Ne-om iubi în Marea Neagră,
Vom juca cu sânii polo,
Statuetă de tanagră,
Uite-aşa şi pe dincolo.

De nu vei fi de acord,
Voi rămâne, doamnă, solo,
Şi voi plânge monocord,
Uite-aşa şi pe dincolo

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De nu-mă-uita...

Uitării nu te-oi da nicicând
Îmi eşti în suflet dulce floare
Ce-mi mângâie tăcerea blând
Acoperind-o cu petale.
Şi de ţi-oi curge-n ploi mărunte
Într-o fântână mă adună
Lipeşte-ţi tâmplele cărunte
De gura mea sub clar de Lună.
Te-oi săruta. Sărut-poveste
Făptura ta să se-nfioare
Iar floarea aceea după creste
Să se înalţe– vâlvătaie.
Apoi, topiţi, vom fi culoare
De catifea va fi pictura.
Şi-om povesti că dorul doare
De nu-i cunoşti căutătura.
Uitării nu mă da nicicând
Chiar de m-oi pierde printre stele
Te-oi lumina în vis şi-n gând
Floare cu suflet, a vieţii mele.

poezie de Diana Olteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul bradului

Ninsă ramură de brad,
În genunchi la tine cad
Să ma ierţi de te-oi tăia
Şi te-oi duce-n casa mea,
Căci te voi împodobi
Pentru cea mai sfântă zi,
Căci te voi încununa
Pentru pruncul Mesia...

poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să crezi că te-oi iubi şi mort

O zi cu soare în priviri
Pătrunde-n sufletul de rouă
Ţesând profundele zvâcniri
Sub carapace nouă.

Va fi frumos, un curcubeu
De vise în plin rod
Şi vom zidi şi amintiri
Sub cruce, la prohod.

Până atunci ţi-oi dărui
Doar nebunii cochete
Încât să crezi că te-oi iubi
Şi mort, pe îndelete!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă

S-a poticnit o frunză-n zbor...
Ce-i pasă pomului de ea,
Când toate crengile îl dor
Şi îl aşteaptă iarna grea?

Cenuşa norilor grăbiţi
Pe câmp, pe deal şi peste noi
Apasă umeri gârboviţi
De boli, durere şi nevoi.

Mai stau un strop, să mă hodin
Cu gândul dus spre nicăieri
Vai, toamna asta-i doar suspin,
Melancolia fostei veri.

Aş vrea să tac, şi-aş vrea să-ţi spun,
Că drumu-i lung, păşesc domol
Pe-aici miroase a parfum
De must, gutui şi si bemol.

Tu vrei să mă ajuţi un pic...
Şi eu, de vrei, te-oi sprijini.
Ce poţi să-mi ceri, când n-am nimic?
Doar te-oi iubi şi te-oi iubi...

poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri

În clipa-n care ne vom reîntâlni,
Şi care sper că nu-i departe,
Te-oi lua de mână şi-om porni,
Printre poeme scrise într-o carte.

Te voi întâmpina cu un buchet,
De versuri şi cuvinte parfumate,
Şi vom dansa apoi la un banchet,
Al slovelor din ‘nalta societate.

Te-oi săruta pe stradă sub un felinar,
Înbrăţişându-te-n lumina lui difuză,
Ca un poet cu suflet de ştrengar,
Căci tu mi-ai fost întotdeauna muză.

poezie de Paul Aelenei din Gingăşii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În miez de noapte

Te iubesc în miez de noapte
Chiar de nu te-oi fi iubind,
Fericiri îmi curg pe faţă
Vântul nu le-or risipi!

Te iubesc în zbor spre stele
Ca şi demiurg ce eşti,
Zilele îmi bat cu mâna
Noptilor le dåruiesc!

Te iubesc şi-ţi simt iubirea
Printre flori şi printre dor,
Nopţilor le dau crezare,
Dorm cu tine până-n zori!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecând, devii una cu judecata. Iubind, devii una cu Iubirea. Iubind, devii una cu Ceea Ce Eşti. Iubind, devii Tu. Iubind, eşti Tu.

citat din Cătălin Manea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă-mă

Trupul tău, tărâm de vise,
Lasă-mă să îl cunosc,
Să-i dedic cuvinte scrise
Ce vor mirosi a mosc

Să îţi învelesc sărutul
Şi obrajii cu amor,
Cerul fie aşternutul
Şi ca pernă un izvor

Ne vom rătăci prin stele
Îmbătaţi printre atingeri,
Tu să fii visele mele
Iar eu mângâieri de îngeri

Amândoi, emoţii calde,
Ochii te vor căuta
În dorinţă să te scalde,
Te-oi iubi, te-oi alinta,

Lasă-mă să-ţi fiu alesul,
Să-ţi fiu dansul infinit,
Să-ţi fiu inima şi versul,
Să fiu tot ce ţi-ai dorit

poezie de Adi Conţu (7 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-mi pasă

Nu-mi pasă că nu ştiu unde eşti,
Căci de voi vrea, prin noaptea de mătase,
Te-oi căuta prin versuri şi poveşti,
Şi te-oi găsi prin amintiri frumoase.

Nu-mi pasă că tu eşti departe,
Căci eu ca-ntr-un căuş de palmă,
În inimă te port mereu, deoparte,
Deşi ispitele necontenit dau valmă.

Nu-mi pasă că nu sunt lângă tine,
Căci eu te văd când închid ochii strâns,
Şi nimeni n-o să afle despre mine,
De câte ori de dorul tău am plâns.

poezie de Paul Aelenei din Iarna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea este viaţă. Cine nu iubeşte nu trăieşte.
Trăieşte iubind iubirea!
Iubesc să trăiesc, ca iubind să trăiesc fericit!
În fiecare zi când mi-e permis un răsărit de soare
Devin tot mai copilăros... ce iubeşte să trăiască,
Iubind iubirea şi astfel trăind!
O zi şi o seară pline de iubire, de viaţă!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crizantemă – floarea deznădejdii...

Crizantemă – floarea deznădejdii
Cu parfumul tău trist şi amar
Că-i aproape răsuflarea iernii
Îmi aduci aminte iar şi iar.

Floare enigmatică şi pură,
Palid semn al verii ce s-a dus –
Spune-mi, de ce-n lumea asta dură
Nici tandreţi nici sentimente nu-s?

Tu, regina frunzelor de-aramă,
Tu, cea sărutată de zăpezi,
Spune-mi de ce sunt cuprins de teamă
Când s-aşterne bruma prin livezi.

Crizantemă – floare solitară
Tu, ce înfloreşti când pomii mor,
De ce mă cuprinde-n fapt de seară
De trecutul mort atâta dor?

Floarea tinereţilor apuse,
Crizantemă – ultim vis aprins,
De ce îmi rămân mereu nespuse
Lacrima şi dorul meu nestins.

În grădina sufletului meu,
Pustiită straşnic de tristeţi,
Stai de-a pururi cu parfumul tău
Tămâind amare dimineţi.

Lăcrimând când gerul te va arde
Şi zăpada floare-ţi va păli,
Te-oi culege şi te-oi pune-n suflet
Şi-mpreună ne vom vesteji.

Crizantemă – floarea deznădejdii,
Floarea ceţii şi-a tristeţilor,
Sub troian de gheaţă când vei zace
Te-oi păstra în rana ochilor.

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubind tacit

Când nu îţi voi mai spune ¬¬te iubesc
Să ştii că te iubesc mai mult.
Te voi iubi cum soarele iubeşte luna.
Şi noaptea stelele.
Un praf de diamante...
Acum îţi dau ca să imi dai...
Ce sens?
Îţi dau... îmi dai... din timp, din aripi,
Îţi cânt în versuri dragostea
Scriind poeme pe hârtie
Şi dragostea zălog sculptat
În inima-mi pustie
O şoaptă-a gândului îndurerat
Mereu pe prispa buzelor mele
Aşteaptând un gest... un cuvant
Să fie eliberată din temniţa sufletului
Să zboare către universul tău iubire
Aşezându-se mut în faţa ta
Doar privindu-te, iubind tacit!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vieru iubind a făcut totul, eu iubind nu voi face nimic; iubirea va osteni din numele meu.

Corneliu Plop (15 martie 2011)
Adăugat de Corneliu Plop
Comentează! | Votează! | Copiază!