
Lui Mihai Eminescu
Fără flintă, la izvor,
Tolănit la firul ierbii
C-un ochean la purtător
Privea ciutele și cerbii,
Cum se adăpau de zor
Din apa precum cristalul
Și-unde îl prindea un dor,
De-a vedea cum vine valul
Mării negre-adus de vânt,
Chiar de unde fierbea zarea
Și atunci un legământ
Și-a făcut, să vadă marea,
Dar traiul fi'nd ca o ață
Desprinsă din mosorele
Legământul n-a prins viață...
L-a luat cu dânsu-n stele!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vânt, poezii despre viață, poezii despre stele, poezii despre Mihail sau poezii despre Mihai Eminescu
Citate similare

Povestea uitării la marginea mării
Răsărise luna și murise timpul
Ce frumoasă noapte plină de tăcere
Se-auzea doar marea sărutând nisipul
Valul care vine, valul care piere.
Luna răsărise, dar murise valul
Niciodată marea nu va mai visa
La străine țărmuri părăsindu-și malul
Și-o credea nisipul pe iubita sa.
Răsărise luna și murise marea
Și plângea nisipul sărutat mereu
Îți ador sărutul și-ți urmez chemarea
Și te cred iubito ca pe Dumnezeu...
S-a sfârșit povestea și ne-am dat uitării
Mai puteam o viață să trăim în doi
Ce păcat iubito că la țărmul mării
Luna răsărise, dar murisem noi.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre sfârșit
- poezii despre religie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Portret virtual
în viață n-am avut cu nimeni litigiu
și am făcut cu cerul mirabil legământ
să întâmpin zilnic zorii de prestigiu
înmulțind lumina și când mă frământ.
în amintiri albastre am găsit refugiu
unde stele s-au cuibărit în cânt
în viață n-am avut cu nimeni litigiu
și am făcut cu cerul mirabil legământ.
chipul iubirii l-am transpus în solfegiu
spre universul magic îmi iau avânt
la școala vieții mă simt în colegiu
învăț trăinicia visului prin cuvânt.
în viață n-am avut cu nimeni litigiu
și am făcut cu cerul mirabil legământ.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre lumină, poezii despre învățătură, poezii despre școală, poezii despre școala vieții sau poezii despre portrete

Cântec vânturat
Doamnă, fără tine sunt pierdut!
- sta de vorbă Vântul azi cu Marea -
ca un ied la târg pe-un ban vândut,
ochii mei pustii ar plânge zarea
și aș amuți în așternutul
de zăpadă-al iernilor târzii.
Doamnă - îi șoptește mării Vântul -
valul tău cu brațele-l urzii
și cu suflul meu până la cer,
de mă lași, îl urc, nu face nazuri!
dragă Doamnă dăruiesc, nu cer
veșnic loc în albele talazuri."
Pescărușii par niște străjeri
ce duc nouri fără soț în ciocuri,
soarele apune, precum ieri
un vapor e priponit la docuri.
Ca o capră neagră, de niciunde,
noaptea parcă vine la păscut.
"De mânia mea nu te ascunde!"
Deodată, Vântul a tăcut...
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre plâns, poezii despre ochi, poezii despre noapte, poezii despre negru, poezii despre muzică sau poezii despre marină
Jaf
Văd prin ochean malul și colibele.
Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii
și uraganul nebun, îmbătat de victorii?
Înecatul a cuprins marea în brațe,
a înfășurat-o în uragan ca-ntr-un șal de mătase
și s-a tot dus sub zodii mai norocoase.
Văd copacul cu ramuri atente, dezmierdătoare
și aud cântând turturele.
Dar unde e noaptea și unde sunt prețioasele stele?
Spînzuratul a luat noaptea pe umeri,
a îndopat buzunarul cu recile juvaeruri
și a tulit-o ca un ogar cu limba scoasă prin ceruri.
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uragane, poezii despre victorie, poezii despre noroc, poezii despre nebunie, poezii despre câini, poezii despre crengi sau poezii despre copaci

Sonetul 117
Acuză-mă: că n-am făcut nimic
Să-ți răsplătesc mândrețea pe deplin,
Că am uitat iubirea să-ți dedic,
Chiar dacă zi de zi de ea sunt plin.
Că fără rost cu alții am umblat,
Deși tu ai un drept asupra mea;
Că pânza-n orice vânt mi-am ridicat
Și-unde m-am dus nu m-ai putut vedea.
Să consemnezi tot ce-am făcut greșit,
De dovezi juste să te folosești;
Încruntă-te când arcul m-a țintit,
Dar fără ură vreau să mă lovești.
Căci fac apel, c-am vrut a arăta
Ce neclintită e iubirea ta.
poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsplată sau poezii despre greșeli

Undeva prin șoapte
Undeva departe s-a născut iubirea
Într-o revărsare fără de egal,
Undeva anume simt cum fericirea
Se înalță-n mine precum deal cu deal,
Poate chiar în gara unde-a nins în noapte
Sau în vârf de munte la izvor de timp,
Cărarea tresare la a noastre șoapte
Când seara se lasă peste-un vechi Olimp,
Tremură pădurea când pășesc timid
Printre frunze moarte către luminiș,
Într-un cânt de păsări drumuri noi deschid
Și zidesc cetate peste lăstăriș,
Am găsit izvorul care ne-a robit
Ciutele s-adapă la ceasuri târzii,
Timpul prins în scoarță nu se dă scobit
Și revarsă clipe peste vechi câmpii,
Undeva iubirea și-a făcut sălaș
Leac să fie urii care ne-a cuprins,
Pentru o vecie m-a făcut părtaș
Să-nfloresc câmpia unde-acum a nins.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre păsări, poezii despre păduri, poezii despre ninsoare, poezii despre naștere sau poezii despre munți

Dragobetele (cap de primăvară)
Mă-ncearcă un sentiment acut de sete
De-a săruta pe guri încinse, fete!
Vă conjur de-a vedea că nu-i un moft
De-a săruta nurul rotund ca pe-un măr copt.
Neostoita-mi sete, azi, de Dragobete
Mă-ndeamnă să am curaj la fete
Și vă zic vouă cum de-acest izvor
Mi-e pururi sete și mi-e dor.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Dragobete, poezii despre primăvară, poezii despre mofturi, poezii despre gură sau poezii despre curaj

Aștept...
Aștept să cadă firul ierbii
Sub stratul crâncen de omăt
Și-n sufletu-mi să pască cerbii
Durerii-n care mă desfăt.
Nu storc nimic dintr-o privire,
Ce nu mai poate lumina,
Acum, eu mă despoi de tine
Pentru prăpădul ce-o urma.
De la un timp, e doar tăcere
În asprul sorții legământ
Și-ți voi sorbi absurda vrere
Și dincolo de-al meu mormânt.
Să știi, atunci când fi-voi astru
Pe bolta care ne-a vegheat,
Că-n visul nostru strigă-un maslu
Dintr-un altar atrofiat.
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă sau poezii despre astre
Să ai marea...
Să ai marea la picioare,
Să calci valul liniștit
Și vrăjit, pe țărmul zilei
Să privești spre răsărit.
Să ai marea la picioare,
Într-o vară de poveste,
Bucuria marea-a mării
Doar în sufletul tău este!
Să ai marea zbuciumată,
Valul să te biciue
Și s-asculți, ca niciodată,
Dorul cum se tânguie!
Să ai marea la picioare,
Dragostea-n esența sa
Și tu însuți să fii mare,
De iubire, undeva...
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre timp
- poezii despre suflet
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre suflet
- poezii despre picioare
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre picioare
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre iubire
- poezii despre dor
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre dor
- poezii despre bucurie
- citate de Ioana Voicilă Dobre despre bucurie

Omul e ca firul ierbii,-
Sub copite-l calcă cerbii.
După ei, vin zvelte ciute.
Peste răni să îl sărute.
catren de Mihaela Banu (3 august 2021)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unghi
La plecarea cocorilor
De ce oare atâta plânset
Pentru un anahoret,
Doar dispare-o păsăruică
Din noian de păsăret.
Dacă dispare cocorul
Din acel unghi umblător
Nu-i bai, fiindcă, rapid locul...
E luat de cel următor
Și-acel unghi înaintează
Fără a face ocol,
Viață, moarte și iar viață
C-un picuț de protocol...
Locul nu rămâne gol.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viteză
Cântec de vagabond
Un vânt îmi bate-n inimă, un foc mă arde în călcâie,
Sunt sătul de pietre, de beton și de tramvaie care hârâie;
Mi-e dor de depărtări, de ce se află dincolo de orizontul mării,
De țărmuri bătute de furtuni sălbatice, ajunse la capătul răbdării.
O, eu o să dispar de-aici, voi părăsi larma-acestor străzi gregare,
Evadând acolo unde, la catarg, pe vergă se-întinde vela-n soare;
Acolo unde, ancorate, dansează iolele pe val cu prova-n vânt,
O, voi pleca, voi pleca curând, am cu mareea care pleacă legământ.
La început voi auzi cum sună briza mării, cum cântă albatroșii,
Sunetul făcut de brizanții care de navă se izbesc, voioșii
Cântecele venind dinspre cabestan și curgând peste covertă, ape....
Apoi, sufletul meu va ști că sunt unde-am dorit sau foarte-aproape.
Sunt bolnav de-atâtea pietre și beton, sufletu-mi bolnav, vă zic,
Râvnește la mările vântoase, verzi, la ținuturile lui Moby Dick.
Și voi fugi, voi fugi de zgomotul făcut de roți, de-a zidurilor râie,
Pentru că un vânt îmi bate-n inimă, un foc mă arde în călcâie.
poezie de John Masefield, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre verde, poezii despre vagabondaj, poezii despre tramvaie, poezii despre sunet sau poezii despre inimă
"Nu te da bătut. Nu renunța. Rezistă, luptă și vei învinge." Da, merge la exterior, dar cum omul este una cu mintea sa, efectul se propagă și la interior. Cu cât insistă mai mult în afară, cu atât se îmbolnăvește înăuntru. Când vine vânt puternic, totul, de la firul ierbii și până la arborii cei mai înalți, se încovoaie. În acest mod rezistă. Se adaptează, se pliază, se apleacă atunci când este cazul. Dacă stai însă precum muntele, efectul este eroziunea.
citat din Paul Avram
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre înălțime, citate despre vânt, citate despre victorie, citate despre munți, citate despre copaci sau citate despre boală

N-am să pot fugi de moarte
Chiar dacă m-ascund pe Marte;
Și-acolo sunt muritor
Cu moartea la purtător!
catren de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unuia cu statuie, aflat în viață
Și-a făcut piedestal
Și stă pe el ca pe cal.
Lumea care-l vede zice:
"Iată-un dobitoc pursânge!"
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață sau epigrame despre sculptură

Iarbă
Iunie este
Verde poveste.
Iures sporește.
Iarba mai crește.
Ziua a șasea,
Sâmbăta ierbii.
Crește mătasea,
N-o calcă cerbii.
Cresc ale ierbii
Fire albastre
Pân la-nălțimea
Inimii noastre.
Asta-i măsura,
Pune natura
Luncilor margini,
Lege-n paragini.
Vin curcubeie
Rouă să beie,
Seva vieții
Și-a dimineții.
Praful din spice,
Traiului strajă,
Stă ca o vrajă
Moarte să strice.
Vremea priește
Inimii, ierbii.
Ragă și cerbii!
Stai și privește!
Câte anume
Fete în lume
Are și-arată
Iarba cu artă:
Dulci și frumoase
Linii de coapse,
Linii de fete,
Mintea să-mbete.
Fete ce lesne -
Trupuri și glezne -
Ierbii le-asameni.
Nu mai sunt oameni.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre rouă, poezii despre natură, poezii despre glezne, poezii despre frumusețe sau poezii despre dimineață

Plasa de vânt
Îți voi prinde gându-n plasa mea de vânt
Și-l voi duce-n visuri, mie să îmi fie
Gândul în oglindă, pe un alt Pământ,
Cu un Soare-albastru, Lună colilie,
Stele roșii toate, ceruri verzi veșmânt,
Iarbă de-o culoare roz-liliachie.
Gândul tău, acolo, răsfățat de ape
Fi-va susur dulce-al dragostei izvor,
Picur de iubire strecurat sub pleoape
Ce, în lumea-ceea, strălucind a dor,
Lunecă ferice, neputând să sape
Șanțuri pe obrazul veșnic zâmbitor.
Tu - captivă mie, eu captivul tău,
Ne vom fi dorință, ne vom fi cuvânt,
Ne vom fi și munte, ne vom fi și hău
Într-o altă lume, sub un cer mai sfânt,
Fără timp de-o viață, fără jugul său,
Prins și el în mreaja - plasa mea de vânt.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre sfinți sau poezii despre sfințenie

Să ne iubim pe țărmul Mării Negre
Să ne iubim pe țărmul Mării Negre
Ca două fragede fierbinți statui
Să fim întâia clasica pereche
A omenirii noi ce încă nu-i.
Să ne iubim cât ne întreabă valul
Ce e cu noi, ce suntem și ce vrem
Noi să-i răspundem cufundați cu malul
Ceva-ntre rugăciune și blestem.
Ca un barbar ce ține o tanagră
Așa suntem pe-acest nisip noi doi
Și stelele ce cad în Marea Neagră
Ridică valul sângelui din noi.
Să ne iubim hipnotizați de lună
Cutreierați de-al vaselor tangaj
Și să ne viscolească împreună
Ninsorile de sare pe obraji.
Să ne iubim, păgâna mea atee
Iubito, marea seamănă cu noi
Suntem un Dumnezeu și-o Dumnezee
Chemați să-nceapă lumea de la doi.
Să ne iubim pe țărmul Mării Negre
Pe unde trec epavele călări
Să curățăm întreaga lume veche
În fluxul și refluxul noii mări.
Să ne iubim etern, noi, provizorii,
Cum niciodată, valul nu va sta
Eu spun că îngenunchi în fața mării
Să nu spun că-ngenunchï în fața ta.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Marea Neagră, poezii despre viscol, poezii despre sânge sau poezii despre sculptură
Catargul
Catargul colorat cu vise înflorește pe ochiul crud al mării.
Neam prins catarg pe suflet, gigantic, cât o mare,
al vieții fără moarte ceși lasă în urmă un gând.
Din cremene și rouă neam tipărit sub soare
un descântec de lumină, verde și rotund.
Neam prins izvorul ierbii de vârful unei aripi,
puterea unei pietre ce nea pătruns în os.
Ne hrănim din vânt, din păsări și din greieri,
din coardă de vioară, dintrun nuc umbros.
Neam prins zăpezi pe umeri și munți de stele în șoapte,
fiecare zi, ploi de flăcări vii.
Tulpini de anemone cu gust de mere coapte,
buza unei note, puterea de a fi.
Neam prins înaltul și adâncul, romburi și pătrate,
geometrii de vise, timpul care geme.
Imperii ce răsfață drumuri neumblate
ce urcă încet spre lună atunci când cerul doarme.
Neam prins cuvinte nerostite și sunet de corăbii,
cuib de curcubee și universul lor.
Leagăne de fluturi, iedere cu săbii,
umbra unei sfere în caligrafia aștrilor ce mor.
Neam prins catarg pe suflet, gigantic, cât o mare,
al vieții fără moarte ceși lasă în urmă un gând.
Din cremene și rouă neam tipărit sub soare
un descântec de lumină, verde și rotund.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară sau poezii despre tipografie

În coadă de pește
Mi-ai vorbit în șoapte
Visul să nu-l spulberi
Și-am croit în noapte
Drum fără de pulberi.
Și-a fost vânt pe mare
A fost vreme rea
Marea în turbare
Calea a fost grea.
Valuri cât un munte
S-au pornit în cânt
Bocaporți' n punte
S-au închis de vânt.
Vântul rece-obrazul
L-a tăiat, ca lama,
Negreșit talazul
A scornit și dama
Ce-n coadă de pește
M-a lăsat firește...
La cheremul vântului!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre pești sau poezii despre femei