Îndrăgostită

De la balconul tău
tu... arunci stele pe cer
nu ai somn şi...
nu vrei ca prietenul tău
să doarmă
Priveşti intens până când
îi întâlneşti ochii
şi de abia atunci
apropierea vă apropie
ca două mâini
ce se spală

poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abia atunci când întâlneşti omul sufletului tău, înţelegi că până atunci ai trăit o pseudo-fericire.

citat din Cristina Moloman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi

Toată frumuseţea ta
o pun pe o felie de pâine
dacă se usucă... se aruncă
dacă o consum...
nu o mai am
şi atunci prefer să las foamea
să mă bată
mai tare ca faptul
de a nu te vedea
Toată dragostea ta
o pun pe pat
dacă nu o am
o las să doarmă
Odihna e cel mai bun
afrodisiac
după ospăţ

poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balconul

Atunci când nenorocul
Mai trage câte-o clapă,
Balconul este locul
Pe unde se mai scapă.

epigramă de Florea Ştefănescu
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dormeau

pe o frunză două stele
încă două stele
cărţile de poezie stăteau
pe o etajeră lângă soldatul
de
plumb al copilăriei noastre
ochelarii îl priveau pe superman
pe atunci nu era erou
ambalai maşina chinezească
toată ziua până la bacalaureat

dormeau două pisici
de
pluş adevărate
care nu mâncau peşte
sau lapte din vasele jucărie
autorizate
de
autorităţile comuniste

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Patru mâini pot duce-n ele
Un tavan întreg de stele,
Două vieţi spre un destin,
Două ceruri -un sublim-,
Douâ râuri confluente,
Două muze indolente
(Ieri, la artă repetente)
Zece spiţe dintr-o roată,
Carul Mare,
Lumea toată,
Ochii tăi şi ochii mei,
Cu surâs de Dumnezei,
Substitut de curcub

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe ochii mei am juruit

Călătorind în alte lumi
Luminând prin întuneric
Lacrima-mi rouă pe pomi
Cântecul vântul vremelnic

Să nu mă uiţi eu am făcut
Un legămînt cu astrul Luna
Din prima clipă ne-am plăcut
Urcând la ea primim cununa

Pe ochii mei am juruit
Te voi veghea în noaptea
Şi nu am somnul liniştit
Când tu îmi eşti departe

Tu când cerul il priveşti
Ochii mei sunt stele
Tu în somn îmi povesteşti
Toate dorurile tale grele

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două distanţe de o frunză

Când nu vrei să vorbeşti cu nimeni

Când ţi se urcă sufletul pe aripi moi

Până la ceruri

Ori găseşti în oameni Luna în eclipsă

Scrie-mi pe un petic de stea.

Spune-mi cum s-a răcit pământul din urma lor

Cum se-nfierbântă frunzele moarte

În vântul răsucit al toamnei

De parcă ar fi aripi de stele.

Când nu ai nimic de spus şi vrei să taci

Roteşte-ţi inima către mine

Să zac la umbra ei.

Tu să calci dumnezeieşte

Pentru un sărut

Urcându-ţi buzele pe ochii mei.

Scrie-mi când

Două distanţe de o frunză

Ne despart privirile.

Altfel tot largul lumii mi se pare a fi cenuşă

Fără tine.

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două distanţe de o frunză

Când nu vrei să vorbeşti cu nimeni
Când ţi se urcă sufletul pe aripi moi
Până la ceruri
Ori găseşti în oameni Luna în eclipsă
Scrie-mi pe un petic de stea.

Spune-mi cum s-a răcit pământul din urma lor
Cum se-nfierbântă frunzele moarte
În vântul răsucit al toamnei
De parcă ar fi aripi de stele.

Când nu ai nimic de spus şi vrei să taci
Roteşte-ţi inima către mine
Să zac la umbra ei.
Tu să calci dumnezeieşte
Pentru un sărut
Urcându-ţi buzele pe ochii mei.

Scrie-mi când
Două distanţe de o frunză
Ne despart privirile.
Altfel tot largul lumii mi se pare a fi cenuşă
Fără tine.

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept răspuns

Când gura v-a-ncerca apropierea
De ochii mei rămaşi în aşteptare,
Când va fi dragoste fără cruţare
Cu drag eu voi primi asedierea!

Supuse-mi vor fi vorbele şi vrerea,
Ca frunza-nfiorată-n frământare,
Când gura va-ncerca apropierea
De ochii mei rămaşi în aşteptare.

Las visului, sub pleoape, evadarea,
Când dragostea e pusă la-ncercare
Şi-şi stăpâneşte singură durerea,
Pe care o suportă-n amânare,

Când gura v-a-ncerca apropierea...

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă tu vezi un ego când priveşti o persoană, înseamnă că priveşti prin ochii ego-ului. Dacă tu vezi un suflet când priveşti o persoană, atunci înseamnă că priveşti prin ochii sufletului.

Cătălin Manea în Totul din Întreg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prâslea dus în gradină a fost. Cum veni seara, se duse, îşi luă cărţi de cetit, două ţepuşe, arcul şi tolba cu săgeţile. Îşi alese un loc de pândă într-un colţ pe lângă pom, bătu ţepuşele în pământ şi se puse între ele, aşa cum să-i vină unul dinainte şi altul la spate ca, daca îi va veni somn şi ar moţăi, să se lovească cu barba în cel de dinaintea lui şi daca ar da capul pe spate, să se lovească cu ceafa în cel de dinapoi. Astfel pândi până când, într-una din nopţi, cam după miezul nopţii, simţi că-l atinge încetişor boarea ziorilor care îl îmbăta cu mirosul său cel plăcut, o piroteală moleşitoare se alegă de ochii lui; dară loviturile ce suferi vrând să moţăiască îl deşteptară, şi rămase priveghind până când, pe la revărsat de ziori, un uşor fâşâit se auzi prin grădină. Atunci, cu ochii ţintă la pom, luă arcul şi sta gata; fâşâitul se auzi mai tare şi un oarecine se apropie de pom şi se apucă de ramurile lui; atunci el dete o săgeată, dete două şi, când dete cu a treia, un geamăt ieşi de lângă pom şi apoi o tăcere de moarte se făcu; iară el, cum se lumină puţin, culese câteva mere din pom, le puse pe o tipsie de aur şi le duse la tatăl său. Niciodată n-a simţit împăratul mai mare bucurie decât când a văzut la masa sa merele de aur din care nu gustase niciodată.

Petre Ispirescu în Prâslea cel voinic şi merele de aur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici nu pleci

Nici nu pleci, nici nu rămâi,
Mă cuprinzi între inele
Şi-mi pui sânii căpătâi,
Ridicându-mă la stele.

Nici nu vii, nici nu te duci,
Mă tot chemi înspre ispită,
Straiele... când le arunci
Şi te vrei, a fi... iubită.

Nici nu taci, nici nu vorbeşti,
Mă priveşti întrebătoare,
Trupul când ţi-l dezgoleşti
Cu mişcări provocatoare.

Nici nu fugi, nici nu te-nchini,
Mă dai păcatelor... sfinte,
Când mă iei dintre lumini
Şi mă laşi... între cuvinte.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pumnii strânşi

Pumnii strânşi
Sunt ca o armă,
Paşnică,
Dar la nevoie,
Pot tăia
În carne vie,
Pune mâna
Pe secure.
Până vor cânta
Cocoşii,
Să reteze
O pădure:
Cu un vârf de brad,
Cu două.
Şi când ninge,
Şi când plouă.
Să frământe
Aluatul,
Pentru-a coace
Pâine caldă,
Pe sub streaşină
Să treacă
Dacă ochii
Se mai scaldă
Într-o lacrimă
Târzie.
Pumnii strânşi
Sunt o avere,
Pentru Omul
Gospodar.
Două mâini,
Câtă putere,
Ce se vrea
Canalizată,
Să răstoarne
Munţi pornite,
Două mâini,
Două izvoare,
Parcă-s
Din granit
Cioplite,
Monument
Sub cerul liber,
Unde pică
Universul.
Pe sub plopi
Sunt ca Atlanţii,
Pe-a lor umeri
Pică cerul.
Un caval
Alintă versul,
Ca pe-un sân
De fată mare,
Semnul crucii,
Tatăl Nostru
Înainte
De culcare.
Până la urmă,
Două mâini,
Se ascund
În părul moale
După gâtul
Cu mărgele,
Mai timide
N-am văzut,
Seamănă
Cu ale mele.

poezie de Victor Cobzac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu şi eu

tu...
mi-ai rămas în gură
ca un strop mic de apă
să-l înghit de sete
tu...
cu limba scoasă
arăta-i timpul degeaba
în nisipul auriu din clepsidra veche
distanţa...
nu se mai măsoară între noi
e o iluzie
abia ieşită din spital
tratată banal de prost
eu - eram fiul creaţiei
tu - fiica pierzaniei
şi fiecare avea un dar
şi îl puneam pe rând să vorbească
până... aveai să-mi spui
fă-te mut!

poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai...

Cea mai frumoasă moarte...
când văd lupii venind spre mine
în haită
Cea mai frumoasă viaţă...
când te văd pe tine plecând de tot
Cea mai frumoasă clipă...
a fost prea scurtă să o văd vreodată
Gargara o văd utilă ca scop
în rochie albă cu sare
să o scuip să nu o deochi spre cei răi
şi frunza de pătrunjel
nu e tăiată de la gât
abia îi intrase în cont
un verde...

poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În apropierea morţii

O, Seara, ce-n întunecatele sate ale copilăriei merge.
Iazul de sub sălcii
Se umple cu suspinele murdare ale melancoliei.

O, pădurea ce coboară silenţios ochii căprui
Din singuraticele mâini osoase
Violetul zilelor se prăbuşeşte în extaz

O, apropierea morţii. Să ne rugăm.
În noaptea asta se desprind pe călduţe perne,
Îngălbenite de tămâie, fragedele braţe ale îndrăgostiţilor.

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci spre-acum

Mă uitam în ochii tăi
şi vedeam o oră spartă
între cioburile lunii
ochii îmi rosteau o hartă.
Mi se facea cum se face
ţi se facea cum necum
ochii mei şi gura ta
două mâini aduse-n stânga
îndreptate-atunci spre-acum.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simţi că trăieşti de două ori în viaţă: atunci când te naşti şi atunci când priveşti moartea în faţă.

citat din Ian Fleming
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zeii au falsificat

zarurile fără să clipească
joacă pe rând cu fiecare
ei nu se complică şi zboară
scântei prin vaduri de râuri
de sânge care-ţi curge
prin venele tăiate cu o carte
ascunsă în manşetă şi scoasă
la momentul potrivit
tu joci punând viaţa la bătaie
cu titlu de glorie efemeră
norocul e şarpele care-şi schimbă pielea
te uiţi pierdut la masa destinului
ai pierdut viaţa în încăpăţânarea ta
arunci un zar cu ultima speranţă
nici nu mai vrei să priveşti
în ochii tăi se citeşte înfrângerea
te vei stinge încet
anonim într-un amurg putred
o să fii uitat când numele
va fi strigat pentru ultima oară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-am pus

praf de stele într-un plic
o să-l savurez târziu
în noaptea noastră
de iubit la infinit
o să fim fierbinţi
şi o să ne dăm cu praf
să sclipim în întuneric

mi-am pus praf de stele
în ochi să vezi că strălucesc
când te arunci în braţele mele
o să fiu luceafărul coborât
pentru tandra îmbrăţişare

mi-am pus praf de stele pisat
în gura care visează săruturi
când limba se plimbă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!