Eminescu săracul!

Alo Anna Frank Aici România Cine-i acolo
Iar ne bruiază extratereştri
O fi sau n-o fi secu
Aceasta-i întrebarea
Păi vă lăudaţi c-o scoateţi la capăt singuri
Aşa-i aşa-i
Soarta noastră-i singurătatea
Vezi Mioriţa şi celebrele doine
Or fi celebre pentru voi românii şi alte popoare migratoare
Care v-au sondat începuturile izvoarele şi aurul
Şi ăla înnegrit de supărare şi Dorul vostru (inter)national
Şi unde-ajunge nu-i hotar
Nici ochi spre-a cunoaşte
Şi vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naşte
Da tot Eminescu săracul
Sărac dar Român
Am zis
Şi cu asta am rămas

poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (11 octombrie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masca deznădejdii

Anna Frank nu-i o colivie

Anna Frank e un porumbel

fir-ar deznădejdea să ne fie

doar drumul poate către el

Anna Frank e un porumbel

Anna Frank parcă-i un izvor

dar uneori trupul nostru-i mişel

şi de lene toate oasele-l dor

Anna Frank parcă-i un izvor

fir-ar deznădejdea să ne fie

toate necazurile pe mine mă vor

Anna Frank nu-i o colivie

Anna Frank e un porumbel

din fericire Doamne fără ţel

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2 aprilie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcală: Azi, eu cred că aceasta-i întrebarea: cât costă, la cursul zilei, un ţăran român, bun de... prăsilă!
Tândală: Păcală!
Păcală: Stai aşa! Agricultura nu se face cu... falsă pudoare! Sau cu specialişti imaginari!
Tândală: Aşadar, ţăranul român nu-i... convertibil!
Păcală: Aşa... dar!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (aprilie 2003)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia visului de altădată

Sar din vis direct la masa de scris Şi încep
să mă derulez ca o bobină cu amintiri în
străvechiul cinematograf Patria
Sala este plină cu daci şi romani
După începerea filmului mai intră şi nişte
întârziaţi vizigoţi huni şi alte popoare migratoare
Îi primesc pe toţi cu pâine sare şi lacrimi
Fără comentarii
Mă rog Mioriţa ca orice lucru transmis din gură-n gură
face excepţie
În pauză spargem seminţele ca pe nişte grenade artizanale
şi discutăm în contradictoriu
despre ultimul articol al lui Eminescu de la Timpul
Promite băiatul

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (6 februarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia visului de altădată

Sar din vis direct la masa de scris Şi încep
să mă derulez ca o bobină cu amintiri în
străvechiul cinematograf Patria
Sala este plină cu daci şi romani
După începerea filmului mai intră şi nişte
întârziaţi vizigoţi huni şi alte popoare migratoare
Îi primesc pe toţi cu pâine sare şi lacrimi
Fără comentarii
Mă rog Mioriţa ca orice lucru transmis din gură-n gură
face excepţie
În pauză spargem seminţele ca pe nişte grenade artizanale
şi discutăm în contradictoriu
despre ultimul articol al lui Eminescu de la Timpul
Promite băiatul

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (6 februarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată s-a întâmplat

ca săracul să rămână sărac
şi de atunci săracul
a rămas sărac
a rămas săracul fără o bu
căţică de pâine
şi ar fi cumpărat una
dacă ar fi avut bani săracul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărac dar român

Păi a fi român e o meserie tare faină
eu mi-am dat pe ea chiar ultima haină

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (22 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia de-a te naşte român

Ca pe cea mai curată lacrimă
din Ochiul Universului
Dumnezeul geniului
m-a sorbit din popor
Şi nu credeam
că
voi ajunge vreodată
să-i fiu
poetul deplin
Pururi tânăr
înfăşurat în versuri
cobor
de pe
baricadele tăcerii
Iar unde-am ajuns
De la Dunăre la Tisa
România plâsu-mi-s-a
Că nu mai poate străbate
De ciocoi şi strâmbătate
Vai de biet Român săracul
De ce Doamne nu-l ia dracul
Trage-n brazdă ca un bou
Schimbă-l Doamne şi-l fă nou

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (14 ianuarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici cel mai apropiat prieten al omului nu-i cunoaşte ultimul secret: singurătatea.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (24 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa-i bărbatul

De soarta lui chiar mă usuc,
Aşa-i de când s-a însurat:
Atunci când nu e sub papuc,
Precis el stă lejer... sub pat.

epigramă de Mihai Haivas din Restituiri în patru rânduri
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătută pe muchie de cuţit

Şi-aoleu muică ce treabă
steaua noastră-i tare slabă

De-a rămas colea pe cer
într-un colţ aşa stingher

Poate Doamne-ar trebui
să-i punem punctul pe i

Care I Doamne ne iartă
dacă steaua noastră-i moartă

După calcule făcute
o de minţi recunoscute

Şi de stânga şi de dreapta
uite-aşa ne joacă soarta

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (23 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înrolat în viaţă

De-aş fi Eminescu oare

m-aş mai naşte dintr-o floare

sau aş sta cuminte-acasă

altora nu prea le pasă

De români şi România

ocupă-se netrebnicia

nu c-am fi popoare dure

doinele ce pot să-ndure

Timpul nostru amorţit

pare-un plus de infinit

şi întreb şi eu ca prostul

domnilor acesta-i rostul

Dacă nu mişcăm în front

n-avem niciun orizont

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme 00 (13 ianuarie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiind un popor blând şi paşnic, românii peste tot se stabilesc ferm şi atât de bine îşi răspândeşte naţionalitatea, că oamenii din alte popoare, conlocuitoare cu acesta, treptat se românizează. Aşa au românizat mulţi sârbi, bulgari, unguri. Această capacitate extraordinară de a româniza oameni din popoare total diferite se explică prin faptul că românii nu pot şi nici nu vor să înveţe o limbă străină. Dacă nu este absolut necesar, românii nu vor depune niciun mic efort să vorbească ceva cu vecinii. Ei îi lasă pe aceştia să încerce să le vorbească. Vecinii într-adevăr cedează, învaţă limba română şi vorbesc cu veniţii. Încetul cu încetul, această limbă devine una comună acolo unde mai înainte nu se auzea deloc. Românizarea oamenilor din alte popoare e promovată şi de femeia română, care este luată în căsătorie, pentru frumuseţea ei, de vecinii slavi şi maghiari.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge cu versuri îngheţate

Eminescu s-ar întoarce
România însă nu-i
stau la vamă nişte Parce
sare lira brusc din cui

România Doamne nu-i
teii i-au sacrificat
cerul este-al nimănui
nu mai e niciun bărbat

Teii i-au sacrificat
stau la vamă nişte Parce
ca poet la mine-n sat
Eminescu s-ar întoarce

Doamne poezie nu-i
nici pe Prut nici pe Bahlui

sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (13 ianuarie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şah cu absurdul

Dragă Kitty să ştii că AlphaZero mi-a acceptat
provocarea Va juca după ora stingerii cu mine
o partidă de şah Să vedem cine va fi mai creativ
Anna Frank sau AlphaZero Apropo ştii ultima
noutate Sunt îndrăgostită până peste cap
Am să văd dacă AlphaZero
Se prinde sau nu

Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank

poezie de Costel Zăgan din Contrajurnalul Annei Frank (19 iulie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţi

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

Nopţi lungi şi triste
Acasă mă gândesc
Şi pe voi acolo vă zăresc
Sunt nopţi pline de groază pentru mine, în război
Sunt nopţi de basm acolo, la voi
Şi Doamne, pentru ce o viaţă de coşmar
Şi pentru cine se moare în zadar?
Sunt nopţi pline de groază
Când teama mi-e să fiu
Sunt nopţi de basm de care nu mai ştiu

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

De ce nu încetaţi acest cumplit război?
De ce va gândiţi numai la voi?
Şi nici nu vă pasă de mama care-şi plânge
Copilul său ucis ce zace-n bălţi de sânge!
Şi nici nu vă pasă de cei ce nu mai sunt
De cei ce vă acuză de-acolo din mormânt!

Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!
Doamne, vino Doamne,
Să vezi ce-a mai rămas din oameni!

cântec interpretat de Valeriu Sterian, versuri de Valeriu Sterian
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi român

Că sunt român, o ştiu prea bine,
Căci sunt născut pe-acel pământ,
Dar chiar mai mult, şi mult mai sfânt,
Ea, România s-a născut în mine.

A fi român nu-i doar un nume,
Nici România doar un loc,
A fi român e-un tainic foc,
Ce-l port cu mine oriunde-n lume.

A fi român nu e doar grai,
A fi român nu stă în straie,
Nici doar a şti corect a scrie,
A fi român e-un colţ de rai,

Ce-l porţi în suflet zi de zi,
Asta înseamnă a fi român,
Şi ştiu c-aşa o să rămân,
Oriunde-n lume voi trăi.

Că sunt român, da mă mândresc,
Căci Dumnezeu aşa a vrut,
Să pună-n chipul meu de lut,
Şi-un strop din tot ce-i românesc.

poezie de Marius Alexandru (martie 2024)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa-i femeia...

Aşa-i femeia, tace şi înghite,
Bătăi, umilinţe sau vorbe prost rostite,
Se fereşte de bârfă ca dracul de tămâie,
Alege iar călăul şi palma ce-o "mângâie".

Aşa-i femeia, îndură multe, ştii?
Ar mânca şi pietre pentru ai săi copii,
Se lasă jignită, şi-n picioare călcată,
C-aceştia să aibă alăturea un tată.

Aşa-i femeia, iartă, apoi zâmbeşte,
Printre vânătăi, pe toţi îi păcăleşte,
Pare împlinită, îşi îngrijeşte casa,
Călăului, cu drag, îi pune zilnic masa.

Aşa-i femeia, supusă şi tăcută,
Sub jugul neputinţei; victimă absolută,
Unde să se ducă? Şi cine s-o mai ia,
Cu atâţia prunci, flămânzi pe lângă ea?

Aşa-i femeia, iisusă pe Golgota,
Are piroane-n suflet, şi sângerândă-aorta,
Dar nimeni nu o crede, mai ales bărbatul.
Căci fiind urmaşa Evei are în ea păcatul...

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

copila Anna Frank

treisprezece carate

anexa lumii

haiku de Costel Zăgan din Fulger în doi timpi (2 iulie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

România în carantină

Ţara noastră-i zău cobai

dar planeta parcă-i iadul

c-am plecat ca ieri din rai

şi-astăzi răul a-ntins vadul

Iar planeta parcă-i iadul

Doamne încotro s-o luăm

dăm de secu ori mosadul

între maimuţă şi om

Doamne încotro s-o luăm

c-am plecat ca ieri din rai

dar n-am coborât din pom

ţara noastră nu-i cobai

Dar planeta parcă-i iadul

şterge de pe cer tot fardul

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (17 martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria de a fi român

Încă din copilărie
îmi doream, când voi fi mare,
să port şi eu cu mândrie
tricolor la cingătoare.

Să fiu mândru că-s român
în ţara plină de soare.
Aici m-am născut român,
cu Carpaţi, Dunăre, mare.

Pe munţi vreau să fiu stăpân.
Pe câmpie, pe izvoare.
Să unesc tot ce-i român.
Să fac România Mare.

Din bătrâni am învăţat
să-mi iubesc neamul şi glia.
Libertate, ei mi-au dat,
să trăiesc în România.

Pentru mine, România
e unicul aşezământ.
Aici, onoarea, mândria
împodobesc acest pământ.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!