Viața
Moto: Suntem o lacrimă
la picioarele lui Dumnezeu.
Soarta pământului
s-a lăsat plânsă de mine.
Am plâns,
am plâns până au apărut
mările și oceanele,
fluviile și lacurile
ochilor tăi.
Apoi,
în suspinul Luminii
am iubit Lacrima
care va plânge și mâine
tot ce n-a fost scris
să se întâmple ieri.
Știu.
Dumnezeu are deschisă o carte
scrisă de noi
cu fiecare lacrimă.
poezie de Ilinca Iulia Petre
Adăugat de Denisa Mitru

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.