Vals cu optimismul

mai este vreme de magică iubire
mai sunt cuvinte tandre de rostit
mă mai ning stele pline de strălucire
mai sunt speranţe până la asfinţit.

mai există rost pentru lucruri bune
izvoarele iubirii mai murmură în noi
mai există iertare pentru gânduri nebune
şi dâre de păcate spălate de ploi.

las clipele să zboare spre eternitate
pline de romantism şi de splendori
am captat din vânt aripi de libertate
trezită din coşmare mângâiată de zori.

la masa de scris am multe de spus
poveşti optimiste fără de apus.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fascinaţii învăluitoare

pe cărări de codri mai sunt urme de haiduci
umbrele arborilor iscă jocuri bizare
tu glie magnifică mereu mă seduci
cu splendori răspândite din zare în zare

goliciunea metafizică vreau să mi-o acopăr
cu lumini diafane în nuanţe diverse
între nori de ploaie curcubeie descopăr
culori optimiste în suflet să se verse

sunt minuni în lume ca nişte zâne bune
patru anotimpuri tot atâtea magii
beatitudini lungi şi extazuri nebune
broderii de conştiinţă care nu au nevralgii

fascinaţii învăluitoare culeg de la stele
luminile tandre par sublime dantele

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Freamăt la masa de scris

aştept să se întoarcă visele nomade
să picteze noaptea altarul cu îngeri
iubirea arzândă ctitoreşte arcade
peste focul ce arde regrete, înfrângeri.

flăcări de speranţă ard gânduri uscate
golul din mintea mea se umple cu idei
am împletit cuvinte de stele fermecate
un romantism aparte curge din condei.

azi voi plăti facturi cu ultima cutumă
să nu rămân datoare nimănui
pe doruri se asterne praful de humă
unde dragoste este nici disperare nu-i.

se risipeşte freamătul la masa de scris
slove deschid cerul cu miracol promis

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Patimă înmugurită

fără iubire nu aş fi fost om
în braţele ei am dobândit putere
înmugurită înflorită ca un pom
am captat lumină din mistere.

muguri de gânduri răsar în mine
rog vântul să nu îi doboare
ce dacă-i toamna zilele sunt senine
simt pe tâmple mângâieri de soare.

fără iubire nu ştiu să trăiesc
emoţiile mele străbat lumea întreagă
versuri în lumină şi ţie-ţi dăruiesc
de tristeţea neagră zilnic se dezleagă.

mă ning serenităţi din cerul amical
cu înălţări febrile pe extaz epocal.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centenar glorios

mândria românească reverberează-n doină
valuri de speranţe vuiesc în largul mării
tradiţii se avântă în jocul de oină
munţi lunci şi văi simt vântul schimbării.

flutură tricolorul ridicat în bernă
vise de împlinire se înmulţesc cu spor
soarele ne acoperă cu veghea eternă
muguri de fericire cresc liberi în popor.

un secol de lupte pentru libertate
s-a scris în suflete ca în istorii
în salba cu victorii strălucesc nestemate
splendori armonioase pătrund în memorii.

izvoarele gliei reverberează-n prunci
glorii de luptă sunt sculptate în stânci.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi de hârtie

slove de iubire pe raze am pecetluit
şi mi-am ascuns tristeţea sub stâncă
să nu mă ştie munţii că m-am jeluit
copil al cerului speranţe mai am încă.

aripi de hârtie versului i-am dat
să zboare ca vântul în lumea întreagă
ierni fermecate m-au pus pe colindat
cu steaua în frunte încălzită de bragă.

dorul l-am pus ca pe-o mărgea pe aţă
lumina poeziei i-a dat strălucire
sunt mii de motive să mă bucur de viaţă
optimismul meu nu e o nălucire.

zbor prin univers cu aripi de vers
nu mă las oprită de înger pervers.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe corabia speranţei

pe oceanul de vise mă îndrept spre far
vreau să ajung în portul cu surprize
paşaport nu-mi trebuie nici vize
mi-e de ajuns avântul de călifar.

am avut şi eu corăbii scufundate
pline cu pescăruşi de chihlimbar
am suferit stingheră în uragan barbar
dar am rămas fermă cu aripi înnodate.

descarc în portul mare sacii cu întrebări
voi primi răspunsul de la heruvimi
ei îmi sunt duhovnici înţelepţi sublimi
ei m-au invitat adesea la cereşti serbări.

am petrecut în viaţă şi bune şi rele
dar am avut mereu speranţe de la stele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fântâni...

Fântâni de dor,
Fără somn uşor.
Fântâni de vis,
Fără nume scris.
Fântâni de trăiri,
Pline cu amintiri.
Fântâni la apus,
Tinereţea mi s-a scurs,
Cu bune şi rele,
Cum mi-a fost scris în ele.
Învârtind al destinului fus,
Caut lumina spiritului frumos,
Şi mă scald aprins,
Spre înălţimi de vis,
Pentru nemurire.

poezie de Valeria Mahok (15 septembrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de trepte!

Apa în deşert este prezentă doar pentru cel care ştie să o extragă şi care o dăruişste si celui neştiutor. Aşa ajunge să fie şi după ce nu mai există! Scările înţelepciunii devin din ce în ce mai greu de urcat cu cât urci mai multe... Cine ajunge cât mai sus şi mai aproape de "ultima treptă", cu toate ca ea nu există, va înţelege... sunt cuvinte înscrise în cuvinte fără cuvinte, căci sunt spuse şi nespuse multe fără cuvinte...

Viorel Muha (mai 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şcoala vieţii

pentru mine cerul e mereu deschis
şi Dumnezeu mă priveşte cu milă
m-a învăţat să nu fiu om proscris
ci să urmez credinţa de sibilă.

m-a învăţat să fiu mereu umilă
să nu mă las angrenată de zbucium
să-mi fie inima cu iubire utilă
şi-n suflet să răsune mândru bucium.

am învăţat să am un rost în toate
masa de scris să emane lumină
să lansez cuvinte în eternitate
să-mi zburde fericirea în albumină.

am învăţat să-i iert şi pe nebuni
sacre învăţături primesc de la străbuni.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe calea afirmări

imnul luminii scris în agenda zilei
îl cântă vântul îl murmură izvorul
condeiul încă tremură pe albul filei
flacăra din versuri va topi zăvorul.

gândul să zboare liber spre cer luminos
înaripat de crez de iubirea ardentă
timpu-i de partea mea vesel prietenos
mă transfigurează de el sunt dependentă.

mai nasc un poem muza-mi este aproape
febrilul romantism alunecă prin limfă
astrele-mi vorbesc în zeci de horoscoape
luna mă îmbrăţişează cu farmec de nimfă.

mă scald în lumină ca în limpezi ape
pe calea afirmării spiritul meu triumfă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Euforie de primăvară

dansez cu fluturii la firul ierbii
şi peste tot miroase-a primăvară
în poieniţa verde zburdă cerbii
şi garofiţele au înflorit iară.

vântul se îmbată în parfum de liliac
izvoarele susură prin văi înflorite
acesta-i anotimpul care mi-e pe plac
când toate naturile zâmbesc fericite.

florile de castan par lumânări aprinse
se înalţă spre cer pline de candoare
şi gânduri aleargă spre zări necuprinse
să simtă mângâierea razelor de soare.

florile de măr ning duios peste vise
poezia dragostei capătă amploare.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scenariu de viaţă

frământ entuziastă în coca nopţii stele
sa dospească în tihnă pâinea de lumină
dulci clipe de visare-s căutările mele
eu mi-am ţesut credinţa pe o etamină.

gânduri mă frământă ca pe un aluat
să crească în mine pronia cerească
am avut în viaţă un destin minunat
sufletul a ştiut lumea s-o iubească.

voi lăsa în urmă roiuri de poeme
stoluri de vise să zboare peste munţi
poveşti neţărmurite despre trăiri boeme
cu iubirea mea pentru îngeri şi sfinţi.

dar până la final mai e destulă vreme
să cuceresc cerul cu gânduri cuminţi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Că v-am greşit, vă cer iertare!

Ah, am păcate omeneşti
Cât nici cu gândul nu gândeşti,
Păcate multe, fără număr,
N-am dus o viaţă de călugăr.

Mai multe ca nisipul mării,
Ca frunze-n codrii toţi ai ţării,
Cât nu-s de mulţi în mare peşti,
Că de le numeri te-ngrozeşti.

La Judecata de Apoi,
Chiar Dumnezeu va da-napoi,
Văzând că sunt atât de multe
Şi-atât de grave şi oculte.

Ades trufaş cu voi am fost
Şi fără rost v-am luat la rost;
Am fost obraznic de nespus
Şi v-am privit semeţ, de sus.

Fiindcă-am fost trufaş şi prost,
V-am reproşat ce n-avea rost,
De multe ori v-am indispus
Şi voia mea eu v-am impus.

De multe ori v-am insultat
Şi v-am jignit nemotivat.
Azi sunt cuprins de remuşcare,
Că v-am greşit, vă cer iertare!

poezie de George Budoi din Păcatele şi Păcătoşii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (20 iunie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de trepte!

Omul de mii de ani a vânturat bobul şi la separat de pleavă, altfel nu am fi existat... Motivaţia că nu înţelegem, nu vedem realitatea sau o negăm... poate sau nu să fie o acuzaţie a propriei conştiinţe, când aceasta există, pentru cel ce vrea să ştie. A fi sau a deveni pleavă sau o suţine, ne vom şterge trecutul şi existenţa, a fi fost om.

Apa în deşert este prezentă doar pentru cel care ştie să o extragă şi pe care o dăruieşte şi celui neştiutor. Aşa ajunge să fie şi după ce nu mai există! Scările înţelepciunii devin din ce în ce mai greu de urcat cu cât urci mai multe... Cine ajunge cât mai sus şi mai aproape de "ultima treaptă", cu toate că ea nu există, cu atâta va înţelege mai mult... Sunt cuvinte înscrise în cuvinte fără cuvinte, căci sunt spuse şi nespuse multe fără cuvinte...

Viorel Muha (mai 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zbuciumul substanţial al firii

trăiesc zbuciumul substanţial al firii
fluidităţile erotice pe valuri de dorinţe
chemările timpului pulsurile iubirii
fericirea căutată în moderne tendinţe

progresul conştiinţei pentru divinitate
ninsori de speranţe în iernile blânde
avântul spre stele magică libertate
clipe de graţie în trăiri fremătânde

emoţii mărturisite cu senzaţii dulci
în versurile scrise în stare de veghe
zboruri transcendente peste văi şi lunci
pe oceanul fericirii să cuceresc o leghe

valori descoperite în Logos de sfinţi
credinţa în triumful zorilor din minţi

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-aşteptam apus

Pe o stâncă sus
Un înger privea la apus.
M-am apropiat sedus
Cu o floare in mână
Cu miros de smirnă
Ce mai era de spus..
Ce apus, apus... e acolo sus.
Îngerul niciodată nu mi-a spus
Să privesc de sus orice apus
Ce apune... iar răsare
Floare in floare
Arbore in arbore.
Vai, doamne... ce apus
Cu o floare in asfinţit
Te-aşteptam apus

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rapsodia iubirii

fără iubire nimeni nu poate trăi
ea face din viaţă un sublim spectacol
ea este precum steaua din zori de zi
lumina-ncununată cu timpi de miracol.

fără iubire doar disperarea creşte
ca un deşert cu relief vitreg rigid
nimic din romantism nu mă opreşte
să cred că Dumnezeu are suflet candid.

fără iubire viaţa ar fi iad imens
florile nu ar putea să înflorească
n-ar mai fi prunci ci doar un dor imens
natalitatea-n lume nu ar putea să crească.

fără iubire cerul ar fi un întuneric dens
şi Dumnezeu n-ar vrea să ne mai preţuiască.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zori

Ploaia din nou (caldă sau bună?) şterge amintirile toate.
Ploaie dezvelită sub stele fără cuvinte,
Dorul mi-l poartă către apele mute
Şi pentru glasul firav al iubirii
Cântecele urcă din nou, doborând iarna.
Peste golul rotit spre soarele palid
Mai cad picături pline cu sevă
Ca şi cum nu le-ar mai primi niciodată.
Ridic braţele cunună spre cerul umezit de lacrimi...
Aştept ca foşnetul vântului să surpe
Durerea plesnită de anotimpul trecut.
Mă aşez cu faţa către soare,
Deschid pleoapele şi-l privesc:
E sufletul tău legănat de arcuirea timpului,
Sufletul tău deşirat în vânt,
Ca-ntr-o mie de glasuri, chemarea,
Purtând-o către zori.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt cuvânt şi libertate

Eu sunt cuvânt şi libertate,
Aş dori să ştiu ce univers tainic află albinele în fiecare floare,
Aud glasul fiecărei frunze, din mugur până ce e modelată în cuptor,
Văd roua ce botează în zori firele de iarbă,
Vreau să urc muntele pentru a atinge stelele,
Eu sunt cuvânt şi libertate.

Mă prefac în apă şi foc,
Simt ce mă mistui bucată cu bucată,
Ating florile de colţ ascunse pe stânci,
Mă îngrijorează plânsul vântului dinaintea furtunii,
Plâng, căci văd atâta durere în jur nerezolvată,
Eu sunt cuvânt şi libertate.

Ştiu că eternitatea există,
Spun că poţi gusta Absolutul,
Visez să gust taina apei vieţii,
Mă străduiesc să fac cununi de cuvinte,
Sper că toate vor gusta dulceaţa nemuririi,
Eu sunt cuvânt şi libertate.

M-am decoperit pe mine prin cuvânt,
Am luat cuvintele şi le-am legat într-un joc ce a devenit carte,
Am simţit că doar cuvintele fac iarba să crească,
Am aflat taina stropilor de rouă de pe aripile cuvintelor,
M-am împărtăşit cu verdeţa lor tainică zburând spre infinit,
Eu sunt cuvânt şi libertate.

poezie de Ana-Cristina Popescu din Din tiparniţele presei / 2019 / Editura InfoRapArt (2019)
Adăugat de Ana-Cristina Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epopee

vreau să trăiesc bine, să nu stau ca pe ace
să cuceresc stele, să iubesc mereu
să adun splendori, să fac tot ce-mi place
dar să nu îl întristez pe Dumnezeu.

adun amintiri departe de furtună
n-aş vrea să răvăşească tezaurul meu
lumini îngereşti pe tâmple cunună
să-mi dea strălucire să mă simt un zeu.

visele mă poartă pînă sus la soare
să topesc tristeţea în braţele lui
să nu mă mai atingă urâte coşmare
el este miracol minunea cerului.

veşnicia să ating cu iubirea mare
cu arta vorbirii cu aripa cuvântului.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!