
Bate vântul visurile mele,
Fluierând o doină-n orice os,
Chiar dacă sunt ude și sunt grele,
Oasele de vise plâng duios.
catren de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Colțul iubirii
Bate vântul visurile mele,
Fluierând o doină-n orice os,
Chiar dacă sunt ude și sunt grele,
Oasele de vise plâng duios.
Zori de zori îmi scapătă credința,
Despre ce nu știu ce să mai scriu
Și m-acomodez cu neființa
De parc-aș fi fost vreodată viu.
Reacționez la nepăsare
Tot mai rar și parcă tot mai stins;
Prea puțin iubirea mă mai doare,
Peste rănile-i de când a nins.
Bate vântul, primăvara vine
Și bandajul alb se va-nverzi,
Greieri leneși, harnice albine
Laolaltă mă vor asurzi.
Iarba va crește fără s-o aud,
Și-n ochii mei va fi doar verde crud.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (24 februarie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem neînceput
Ca umbra unei vițe de vie sub lună,
Sunt eu față de visurile mele.
Dacă sunt adevărate,
Sunt o umbră pe pământ...
poezie de Marius Robu din Aproape alb (29 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt ce-a mai rămas din visurile mele.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Vântul nu bate
Motto:
"Nu se știe ca pământul
Dincotro va bate vântul"
Vântul nu bate
Cât e bătut
De crengi uscate
Vântul e mut
Șuieră doar
Frunza de ulm
Sau de stejar
Iar eu adulm
E ca și cum
Ar mirosi
A foc un fum
Care s-ar irosi
Pe orice drum
Vântul nu cântă
Poartă decât
Talanga sfântă
La oi la gât
Ca să se-audă
Până la cer
Că iarba crudă,
Limba de fier
Pe-a râului gură
Când crede c-o fură
Păscută se face
Și vântul doar tace.
Ce știe vântul
Nu pot să știe
Nici apa vie
Și nici pământul.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Întinderea de dimineață
Eu mă trezesc mai ostenit
Mereu, decât am adormit,
Căci visele mă obosesc
Mai mult decât orice muncesc.
De ce sunteți atât de grele,
Vise de noapte ale mele?
Dacă vă prind, vă fac pe toate
A doua mea realitate...
Sau prima, însă nicidecum
Singure cum sunteți acum,
Nu v-aș lăsa în viața mea
La fel de singure ca ea.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (3 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cele mai frumoase înserări din viața mea sunt cele în care apune dorul de tine, iar tu răsari pe cerul din visurile mele.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoană sfântă
Din visurile mele
Te sărut sfios
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefacere, prefăcătură
Nopțile mele
Sunt zile grele
Trec anevoie
Mă simt ca Noe
Și crești noianul
Este cât oceanul
Iar sufletul pește
Se face, trăiește.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea mea e ascensiune; oriunde. Infernul e sus, așa să știți. Raiul e și mai sus, dar el nu mă interesează. Orice cale aș bate, mușchii mei se zgârcesc și oasele ajung pietre îndată ce simt valea. Nu sunt aristocrat, pentru că nu vreau să știu de strămoșii mei... Și nu sunt parvenit, pentru că nu doresc fructele trudei mele; nu vânez ca să mă hrănesc, ci ca să mă joc. Sunt Eu însumi, în toate formele și gândurile mele. Nu învăț regulile jocului. Cred că nu l-aș mai putea juca. Să-mi amintesc de ceilalți ani? Iată: dacă am cunoscut psihologia unui viciu, nu l-am putut practica. De acum sunt înfometat de neprevăzut.
Mircea Eliade în Isabel și apele diavolului
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt îndrăgostit
Eu sunt îndrăgostit de nimeni
Și totuși m-am îndrăgostit
Dacă exiști, ce mult îmi semeni,
Chiar dacă nu te-am întâlnit
Presimt că și tu te-ai născut
Și încă n-ai murit, ca mine
Chiar dacă nu te-am cunoscut
Eu sunt îndrăgostit. De cine?
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și plâng
Să plâng... destinul meu pierdut?
Să plâng... uitarea ce mă doare?
Ascund cuvântul început
Și plâng... ce rost oare mai are.
Să plâng... când totul s-ar sfârși?
Să plâng... când inima îmi bate?
N-am crezut... credeam că-s împlinit...
Și plâng... când alții-mi râd în spate.
Să plâng... e starea mea umană,
Să plâng... e-un fenomen uitat.
Eu... n-am ales rasa umană,
Și plâng... de zestrea ce mi-au dat.
Să plâng... mi-e totul împotrivă,
Să plâng... sunt cereri mai de preț.
Eu... caut steaua mea divină,
Și plâng... când totu-i un dispreț.
Să plâng... curat și fără teamă?
Să plâng... când ochii-mi s-au umflat?
Dar cine se chinuie... mă cheamă
Și plâng... că tot ce-am scris nu am semnat.
Să plâng... mă regăsesc în vise,
Să plâng... că-s vise destrămate?
Mă simt străin pe lângă tine
Și plâng... că timpul ne desparte.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e frică de visele mele. Dacă nu sunt cu tine?
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger suspendat în vise
Îmi suflă vântul prin vene,
Pneumatic, nebunatic;
Sunt un înger fără pene,
Singuratic, enigmatic...
Îmi curge apa din sânge
Prin privire, hidraulic;
Sunt un înger care plânge
De-o murire, somnambulic...
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Bate vântul florile
Bate vântul florile,
Ce frumoase îs zorile,
Când îmi bat lin în fereastră
Și iubirea mea îi aleasă,
Ca o pasăre măiastră.
Bate vântul în fereastră,
Să vadă când sânt acasă,
Să mă îmbete cu mireasme,
În luna cu crizanteme
Florile iubirii mele.
Bate vântul în grădină,
Adunând frunze-n rugină,
Să-mi aștearnă covor moale,
Ce foșnește sub picioare
Colorând orice cărare.
Bate vântule cu dor!
Și mă cheamă în pridvor,
Unde m-așteaptă bădița,
Să îi împrumut gurița,
Că îi dulce ca frăguța.
Vântule, pe unde treci
Toate cele le culegi,
Și porți dorurile mele
În nopți albe, dar cu stele,
Florile vieții mele.
Că viața fără de doruri,
Îi mătrăguna de pe dealuri.
poezie de Valeria Mahok (4 octombrie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce dacă
Ce dacă plouă?
Zâmbesc gândindu-mă la tine.
Ce dacă-s ud?
Mie așa mi-e bine.
Ce dacă bate vântul?
Eu nu mă mișc din loc.
Ce dacă nu e soare?
Între noi arde-un foc.
Ce dacă e prea frig?
Vorbele tale mă-ncălzesc.
Ce dacă e-ntuneric?
Eu pot ca să răzbesc.
Ce dacă nu sunt oameni?
Eu te vreau doar pe tine.
Ce dacă nu sunt case?
Mie tot îmi convine.
Ce dacă nu sunt păsări?
Zburăm noi pentru ele.
Ce dacă e doar ceață?
Noi n-avem clipe grele.
Ce dacă frunze cad?
Eu încă mai resist.
Ce dacă pomi nu sunt?
Încerc și tot insist.
Ce dacă totu-i gri?
Tu-mi colorezi viața.
Și dacă tot o faci,
te rog, alungă ceața.
Și dacă tot o faci,
adu pe cer un soare.
Și dacă tot o faci,
vreau case colo-n zare.
Și dacă tot o faci,
te rog, alungă vântul.
Și dacă tot o faci,
luminează-mi pământul.
Și dacă tot o faci,
adu-mi și păsările.
Și dacă tot o faci,
redă-mi culorile.
Și dacă tot o faci,
plantează-mi câte-un pom.
Un lucru eu mai vreau -
pe om să îl faci om.
poezie de Pleșa Dragoș Florian din Poezie
Adăugat de Pleșa Dragoș Florian

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă bate vântul
Sub tălpile iubirii
Mă simt o frunză
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Canon de suflet
Vântul mă bate,
Căci am greșit:
Am trei păcate
De ispășit.
La cel major,
Mi-e vijelie,
La cel minor,
Numai adie.
Jumate
Comis păcat:
Mă bate
Doar moderat.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (28 martie 2014)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tace sufletul
Și își linge rănile
Bate doar vântul
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când bate vântul
Mi se usucă fața
Plină de lacrimi
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

(E)ram
Sunt părăsit de tot, de toți, de toate,
De mine însumi, nume nu mai am,
Și mă confundă vântul când mă bate,
Crezând că sunt un ram, precum eram...
Nu mi-a rămas decât o legănare,
Nu-i de la rod, și de la ce-i nu știu,
Pesemne de la ultima mirare,
Că voi muri când nu voi mai fi viu...
Și nu voi mai putea simți acut
Frica de moarte, care mi-a trecut...
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (23 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!