E toamnă

"Zilele mele ca umbra s-au plecat şi eu ca iarba m-am uscat."
(Psalmul 101: 12)

Au ruginit copacii, dragii mei
Şi în arama lor e un apus,
Precum trecute vieţile de zei
Uitaţi în umbra crucii lui Iisus.

Din ramuri aripi galbene se rup
Şi spre pământ îşi poartă zborul trist,
Albinele ascund lumina-n stup
Să crească-n ceară lacrimi pentru Hrist.

În frunzele pierdute mor pe rând
Frumoase nenăscute primăveri,
Iar îngerii se-nşiruie plângând
În aşteptarea altei Învieri.

Şi sunetul de clopot e-arămiu,
Chemând la slujbă sufletu-mi boem;
E toamnă, dragii mei şi nu mai ştiu
Dacă-s iertat de biblicul blestem...

poezie de Pavel Lică din Căutarea luminii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie de toamnă

"Şi dacă m-a întristat cineva, nu pe mine m-a întristat, ci în parte – ca să nu spun mai mult – pe voi toţi."
(II Corinteni 2: 5)

În parcu-n care socluri părăsite
Aşteaptă împlinirea în statui,
Întinde toamna braţe dezgolite
Să prindă frunze alergând hai-hui.

Iar florile de vară îşi îngroapă
Trecute curcubee-n val de vânt,
Terasele adună la agapă
Atei, ciocnind pahare pentr-un sfânt.

Amestec de lumină şi-ntuneric,
Aleile, cernite ca un psalt,
Unesc coroane într-un dom himeric
S-aline gândul doritor de-nalt.

Din ramuri pică lacrimi mari de ceară,
Pe socluri mai adoarme un apus,
Tot aşteptând o nouă primăvară
Să crească-n ele crucea lui Iisus.

poezie de Pavel Lică din Căutarea luminii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scântei de primăvară

"Nu te teme, fiica Sionului! Iată,
Împăratul tău vine, şezând pe mânzul
asinei!"
(Ioan 12: 15)

La tâmple, florile de-argint
Deschid corole-n Sfânta Carte;
Din profeţii răsare-alint
De înviere după moarte.

Cu ochii stinşi, bătrânii-aduc
Lumini de la-nceput de lume;
Sărmanul, sufletul, năuc,
Pe cruci îşi caută un nume.

Uitaţi de fii, uitaţi de ani,
Doar îngerii le sunt aproape;
Aleargă-n amintiri cârlani,
Cu primăveri să se adape.

Şi-n lumânări ard stele vii,
Ce varsă lacrimi mari de ceară;
Asinii poartă de Florii
Iertarea lumii-a mia oară!

poezie de Pavel Lică din Căutarea luminii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cei mai buni părinţi

Vezi?! Te simt în grădină... Urma paşilor tăi
Îmi alungă durerea de a fi prea departe...
Sunt aici lacrimi multe, sunt tristeţi şi nevoi,
Iar în mine se-ascunde, veşnic, teama de noapte.

Vin cu lacrimi spre tine... Pe copac, scrijelit,
Anii tăi, în brăţări, strălucesc de lumină...
Stau pe scaun plângând şi m-ascund în zenit
Şi te caut în lume printre strângeri de mână.

Parcă văd printre lacrimi, oh, imaginea ta...
Printre jerbe de stele îţi văd zâmbetul cast,
O, tăicuţule drag, eşti în inima mea...
Este tot ce în gânduri, zi de zi mi-a rămas.

Eşti un gol risipit, lacrimând... şi stingher...
Tu, tăicuţule drag, eşti atât de departe...
Umbra chipului tău mă aşteaptă în prag
Şi hotarul vieţii pentru-un timp ne desparte.

Eşti o geană de vis... un apus... Răsărit
Altei lumi de lumini, strălucind de chemare...
Eşti cu mama mereu... eşti aşa fericit,
Însă liniştea voastră azi în suflet mă doare.

Aş pluti către voi... Paşii mei construiesc
Piramide de fapte... Dar prezentul mă cheamă.
Doar pe ei îi mai am... Şi pe voi vă iubesc
Şi vă caut în gânduri, dragii mei tată, mamă!

Îmi lipsiţi repetat... Pentru voi m-am născut...
Drumul meu pentru voi a avut strălucire...
Cum era şi firesc, într-o zi v-am pierdut,
Dar vă am ca un vis în aceeaşi iubire.

Mulţumesc, tatăl meu! Cât de mult v-am iubit!
Mulţumesc, mama mea! Mama mea minunată!
Mulţumesc, dragii mei! Mulţumesc înzecit!
Mulţumesc, dragii mei! Mulţumesc, mamă, tată!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E toamnă pe Pământ

Cocorii au plecat demult
Cad frunze pe alei
Şi vântul toamnei îl ascult
Prin crengile de tei

Văd frunzele cum cad din ram
Şi tremură în vânt
Se-aprind gutuile în geam
E toamnă pe Pământ

Şi florile s-au veştejit
Şi berzele s-au dus
Şi zilele s-au risipit
Şi crinii au apus

Şi nopţile parcă prea lungi
Mai văd un răsărit
Şi plopi cu umbrele prelungi
Gonesc un asfinţit...

Şi vara ce ne-a părăsit
Cu-a florilor veşmânt
Ori nu a fost ori n-a venit
E toamnă pe Pământ.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste de toamnă

Se plimbă printre ramuri argintate,
La braţ cu toamna, frunzele din ram.
E întuneric, est efrig, e noapte...
În suflet răni de ploi şi stele am.

S-au risipit oceane de iluzii,
Speranţele-n apus au rătăcit,
Eu m-am rugat în somn la Maica Sfântă...
O datorie am de împlinit...

Rodul iubirii mele se înalţă
Şi-n rădăcini, precum un brad se-abate,
Dar orice palmă lua-va de la viaţă
Eu ştiu că tot va merge mai departe.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul poveştilor pierdute

Din apus ies greieruşi
Să încânte spiriduşi;

Timpul vechi se-nveseleşte
Când poveşti tot vor ghiduşi;

Cosânzene de-altădată
Se ascund pe după uşi,

De viteji veniţi din stele
Să le fie lor supuşi,

Dar poveştile-s pierdute,
Cu pierdutele păpuşi!

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De toamnă...

Vezi?! Afară plouă... Şi e frig... Şi plâng
Tremurându-şi umbra, frunzele de rug,
Frunzele brumate şi trudind de ger,
Într-un dans de ceară pe ascunsul cer.

Plouă mocăneşte, cu stropi mici şi reci,
Spaimă-ntre copacii-ngenuncheaţi pe veci
Şi de remuşcare, şoaptele se-adună
Şi vuiesc prelegeri... Se întorc spre humă...

Braţele în rugă de gutuie coaptă,
Ca un clopot, încă, plânsul şi-l arată.
Timpul, în clepsidră, rostul său îşi are -
Rod pentru rodirea toamnei următoare...

Trec peste cadavre, printre ramuri frânte...
Vântu-n simfonie, pe acorduri blânde,
Iar îmi cere mâna... Şi pe portativ
Notele dansează într-un ritm lasciv...

Ploi bolnăvicioase... Trec copii la şcoală...
Toamnă... toamna vieţii, crudă şi amară,
Vin cu scorţişoară, iz de guturai,
Toamna iarăşi vine cu al său alai!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flacăra din sânge

În inima iubirii e-nfiletat un bec,
Dumnezeu a dăruit energia cerească,
Un porumbel interior zboară în cerc
Pictând îngeri de speţa omenească.

În exterior lumina are umbra nocturnă,
Sabia vieţii pictată iese din teacă,
Îngerii adună cenuşa crucii în urnă,
Flacăra din sânge cu lacrimi s-o şteargă!

Punct în răsăritul propriului apus

Între răsărit şi îngenuncheatul apus
Creştetul meu desenează un semicerc.

Între apus şi-ndepărtatul răsărit
Umbra mea desenează cercul întreg.

Ce punct e-n răsăritul propriului apus?
Nici duhul Unirii nu are răspuns!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind în urmă

în casa noastră primitoare
rămas–a busuiocul prins la grindă
un borcan cu flori mirositoare
pus pe masa mare de la tindă
toţi ce au fost cândva s-au dus
acolo unde nu se poate spune
în ţara unde veşnic e apus
o ţară fără lacrimi, fără nume
o lacrimă uscată pe batistă
îmi aduce aminte că au fost
şi laviţa crăpată tot mai tristă
îi aşteaptă zi de zi dar fără rost
unde, unde sunteţi dragii mei
uşa de la poartă e încuiată
în curte peste tot şi pe alei
crescut-au spinii până la poartă
din când în când doar clopotele bat
amintind că-i mare sărbătoare
şi babele puţine câte sunt în sat
se-nchină pentru-n răsărit de soare

îmbătrânesc şi ţiglele pe casă
pereţii au crăpat şi s-au urnit din loc
vecinii pleacă unul câte unul
spre casa cea de lut şi fără foc
mamă, sunt copilul tău şi-aştept la poartă
soarele e dus de mult înspre apus
te rog priveşte-n mine şi mă iartă
precum şi Tatăl Sfânt de sus
o să plec şi eu din lumea asta
durerea-n umbrele de lut să mi-o ascund
că timpul o să-mi vindece şi rănile uitate
şi tot ce-a fost şi fi-va în curând

plecăciune mamă, tată
şi tuturor pe care v-am iubit
mă duc încet că ştiu că altădată
nu voi putea păşi spre răsărit

poezie de Teodor Dume din Cineva mi-a răpit moartea (2018)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie

Căci unul este Dumnezeu, unul este şi Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni: omul Hristos Iisus.
(I Timotei 2: 5)

Mă spovedesc Luminii, oameni buni,
Şi nu la popă, ca enoriaş;
(Poeţii-adună spinii din cununi,
Urmând pe Drumul Crucii sfinţii paşi.)

Mă răstignesc în cele patru zări,
Ca să găsesc pentru cuvinte foc;
(Poeţii plâng ades din lumânări,
Purtându-şi crucea lor de nenoroc.)

Sunt fiul Crucii, prin ceresc destin,
Şi-aduc în vers alean pentru dureri;
(Poeţii beau oţetul ca pe vin,
Înveninat de-ai iadului străjeri.)

Hulit, pe cruce chiar, ca un tâlhar,
Eu ştiu că-i sunt Luminii hărăzit;
(Poeţii mor, dar versul lor e far
Oricărui suflet trist şi rătăcit.)

De-aceea înainte de apus,
Mă spovedesc Luminii-n vers divin.
(Poeţii înviază în Iisus,
Să aibă viaţă veşnică. Amin!)

poezie de Pavel Lică din Căutarea luminii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedanie

"Căci unul este Dumnezeu, unul este
şi Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni:
omul Hristos Iisus".
(I Timotei 2: 5)

Mă spovedesc Luminii, oameni buni,
Şi nu la popă, ca enoriaş;
(Poeţii-adună spinii din cununi,
Urmând pe Drumul Crucii sfinţii paşi).

Mă răstignesc în cele patru zări,
Ca să găsesc pentru cuvinte foc;
(Poeţii plâng ades din lumânări,
Purtându-şi crucea lor de nenoroc).

Sunt fiul Crucii, prin ceresc destin,
Şi-aduc în vers alean pentru dureri;
(Poeţii beau oţetul ca pe vin,
Înveninat de-ai iadului străjeri).

Hulit, pe cruce chiar, ca un tâlhar,
Eu ştiu că-i sunt Luminii hărăzit;
(Poeţii mor, dar versul lor e far
Oricărui suflet trist şi rătăcit).

De-aceea înainte de apus,
Mă spovedesc Luminii-n vers divin.
(Poeţii înviază în Iisus,
Să aibă viaţă veşnică. Amin!)

poezie de Pavel Lică din Căutarea luminii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind în urmă...

În casa noastră primitoare
rămas–a busuiocul prins la grindă
un borcan cu flori mirositoare
pus pe masa mare de la tindă

toti ce au fost cândva s-au dus
acolo unde nu se poate spune
în şara unde veşnic e apus
o ţară fără lacrimi, fără nume

o lacrimă uscată pe batistă
îmi aduce aminte că au fost
şi laviţa crăpată tot mai tristă
îi aşteaptă zi de zi dar fără rost

unde, unde sunteţi dragii mei
uşa de la poartă e încuiată
în curte peste tot şi pe alei
crescut-au spinii până la poartă

din când în când doar clopotele bat
amintind că-i mare sărbătoare
şi babele puţine câte sunt
se-nchină pentru-n răsărit de soare

îmbătrânesc şi ţiglele pe casă
pereţii au crăpat şi s-au urnit din loc
vecinii pleacă unul câte unul
spre casa cea de lut şi fără foc

mamă, sunt copilul tău şi-a ştept la poartă
soarele e dus de mult înspre apus
te rog, priveşte-n mine şi mă iartă
precum şi Tatăl Sfânt de sus
o să plec şi eu din lumea asta
durerea-n umbrele de lut să mi-o ascund
că timpul o să-mi vindece şi rănile uitate
şi tot ce-a fost şi fi-va în curând

plecăciune mamă, tată
şi tuturor pe care v-am iubit
mă duc încet că ştiu că altădată
nu voi putea păşi spre răsărit

poezie de Teodor Dume din Cineva mi-a răpit moartea
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am mai visat...

Când m-am trezit în mine era toamnă,
Se ofileau şi crini şi trandafiri,
Dar mi-a rămas în minte-un chip de doamnă
Ce îmi zâmbeşte-n zilele pustii.

Poate-ai plecat, poate-ţi încerci norocul,
Sau poate ai găsit o nouă zi,
Şi umbra îţi mai tine acum locul,
Pe acea bancă-n serile târzii.

Poate din când în când priveşti spre stele,
Cu-n zâmbet trist renunti la orice vis,
Şi par aşa departe, când pe ele,
Cu mâna-ntinsă nu le mai atingi.

Când m-am trezit era târziu şi noapte,
Te-am căutat până în ierni târzii
Şi mi-au rămas în inimă păcate
Să le ador în fiecare zi.

Am mai rămas, zâmbind, în chip de ceară
Şi-am mai visat puţin, la răsărit,
M-am modelat în chipul tău, de vară
Şi m-am topit, pe bancă, liniştit...

poezie de Daniel Leonard Moraru din Din suflet
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele omului, frunzele pomului

Zilele omului ca frunzele pomului.
Frunzele căzute nu mai urcă-n pom,
Zilele trecute, pierdute-s pentru om.
Anul următor alte frunze-n pom revin,
zilele pierdute, nu le mai primim.
Poate tocmai de aceea, orice clipă-i preţioasă.
Dacă o primim, chiar de nu-i spectaculoasă,
haideţi s-o trăim!
Orice răsărit de soare, pentru noi e o speranţă,
Că ne luminează cale cu încredere în viaţă.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

La umbra unui om şi-a unui câine

M-am chircit lângă un om şi-un câine,
La umbra lor era un pic mai bine,
Încât zâmbea în lacrimi cerul
Ascunzând de prefăcuţi misterul.

Se curbau în mine oasele tăcerii,
Clipa deznădejdii şi-a plăcerii,
Se mistuia sub frunzele din zare
Viaţa care mişca în aripi trecătoare.

M-am visat la umbră şi am stat
Cu mâinile de un vârtej legat,
M-am trezit apoi şi cum să fie bine?
Omul m-a muşcat în lacrimă de câine!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pumn de vorbe galbene

şirul clipelor se-nşiruie nopţii
dureau falangele de-atâta scâncet
doar clape de pian înţeleg atâtea
de ce frunzele cad
ca şi un pumn de vorbe galbene?
pentru că vântul se-mbracă-n petale
veştede de-atâta ploaie de-ar plânge norii
destul că-n gri veşminte
s-ascund atâtea idealuri
restul muntelui l-am sfărâmat
şi-n pumni am doar ţărâna
pentru că rănile mă dor şi-n sânge
nu mai sunt de mult nici măcar leucocite
de vreau să rup trecutul ca pe-un vreasc
este pentru că s-au uscat pe ceas atâtea
trecute fapte şi-n joc încă sunt zaruri
le ţin strâns în palme şi-mi chem destinul
să vină-n puncte înşirate unul câte unul

şi pentru că am din nou lumină-n viaţa mea
ei, bine pentru asta mai beau o cupă din vinul
roşu, hărăzit doar celor fără vină!

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gazelul zădărniciei

Spre golgote renăscute
Se duc timpuri nenăscute;

Merg la cinele de taină
Doar săruturi prefăcute;

Învierile-s himere
De cocoşi mereu vândute;

Credincioşi fără credinţă
Din minciună-şi fac redute

Şi pe-o Cruce încă-şi pune
Domnul visele pierdute!

poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai cred în învieri şi nemuriri

Treziţi de şoapta blândului zefir
Cresc zorii-n roşu-aprins de trandafir
Şi-albinele îi caută, cântând,
Furând din stropii Soarelui pe rând;

Doar sufletu-n petale, un stingher,
Ce ştie că pereche are-n Cer,
De spini, ferindu-şi aripa de dor,
Îşi poartă-a lui iubire pe un nor.

Mă cred, când înfloreşte-o altă zi,
Un zbor între a fi şi a nu fi,
Cu aripi răstignite în iubiri,
Ce-n roşu colorează trandafiri.

Şi-n marile, dorite, răstigniri
Mai cred în învieri şi nemuriri
Din roşul trandafirului în care,
Albine culeg viaţa viitoare...

poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coşmar

La ceas de noapte bufniţe se-adună
Şi cântă de pe cornul şui de Lună,
Strigoii la ferestre-şi poartă chinul,
Descântă cotoroanţele pelinul,

Paharele-s cădelniţe umplute
Cu smirnă din iubirile trecute,
În lumânări mai pâlpâie speranţe
Şi naşii-n faţa crucii dau restanţe,

Legaţi cu verighete de lumină
Mănâncă mirii dragostea la cină;
În glas de cucuvele-ascuns, mormântul
Aşteaptă să le-nghită jurământul.

Iar spinii din coroana nemuririi
Însângerează tainic trandafirii,
Mesenii se îmbată la nuntire
Iisus, uitat, se-ntoarce în Psaltire.

poezie de Pavel Lică din Lupta cu strigoii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerii zboară peste tot

ce şi cât ştiu eu despre lumea din care m-am născut
ştiu tot atât cât ştiu despre cea în care trăiesc
ce ştiu stelele despre cerurile gri
ce ştiu îngerii despre zborul lor

în întunericul nopţii o dată am zărit două aripi
albe-albe erau şi mi-au părut după formă perdele
fâlfâind în afară două iluzii la geamul spart în bucăţi
ori erau două aripi care zburau mai uşor fără înger

ce ştiu eu despre locul în care se nasc îngeri
cine să mai fi văzut lumea în care se nasc şi mor stelele
Cel Ce a văzut-o a venit şi neîntrebat a povestit
iar eu mă mulţumesc să cred că în toamnă
îngerii zboară peste tot

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!