Tu și eu
tu...
mi-ai rămas în gură
ca un strop mic de apă
să-l înghit de sete
tu...
cu limba scoasă
arăta-i timpul degeaba
în nisipul auriu din clepsidra veche
distanța...
nu se mai măsoară între noi
e o iluzie
abia ieșită din spital
tratată banal de prost
eu - eram fiul creației
tu - fiica pierzaniei
și fiecare avea un dar
și îl puneam pe rând să vorbească
până... aveai să-mi spui
fă-te mut!
poezie de Vasile Tent
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Vasile Tent. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.