La școala vieții
pentru mine cerul e mereu deschis
și Dumnezeu mă privește cu milă
m-a învățat să nu fiu om proscris
ci să urmez credința de sibilă.
m-a învățat să fiu mereu umilă
să nu mă las angrenată de zbucium
să-mi fie inima cu iubire utilă
și-n suflet să răsune mândru bucium.
am învățat să am un rost în toate
masa de scris să emane lumină
să lansez cuvinte în eternitate
să-mi zburde fericirea în albumină.
am învățat să-i iert și pe nebuni
sacre învățături primesc de la străbuni.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre școală
- poezii despre școala vieții
- poezii despre viață
- poezii despre suflet
- poezii despre religie
- poezii despre nebunie
- poezii despre mândrie
- poezii despre lumină
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.