Omul e animalul care seamănă, care economisește, care îmbătrânește și moare. Universul e lipsit de sens. Oamenii se nasc fără nicio justificare, nu există plan. Crește iarba, se nasc copii. Asta-i situația. Mii de ani au tot născocit interpretări: viața e o încercare a caracterului omului; răsplata și pedeapsa vin după moarte, după planurile unui zeu, paradisul lui Allah, plin de fete frumoase pentru toți; Nirvana lui Buddha - asta se capătă pe gratis, nu vezi nimic, nu simți nimic; evoluție, forme superioare, progresul societății; Utopia - mașini zburătoare, șireturi de bocanci ameliorate - toate apă de ploaie.
Thornton Wilder în Ziua a 8-a
Adăugat de iulia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Deoarece există o lege așa cum este gravitația, Universul poate și se va crea singur, din nimic. Creația spontană este motivul pentru care există ceva în locul a nimic, motivul pentru care Universul și noi existăm. Nu este necesară invocarea lui Dumnezeu care, pe baza unui plan bine stabilit, a pus Universul în mișcare. Între știință și religie, știința va câștiga întotdeauna. De ce? Pentru că funcționează!
citat celebru din Stephen Hawking
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Alergând după noi
la pamplona oamenii aleargă un animal cald,
niște coarne, tropotul de copite înghesuit în carne.
se zice că se bucură, sunt liberi și drepți,
prigonesc fricile care tremură și fug.
mulțimile și le subordonează și progresul începe
de unde frica agonizează într-un mod umil,
în bătaie de joc, în bătaie de viață.
nu se delimitează eroi, hoardele acestea
nici nu au vreun staroste, nici vreun scop.
animalul moare după ce s-a răspândit în fiecare.
cine a spus că animalul moare...
poezie de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu aripi de ploaie
în nopțile mele visele devin păsări
cu aripi de ploaie
zboară peste întinderi aride
dincolo de margini lichide
lumina-și capătă surâsul senin și blând
ca o iubită după sărut.
timpul este o linie nesfârșită
nu știe nimic
își caută noi puncte prin care să treacă
din palmele mele muncite
adun puține monede în buzunare
să-mi cumpăr liniștea vândută de monștri
Doamne tu știi mai bine
gândurile care se nasc din suflet
și nu mă lași în păcat
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedrept... (Cu inimă curată...!)
Nimic nu e întâmplător sub soare,
Pe cine am cunoscut, sau am iubit...
Viața nu este-o întâmplare,
Și nu trăiești doar să fii împlinit!
Nimic din ce trăiești nu este
Lipsit de sens, fără un scop sau drum...
Ceața, elementul ce viața definește,
Și uneori te simți pierdut în fum...
Și unii vin și alții pleacă...
Așa a fost dintotdeauna, chin...
Viața mereu a fost nedreaptă,
Și recompense ce-ai meritat... nu vin.
Și totul este totuși despre tine...
Și câte lecții mai ai să mai înveți,
Viața te poate duce la ruine,
Dar tu ridică-te și mergi printre corecți!
Și multe pietre se nasc într-un destin,
Capcane și vipere în chip de oaie...
Paharul uneori nu-l mai vezi plin,
Și credința începe să se-nmoaie.
Dar cei puternici au rănile pe ei...
Și nu se-opresc din mers ei niciodată!
Curajul nu poți nicicând să-l iei,
Celor drepți, cu inimă curată...!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mahomed le-a promis drept-credincioșilor musulmani (bărbați) că, drept răsplată pentru credința lor, vor ajunge în Paradis, unde vor avea parte fiecare de câte 72 de hurii, adică de câte 72 de fecioare (virgine) deosebit de frumoase, veșnic tinere, care, după cum spun exegeții în Coran, "au vagine apetisante și redevin virgine" după ce drept-credinciosul face sex cu ele; mai mult, "penisul celui ales este veșnic erect", nu se înmoaie niciodată, nici nu suferă vreodată de impotență, deci își poate regula toate huriile odată, una după alta, cât timp vrea el, după pofta inimii. Primul lucru ciudat: răsplata pentru credința în Allah este de natură sexuală, nu spirituală, și nu una oarecare, fericiților aleși nu li se oferă niște femei, nici femei frumoase, ci "fecioare deosebit de frumoase și de voluptoase". Al doilea lucru ciudat, care dovedește și atitudine misogină: femeilor drept-credincioase nu li se oferă în Paradis nici feciori (virgini) deosebit de frumoși și de voluptoși, cu "penisuri veșnic erecte", nici bărbați frumoși, nici măcar niște moși. Al treilea lucru ciudat: credincioșii lui Allah care în timpul vieții au preferat să facă sex cu bărbați, în Paradis nu vor avea parte de bărbați, ci fiecare va fi obligat să facă sex cu cele 72 de fecioare care-i revin; păi, pentru aceștia, asta e pedeapsă, nu răsplată, iar pentru ei Paradisul promis e, de fapt, Infernul!...
George Budoi în Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (8 martie 2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba
Iarba verde, iarba grasă
Crește - naltă-n cimitir;
Cade an de an sub coasă
Din nou crește - mai frumoasă.
Privesc crucile-nnegrite
Și mă-ntreb, cu mintea-mi proastă:
Din ce piepturi se hrănește
Și ce-i, Doamne, viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Suflă vântul
vârfuri sună
Greierii prin fân adastă
.
Se duc zile, nopți cu lună
Ce mister e viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Trudă zilnică, sudoare
Viață de desfrâu - sau castă
Totu-i trecător sub soare,
Căci, ce este viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Tainice iubiri și teamă
Zbor își iau spre bolta-albastră
Toate timpul le destramă
Și-atunci, ce e viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Se duc veacuri în neștire
Nasc speranțe-n lumea vastă -
E-un suiș spre coborâre
Deci, ce este viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Iarba verde crește deasă
Peste trup peste fereastră
Ea rămâne-mpărăteasă
Căci aceasta-i viața noastră:
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din toți va crește iarba
Pân iubita va fi baba
Până baba va fi iarba.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate sinucigașul nu știe asta, însă, din clipa sinuciderii, el se întoarce, într-un timp foarte scurt, în cercul unei vieți și mai grele. El nu ajunge la odihna și la pacea veșnică după cum crede, ci la suferințe și mai grele față de cele de care a fugit. Câteodată ne lovim de cazuri cu copii care se nasc cu malformații grele, sau se nasc într-o realitate imposibilă. Este foarte posibil să fie vorba despre aceleași persoane care au cerut să fugă de suferințe și, prin aceasta, au schimbat un necaz cu altul și mai rău decit cel în care a fost. Omul nu are nici o cale de a ocoli suferințele, căci, da, suferințele derivă din ascunderea Puterii Supreme, iar când omul fuge de suferințe, el se îndepărtează de Puterea Supremă și mai tare, iar faza următoare în viața sa va fi coborârea pe o treapta și mai inferioară față de cea pe care el se afla.
Michael Laitman în 1000 de sfaturi pentru viață, XVIII - Sinuciderea nu este o cale
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Datele statistice pe care le-am extras arată că farfuriile zburătoare nu sunt mașini stabile care necesită combustibil, întreținere și suport logistic. Sunt, după toate probabilitățile, transmodificări de energie și nu există în același mod în care există aceste cărți. Nu sunt construcții permanente ale materiei.
John Keel în OZN-urile: Operațiunea calul troian
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un francez suportă fără să clipească o jignire sufletească reală, dar un bobârnac în nas nu suportă pentru nimic în lume, fiindcă asta înseamnă încălcarea unei forme de bună-cuviință acceptată și eternizată. De aceea și sunt atât de ahtiate domnișoarele noastre după francezi, datorită formei frumoase. De altfel sunt sigur că nu există nicio formă, ci doar cocoșul, le coq gaulois (cocoșul galic).
Dostoievski în Jucătorul (1991)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Greutățile, problemele și necazurile sunt aici să te formeze și nimic mai mult. Nici o suferință nu este inutilă și toate servesc unui scop superior pe care nu ești capabil să îl vezi în momentul producerii suferinței pentru că o iei ca pe un afront personal și ești prea implicat în poveste. "Vai, ce ghinion. De ce tocmai mie? Cu ce am greșit? M-am săturat." De aceea detașarea este un atribut al omului superior. Să te poți vedea ca și observator în timp ce ți se întâmplă chestii este un lucru extraordinar. De aceea, vedem beneficiile suferințelor la luni sau ani de zile după producerea lor, când nu mai suntem afectați emoțional și spunem: "Ce bine că mi s-a întâmplat. M-a ferit de necazuri mai mari, m-a învățat lecții, m-a făcut mai înțelept." Cu cât încetezi mai repede să o iei personal, cu atât ritmul tău de evoluție devine mai rapid. Nu are nimeni nimic cu tine. E doar viața și cursul ei firesc. Se numește evoluție.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lemuel Idzik: Nu îți dai seama? Tot ce facem noi, planurile pe care ni le facem, speranțele pe care le nutrim, toate sunt inutile. Să fii bun într-o meserie, pe asta am făcut-o, să construiești o casă, și pe asta am făcut-o, să întemeiezi o familie... aveam o familie... nimic din toate astea nu valorează nimic, pentru că oricât de tare am încerca, oricât de mult ne-am chinui și am lupta, ajungem în același punct mort. Viața e o pierdere de vreme. De asta contez pe tine să mă ucizi. O vei face, nu?
replică din filmul serial Oz Închisoarea federală
Adăugat de Oana Romanescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Există o țară a celor vii și o țară a celor morți. Puntea dintre ei este dragostea singura care rămâne și singura care are un sens.
citat din Thornton Wilder
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul lipsit de înțelepciune, chiar dacă poate recita pe de rost o mare parte a textelor spirituale, dar nu le pune în aplicare, nu are nicio legătura cu statutul (condiția) omului spiritual, ci este asemenea unui văcar care numără vacile altora.
Buddha în Dhammapada
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Alte perspective
nu pot să-ți vorbesc ar fi prea mult
ești pentru mine o iluzie
care mă încurcă în descifrarea dorințelor
am în gânduri alte perspective
pe care le urmăresc și formez normal
într-un singur scop
nu mă las purtat de culorile reci
strâng semne ce se nasc în cuvinte
și desenez fiecare pasăre după glas
înainte să zboare spre cer.
nu te mai chem la nicio întâlnire
ești cea care ai polecat fără răspuns
n-ai uitat niciun surâs nicio umbră
doar întuneric prin care vâslesc fantasme
moarte de sete.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când oamenii mă întreabă dacă un dumnezeu a creat universul, eu le spun că acea întrebare în sine este fără sens. Timpul nu a existat înainte de big bang, așa că nu există timp în care dumnezeu să poată să facă universul. Este ca și cum ai cere indicații pentru a ajunge la marginea Pământului; Pământul este o sferă; nu are o margine; așa că a o căuta este un exercițiu inutil. Fiecare dintre noi este liber să creadă ce vrea, și este punctul meu de vedere că cea mai simplă explicație este că nu există nici un dumnezeu. Nimeni nu a creat universul nostru, și nimeni nu ne dirijează destinul. Asta mă duce spre o realizare profundă; Probabil că nu există rai, și nici viață după moarte. Avem doar această viață ca să apreciem marele design al universului, și pentru aceasta eu sunt extrem de recunoscător.
citat clasic din Stephen Hawking
Adăugat de Catalin Popescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot ceea ce numim "supraviețuire" e doar mintea care continuă sub orice preț să își păstreze corpul. Oamenii aceștia vorbesc despre: "Lumea de apoi sau viața de după moarte", de viața astrală, de rai, de hyrania loka, de reîncarnare, etc. etc. Atunci de ce ne e frică să murim? Dacă mintea omului e atât de sigură că există reîncarnare și o viață după moarte de ce îi e frică să moară? Dacă mintea e atât de sigură că ea există și în afara corpului de ce trăiește frica paralizantă la moartea lui? Ceva nu se leagă, realizați asta?
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin lentilele tale oamenii capătă forme cuminți
dumnezeiești
neîncepute
chiar
ca fructele date în pârg
uneori taci să nu le zdrobești culoarea
cu un cuvânt
poate că greșești
sau poate că nu
și eu te ispitesc
aruncându-ți în minte gânduri
despre care nu aveai habar
m-aș bucura să tresari când versurile astea
vor trece prin lentilele tale
ca mărgelele prin firul subțire
sau ca stropii de apă pe buzele arse
dar nu se va întâmpla nimic
nici măcar o așteptare
nu aștept
nici măcar o tăcere
prin lentilele tale oamenii capătă forme cuminți
dumnezeiești
eu nu
eu nimic
nu pot să fiu începutul zdravăn
în care ne simțeam
minunat
și nici soldatul ucis
eu nu
eu nimic
m-aș bucura să te rogi pentru mine măcar
în miezul nopții
când îmi strâng neputința în cercul de foc
și visez că tinerețea ta
mă frământă mai mult
decât o poezie nescrisă
prin lentilele tale oamenii nu au nimic în comun
cu iluziile
sunt cuminți
eu nu
eu nimic
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

După care vis să mă trezesc?
după care vis să mă trezesc
pentru a fi mai aproape
de Dumnezeu?
după visul în care
stelele par a fi
încercările creatorului
de a reda vederea
unui întuneric orb?
după visul în care
durerea palpită
ca un gând abandonat
în neant
iar eu încerc să-mi chem
gândul înapoi
pentru a învinge durerea
prin cuvânt?
după visul în care adevărata iubire
începe cu lacrimi vărsate
pe altarul singurătății?
după visul în care
săruturile tremură ca niște frunze
în bătaia vântului uitării
iar umbrele fug în toate direcțiile
de frica unei îmbrățișări?
după visul în care
unii oameni ridică statui
alții le dărâmă
dar prea puțini reușesc
să le readucă la viață?
după visul în care
apa de ploaie se rupe
la nașterea curcubeului
iar noi ne privim chipul
îmbătrânit în bălți?
după visul în care
te scufunzi în propria suferință
pentru a găsi o perlă născută
dintr-un fir de nimic
o poezie pe care nimeni
nu o mai poartă
ca amuletă de protecție
noroc și nemurire?
spune-mi tu, celălalt eu
al celeilalte lumi
pe care o port pe umerii
de Atlas al zădărniciei
după care vis să mă trezesc
pentru a fi mai aproape
de Dumnezeu?
poezie de Ionuț Caragea din Mesaj către ultimul om de pe Pământ (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!
În afară de iarbă, nimic nu crește
În afară de iarbă, nimic nu crește.
Nimic nu atrage privirea, cu excepția unei pietre funerare
și a ceea ce aceasta conține și protejează.
Aici, departe de țărm,
departe de locul unde apa
restituie adesea
metale ruginite, lemne mucegăite,
leșul unui delfin sau al unei țestoase.
Vântul nu suflă cu putere
pentru a ne duce departe, așa cum a promis atunci.
Minutele care trec devin ore,
însă niciodată zile, devin nopți
care niciodată nu acceptă să fie ani,
veacuri în care cineva moare,
iar altcineva, care nu știe asta, scoate-un căscat.
poezie de Carlos Barbarito, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața
Ce este viața pentru cel sărac?
Ce este viața pentru cel bogat?
Oare, împreunându-le credința,
Aflăm cu certitudine biruința?
Ce este viața pentru cel aflat în suferință?
Dar pentru cel lipsit de credință?
Oare, privindu-i cu miluință,
Aflăm că provin din aceeași credință?
Ce este viața pentru cel nepăsător?
Dar pentru cel ce speranța își pierdu?
Oare, gândindu-ne la amândoi,
Aflăm cu certitudine ce scop avem noi?
Când vezi, că oamenii împraștie ură,
Este pentru că, iubirea e impură.
Când vezi că, sărăcia crește,
E pentru că, dragostea lipsește.
Când vezi o frunză zburând,
E pentru că, se lasă împinsă de vânt.
Când vezi o floare cum înflorește,
E pentru că, de sus primește, ceea ce toți primim.
Când poți să miști, să vezi, să auzi,
Când poți să simți, să rabzi, să crezi,
Când poți să duci, pâna în mormânt,
Al tău țel, în timp parcurs;Asta e viața!
poezie de Ovidiu Kerekes (12 noiembrie 2007)
Adăugat de Ovidiu Kerekes

Comentează! | Votează! | Copiază!