Dans

Sunt zvelte, pline de graţie.
Feroce, totuşi,
ca o bandă de pisici înfierbântate pe-acoperiş.

Sunt tinere şi dansează – la fel de frumoase
ca dunele, grânele sau caii sălbatici.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul mâţelor ce torc

Azi nu mai vezi pisici pe stradă,
Pe garduri sau pe-acoperiş,
N-auzi nici noaptea vreo şaradă,
Motani ieşind din ascunziş,

Un miorlăit ca o baladă,
Cotoi privindu-se pieziş,
Azi nu mai vezi pisici pe stradă,
Pe garduri sau pe-acoperiş.

Torc mâţele şi dau din coadă
Şi unele ţin chiar morţiş,
Să trag-o doză de haşiş,
Stând tolănite pe broboadă.

Azi nu mai vezi pisici pe stradă.

rondel de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O foarte mică diferenţă

Sunt tinere, înfierbântate,
Cu toate vor să se mărite.
Unele-au formele tunate,
Iar unele sunt doar... trăsnite.

epigramă de Valentin David (16 februarie 2013)
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte

Sunt asemeni unui cristal –
cuvintele.
Unele, un jungher,
Unele, o flacără.
Altele,
doar bobiţe de rouă.

Ele vin pe-ascuns, încărcate de amintiri.
Navighează lipsite de apărare:
bărcuţe sau săruturi
pe ape tremurânde.

Abandonate, inocente,
imponderabile.
Sunt ţesăturile luminii.
Sunt noaptea.
Şi, chiar pale,
ele amintesc de paradisul pierdut.

Cine le aude? Cine
le înmănunchează, astfel,
crude, fără formă,
în cochiliile lor nevinovate?

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura victorie

Singura victorie pe care omul ar fi meritat
Să o câştige a fost nemurirea,
Dar nu a fost să fie,
Vântul puternic, curenţii marini
Au dus departe acest vis, busolele s-au pierdut,
Vâslele sunt rupte, malurile s-au ascuns sub zare,
Zadarnice lacrimi sărate, o mare de lacrimi,
Caii de mare, dunele călătoare, iluzii.
Marea Sargaselor, cu misterele ei,
Tropicul Racului, ehei, Cuba şi Golful Porcilor,
Nu sunt de acord, propun terapie de şoc,
Morţi ne trezim uneori, ne iubim, da, ne iubim,
În somn, în paturi adânci, tofranil, tryptizol, streaptease?
Nu, mai bine şocuri electrice, le ştie Sindbad cel Rău,
Altfel mă las înşelat de acel trup de flori,
De peisajul ce-mi va asimila treptat trupul şi sufletul.
În jur caii sălbatici aleargă în căutarea sălbaticului stăpân.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Livada cu meri

Nu pot prinde caii sălbatici ai deltei
mi-a plecat puterea din frâie,
mi-a fost înceţoşată vederea,
vă spun toate acestea vouă,
când surâsul femeii este clar
şi-l puteţi recunoaşte.

Înşelătoare sunt clipele care fug
şi se întorc de unde au plecat
nemaigăsindu-mă acelaşi om,
doar fructul retras în seminţele sale.
Ştiu, o să admir florile de mai
şi ce tinere şi frumoase sunt femeile
din caseta veche cu amintiri!

Îmi pare că iubirea izbeşte-n inimă
castelele-s ruinate-n nisip
şi tu rece-mi spui să privesc,
un vânt îngheţat dinspre miazănoapte
laşi nemăsurate gândurile.

cred, pe colinele smălţuite cu lut
voi mai cinsti-n primăveri,
livada cu meri.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creaturile sunt puse îm mişcare de către Iubire, Iubirea de către Eternitatea cea fără de-nceput; după cum vântul dansează graţie sferelor cereşti, iar copacii graţie vântului.

Rumi în Meditaţii şi parabole
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caii verzi pe pereţi nu-s cai potriviţi, sunt cai sălbatici...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visele unei pisici sunt pline cu şoareci.

proverbe arabe
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fruct

Piersici, pere, portocale,
căpşuni, cireşe, smochine,
mere, harbuji, cantalupi,
muzică a simţurilor mele,
plăcere binecuvântată a limbii...
acum, daţi-mi voie să vorbesc
despre fructul care fascinează
cu savoarea lui, cu culoarea,
cu parfumul silabelor:
mandarină, o, mandarină!

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate-întâmpla foarte simplu

Acesta-i doar începutul. Mai târziu doare,
iar cineva îi dă durerii un nume.
Uneori cineva numeşte asta pasiune.
Aşa ceva se poate-întâmpla foarte simplu:
câţiva stropi de ploaie pe părul cuiva.
Întinzi mâna, degetele tale
din senin iau foc,
te retragi temător. Acel foc,
stropii de apă de pe el sunt începutul,
doar începutul. Înainte ca totul
să se sfârşească, trebuie să întreţii focul
şi să faci din iarnă
un anotimp în flăcări.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de iarnă

Requiem

Noaptea a nins peste câmp cu pământ
Tu unde eşti, în ce gând?

Crengile zvelte si goale în bezne
dansează întruna...
Uite-le sănii, uite-le glezne.
Noaptea a nins peste câmp cu pământ
si crengile zvelte, si goale, cu luna
luneca negre si-aiurea, întruna
danseaza întruna

Tu unde esti?
În ce gând?
frunzele negre-ti cazură
cu ţoatele, oarbe-n cautătură?

Ah, de-ar mai fi în adâncul schilav si urât
doar o creangă cu roadele pline,
sa m-adun, să mă-ntorc şi să vin iar la tine:
- "Na un măr!"... şi atât.

poezie celebră de Nichita Stănescu din Tribuna", nr. 12, 22 martie 1957
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec disperat

Nici măcar ochii nu ştiu ce să spună
acestui trandafir al bucuriei
deschis în palmele mele
sau printre pletele zilei.

Tot ce-am visat a fost atât:
doar apă, împurpurată de ger.
În această durere un trandafir nu şi-ar găsi locul.
Mie oferiţi-mi umbra unei nave.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Silaba

Toată dimineaţa am căutat o silabă.
Ceva neînsemnat, desigur: o vocală,
o consoană; de fapt, nimic.
Dar îi simt absenţa. Numai eu ştiu
cât îmi lipseşte.
De aceea continui să o caut cu încăpăţânare.
Numai ea mă poate proteja
de frigul lui ianuarie, de arşiţa
verii. O silabă.
O singură silabă.
Izbăvire.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere

Când tandreţea
în ultimul ei sediu, obosită,

adoarme, nava aceea, din toate mai incertă,
încă întârzie –

când albastrul explodează
în ochii tăi

care-i caută pe-ai mei
întru înlesnirea navigaţiei,

atunci îţi povestesc despre cuvinte
părăsite, despre epave

transfigurate de tăcere.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de iarnă

El a venit de departe – şi nici n-a ajuns bine
că a plecat încă mai departe:
a stat doar cât să facă
din apele adormite ale inimii mele poticnite
un murmur de silabe, trezind dimineaţa.

Ca toţi oamenii care împart
viaţa lor cu lumina,
era foarte inocent, el a adus din locul
unde se născuse
fervoarea lucrurilor care aparţin mării.

N-am cunoscut veselie mai pură
decât cea care era în pietrele
umede-ale ochilor lui
şi care mai dansează şi acum în flăcările
fiecărui colţ al acestei case.

Spre seară, cântecul
unei pasăruici şi vântul spuneau
acelaşi lucru: nu lăsa pârjolul
deşertului să-ţi invadeze inima.

Iar asta fără ca tu să prinzi măcar de veste.

poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Persoanele frumoase sunt frumoase nu din întâmplare, sunt frumoase pentru că au ştiut să devină frumoase.

citat din Elisabeth Kubler Ross
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia încă nu-i capabilă de prietenie. Pisici, iată ce sunt pururea femeile, pisici şi păsări. Sau, în cel mai bun caz, vaci.

citat clasic din romanul Aşa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culmea contabilităţii

Caii sunt imobilizări corporale, dar care totuşi se mişcă.

culmi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

molima dacă mă sare,
îmi pun coada pe spinare
şi mă duc în lumea mare,
unde oi vedea cu ochii,
îmi cumpăr vreo şapte rochii,
o perucă mai roşcată,
chiar dacă e demodată,
ojă verde cu sclipici,
mintea cu ai ei pitici,
toate bune şi frumoase,
dar şi opt pisici pufoase,
să m-ajute să rezist
în evul capitalist
unde bursele se-ntrec
şi mai vine şi Opec,
ce imi pare evident
să cadă concomitent
şi-om dormi sub luna plină
criza dacă o să vină
şi ne-om duce binişor,
călărind un norişor
şi-uite-aşa-n satul global
virusul cel infernal,
îi ia, frate, pe bunici
şi le iartă pe pisici,
care sunt mai norocoase
şi deştepte şi frumoase
şi-or împărăţi pământul
ţineţi-mi minte cuvântul.

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a face dragostea să dureze, îţi trebuie mai multă minte decât pentru a iubi: trebuie să etalezi în fiecare zi comori nebănuite; iată de ce femeile frumoase de pică n-au pricinuit niciodată pasiuni îndelungate, pe când frumuseţi oarecare, ba chiar femei urâte, dar pline de spirit şi graţie, şi-au păstrat iubiţii lângă ele. De altfel, femeilor frumoase li se pare că este de ajuns să se arate în lume, ca să şi placă.

citat celebru din Balzac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!