Pumnii strânşi

Pumnii strânşi
Sunt ca o armă,
Paşnică,
Dar la nevoie,
Pot tăia
În carne vie,
Pune mâna
Pe secure.
Până vor cânta
Cocoşii,
Să reteze
O pădure:
Cu un vârf de brad,
Cu două.
Şi când ninge,
Şi când plouă.
Să frământe
Aluatul,
Pentru-a coace
Pâine caldă,
Pe sub streaşină
Să treacă
Dacă ochii
Se mai scaldă
Într-o lacrimă
Târzie.
Pumnii strânşi
Sunt o avere,
Pentru Omul
Gospodar.
Două mâini,
Câtă putere,
Ce se vrea
Canalizată,
Să răstoarne
Munţi pornite,
Două mâini,
Două izvoare,
Parcă-s
Din granit
Cioplite,
Monument
Sub cerul liber,
Unde pică
Universul.
Pe sub plopi
Sunt ca Atlanţii,
Pe-a lor umeri
Pică cerul.
Un caval
Alintă versul,
Ca pe-un sân
De fată mare,
Semnul crucii,
Tatăl Nostru
Înainte
De culcare.
Până la urmă,
Două mâini,
Se ascund
În părul moale
După gâtul
Cu mărgele,
Mai timide
N-am văzut,
Seamănă
Cu ale mele.

poezie de Victor Cobzac
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nori albi plutesc pe cerul albastru. Mari piscuri de granit se ridică spre azur. Cristale fine, fragile şi diafane de gheaţă sunt suflate de vântul de altitudine. Gheţarii se etalează până la limita pădurilor. Munţii nemuritori, suverani, pătrund în inimile voastre până în adancuri. Desigur voi nu puteţi uita toate astea dacă o singură dată aţi admirat de pe vârful unui munte cum răsare soarele. Dacă o singura dată aţi văzut cerul nopţii plin de stele. Dacă o singură dată, dintr-un refugiu de lemn, speriaţi de furtună, aţi ascultat lungul geamăt al vântului. Dacă o singură dată, acroşaţi cu toate puterile voastre de munte aţi simţit ca viaţa voastră nu depinde decât de cele două mâini ale voastre. De cele două mâini goale, crispate cu disperare de stânca de granit.

citat din Rene Desmaison
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora H

Compozitorul era de doi bani,
compoziţia lui este de două Universuri-
se poate cânta
la două mâini,
la nouă mâini,
şi chiar la nouăzeci şi nouă
de mâini.-
după toate preferinţele.
Arată ca un cercetător
de sub movila lui Iov
în clipele sublime ;
când îşi dezleagă spiritul
din lanţurile obişnuite.
printre notele lui
mai vorbea de şoarece.
în somn-
mi-a spus mie,
când eram mic,
s-a cununat cu o viperă;
de aici i s-au tras toate,
chiar pământul l-a înghiţit
din cauza aceasta.

poezie clasică de Constantin Dracsin din Poezii şi desene (2001)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două-trei

Două dimineţi:
Un soare.
Trei dorinţe
La picioare.

Două căşti:
O melodie.
Două mâini:
O veşnicie.

Trei păreri:
O ipoteză.
Două inimi
O viteză.

Două guri:
O nostalgie.
Două vieţi:
O bucurie.

Trei minute:
O pendulă.
Trei motive:
O credulă.

Două stele:
O poveste.
Trei săruturi
La ferestre.

poezie de Gabriela Chişcari (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcomia la români (Când un om are două pâini, una o vinde şi îşi cumpără pe ea o carte - R. Tagore)

La noi-vorba ceea,
Cel ce are-n mâini
Chiar şi două pâini
O vrea şi pe-a treia!

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ne-a dat două mâini, două picioare, doi ochi, două urechi, astfel încât dacă una păţeşte ceva, să ne slujim de cealaltă. Dar dacă pierdem sufletul, de unde mai găsim altul?

citat celebru din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a începe un portret, uită-te bine... Sunt mâini care nu seamănă cu figura. Sunt mâini care gândesc; mâini bune, iubitoare, care parcă mângâie lucrurile pe care le ating şi mâini răutăcioase care privesc lumea cu necaz. Am văzut mâini foarte triste la un actor care nu juca decât roluri comice... Mâinile nu puteau minţi. Pentru mine gura... priveşte mai expresiv decât ochii. Ochi sunt uşor de făcut. Privirea-i mai greu.

citat celebru din Nicolae Grigorescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Patru mâini pot duce-n ele
Un tavan întreg de stele,
Două vieţi spre un destin,
Două ceruri -un sublim-,
Douâ râuri confluente,
Două muze indolente
(Ieri, la artă repetente)
Zece spiţe dintr-o roată,
Carul Mare,
Lumea toată,
Ochii tăi şi ochii mei,
Cu surâs de Dumnezei,
Substitut de curcub

poezie de Alina Neagoe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul cal

Eu sunt un cal.
Un cal cu două picioare.
Un cal cu două picioare în două picioare.
Un cal cu două picioare ce trage după el
în două picioare un om în genunchi
o mârţoagă...
ce visează că stă în două picioare

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două mâini

Două mâini la rugăciune
Astăzi să împreunezi,
Şi să faci ce este bine
Dacă vrei să-naintezi!

Doi ochi să privească ţintă
Spre Isus, mereu să-i ţii!
Şi El îţi va da izbândă,
Şi eterne bucurii.

Două urechi să audă,
Numai glasul Lui Isus!
Te ţine pe calea bună
Care duce în cer sus.

Nu le ţine pentru lume,
Dă-le-n slujba Domnului,
Căci, făcând ce este bine
Vom fi toţi, copiii Lui!
Amin

poezie de Simona Sav
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coloana sonoră

Aveam un copac între noi
şi am zâmbit
şi ai zâmbit
noi trei
amândoi...
Fulgii tăi
ca o....
ce bine
fulgii tăi
sunt mine-tine!
Şi zburai cu un cuţit între aripi
căutând
un munte înalt
unde să mă ascuţi.
Şi fugeam
cu mâinile de mâini
două mâini
de frică să nu facă
din nunta noastră
Dumnezeu
două pâini!
*
Nu vă miraţi!
În spatele uşii
cineva bate inima voastră...
Şi-atât!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce oare

De ce oare, de ce oare,
Două mâini, două picioare,
Ochii doi, la fel urechi,
Toate sunt, perechi perechi,

Iar, să-ncapă-n ea din plin,
Dulce-al dragostei suspin,
Oarba, surda şi nebuna,
Inimioara-i numai una...

De plămadă boţ, zurlie,
Porumbel plonjând în vrie,
Spre o pradă făr-de care
Vieţuirea sens nu are,

Ceas ce ticăie-n neştire,
Dup-un dram de fericire,
Şi ce poartă în tăcere,
Totă-a lumii grea durere,

Dar, şi când din cer coboară,
Calde, ploile de vară,
Ce dau semnul încolţirii,
La seminţele iubirii,

In secretele unghere,
Naşte tainica avere,
Mare cât o lume-ntreagă:
Dragă, dragă şi iar dragă...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

prietenie

Ştiţi ce înseamnă prietenia... să fii frate şi soră, două suflete ce se ating fără să se confunde, două degete ale aceleiaşi mâini.

definiţie celebră de Victor Hugo în romanul Notre-Dame de Paris
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două lacrimi

Două lacrimi am văzut în salba
Unui nor ce mi-a ieşit în cale.
Două lacrimi au căzut în iarba
Unde se târăsc melcii agale.

Două lacrimi curăţă pământul
Năpădit de buruieni amare.
Două lacrimi s-au uscat în vântul
Legănat din zare-n altă zare.

Două lacrimi las acum să cadă,
Umerii pomeţilor să-mi spele.
Două lacrimi n-au cum să se vadă
Între-atâtea mii şi mii de stele!

Două lacrimi reci, rostogolite
Peste lume, cât e ea de mare.
Două lacrimi calde, înflorite
Într-un plâns de sălcii curgătoare.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

Am două mâini
Cu care te voi cuprinde,
Am două picioare
Cu care am să străbat drum lung
Ca să ajung la tine,
Am doi ochi,
Cu care am să veghez
Asupra ta,
Am două buze,
Ce te-ar săruta,
Am un suflet
Ce te-ar duce departe
Şi o inimă
Ce se află în mâna ta.

poezie de Andreea Popovici
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între două arce

Între două arce... zări de cer purtate,
te văd prins, iubite, între zi şi noapte;
mâinile deschise către amândouă -
în văzduh de cruce trupu-ţi plin de rouă.

Te văd prins, iubite, între zi şi noapte,
blândă resemnare prin singurătate;
ochii tăi cu sete par că mie-mi plouă -
ah!... ce mai aversă'i roua dată-n două.

Blândă resemnare prin singurătate,
ţin pe umeri cerul plin de apostate,
cearcănul meu fuge, mă trădează-mi pare,
vrea să-mi dau sfârşitul pe o 'mbrăţişare.

Ţin pe umeri cerul plin de apostate,
braţe ce sunt arce-n zări apropiate;
gleznele ce-ţi prind... crucea mea de rouă,
blândă-i răzvrătirea dată pe din două.

Braţele-mi sunt arce-n zări apropiate
şi-s păgâna nopţii-n cruci fără păcate;
să nu-mi certe nimeni cearcăne ridate
că te port cu mine între zi şi noapte.

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când dragostea a strâns laolaltă şi a contopit două suflete într-o unitate sfântă şi îngerească, aceste fiinţe au găsit taina vieţii. Nu sunt decât cele două tulpini alea aceluiaşi destin; sunt două aripi ale aceluiaşi suflet. A iubi înseamnă a pluti.

citat celebru din romanul Mizerabilii de Victor Hugo
Adăugat de Bea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciunea către un Sfânt este cum ar fi să-ţi povesteşti necazul unui prieten şi îi ceri ajutorul. Ei sunt mijlocitori, se roagă pentru noi încontinuu, lui Dumnezeu; ne mai ajută, după puterile lor, lăsate de la Dumnezeu. Noi ne rugăm două minute şi ne întoarcem la grijile noastre. Pe când, ei se roagă pentru noi încontinuu, lui Dumnezeu. Am citit că există două minute, în decursul celor douăzeci şi patru de ore, în care orice cuvânt şi orice dorinţe ni se îndeplinesc. În fiecare zi, sunt acele două minute, în care orice cuvânt al nostru, gândit sau rostit, are putere. Acest cuvânt poate fi spus în rugăciune, poate fi gândit într-o dorinţă, poate fi aruncat într-o ceartă. El poate fi ca o binecuvântare, dar poate fi şi blestem. Orice cuvânt, din acele două minute, se îndeplineşte. Orice dorinţă are numai două minute. Noi însă nu ştim care sunt cele două minute.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă două mâini rebele

Dacă două mâini rebele
nu te-ar ţine orb mereu,
te-ai opri în clipe grele
şi privind cu dor la stele,
ai vedea că-i scris pe ele:
Dumnezeu!

Dacă două vechi zăvoare
nu te-ar ţine surd mereu,
ai şopti: Ce meşter mare
scoate păsări cântătoare?
Şi ţi-ar spune orice floare:
Dumnezeu!

Dacă marea întristării
nu te-ar ţine rob mereu,
ai şopti în largul zării:
Cine-i Tatăl îndurării?
Şi ţi-ar spune valul mării:
Dumnezeu!

Dar de ţi-ai vedea veşmântul
care-mbracă vechiul "eu",
ai umplea de plâns pământul
şi, primind cu drag Cuvântul,
l-ai simţi în piept pe Sfântul
Dumnezeu!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii dintre samurai aveau pieptare de oţel, dar cei mai mulţi purtau chimonouri simple, cum se chemau halatele lor, şi cele două săbii. Toţi aveau părul pieptănat la fel: creştetul capului ras, iar părul de la spate şi din părţi strâns într-o coadă dată cu ulei, adusă spre creştet şi legată cu grijă. Numai samurailor le era îngăduit să se pieptene aşa, şi pentru ei era obligatoriu. Doar samuraii puteau să poarte cele două săbii – sabia cea lungă, de două mâini, pentru luptă, şi cea scurtă, ca un pumnal – şi pentru ei săbiile erau obligatorii.

James Clavell în Shogun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii votează la două mâini alţii la două capete.

citat din David Boia (12 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!