Luna se apleacă peste tăcerea neagră
Luna se apleacă peste tăcerea neagră,
Făcând-o să se deschidă-n flori sălbatice de sunet
Pe care numai lucrurile verzi le pot auzi.
Un vânticel se ridică deasupra unei livezi,
Înfricoșătoare e litania ei mută devenind sunet.
Un fir din lumina unei stele a căzut în acest copac
Și se mlădie printre frunze, șoptindu-le să tacă....
Stând printre aceste lucruri, Iubito,
Simțim cuvintele pe care inimile noastre nu le găsesc.
poezie de Maxwell Bodenheim,1892-1954, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre lumină
- poezii despre verde
- poezii despre timp
- poezii despre sunet
- poezii despre negru
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre frunze
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Rochia pe care-o porți
Curios, rochia pe care-o porți seamănă cu un sunet
O simfonie de foșnete-ale daliilor iau forma
Unor tremurătoare, sentimentale pulverizări.
Perpetua călătorie a inimii tale,
Glisând peste o litanie adormită,
Acele adieri de flori stelare aplecate-într-o reverență de regrete:
Perpetua călătorie a inimii tale,
un fragil drumeț al sunetului
Un murmur în căutarea iubirii care l-a adus în lume.
poezie de Maxwell Bodenheim,1892-1954, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre stele, poezii despre somn, poezii despre rochii, poezii despre flori, poezii despre drumeție sau poezii despre dalii

Suntem doi visători
Suntem doi visători, iubito,
Care rătăcim printre stele,
Tu ești ca o regină
Cum e luna printre ele.
Suntem, iubito, doi fulgi de nea,
Care cad din cer
Și se topesc în palma ta,
Ca într-un vis efemer.
Suntem două frunze purtate de vânt,
Și dragostea noastră
E un sfânt legămân,
Ca dintre cer și pământ.
Suntem două flori ce înfloresc
Sub același soare,
Sunt un visător, iubito, ești o visătoare
În lume asta atât de mică și atât de mare.
poezie de Vladimir Potlog (12 decembrie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre visare, poezii despre vânt, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre monarhie
Auzi, iubito...
auzi, iubito, florile pe câmp
cântă cu iarba și pământul,
cântă și pomii rând pe rând,
în frunza lor cântă și vântul
pe cer aleargă printre nori
un stol de păsărele,
se prind de aripi, se cobor
și urcă iar spre stele
dar cerul n-are nici o stea,
doar ele știu unde sunt ele,
la noapte noi le vom vedea
împresurate de inele
auzi iubito, greierii,
orchestră fac de dimineață,
dorințele cu unduiri
ni se citesc, în ochi, pe față
ești mai frumoasă ca oricând,
iubita mea cu buze coapte,
dă-mi mâna să cântăm râzând,
aceste clipe ale noastre
când te întinzi peste pământ
ești floarea cea mai înflorită,
parfumul tău îl simt prin vânt,
vreau să-ți respir clipa dorință
întinși pe iarbă printre flori
îți simt căldura, o chemare,
am amețit de-atâtea ori
sub trupul tău ușor de floare.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre dorințe, poezii despre păsări, poezii despre nori, poezii despre noapte sau poezii despre mâini
În acest copac
Coboară și dormi în acest copac, în acest copac.
Împinge pământul înapoi în acest copac, în acest copac.
Scoate pământul în acest copac, în acest copac.
Schimbă întunericul în acest copac, în acest copac.
Reconstruiește picioarele în acest copac, în acest copac.
Elimină reziduurile în acest copac, în acest copac.
Taie lumina în acest copac, în acest copac.
Umple orbitele în acest copac, în acest copac.
Scrie, scrie tu ființă vie în acest copac.
poezie de Jacques Roubaud, traducere de Doina-Maria Tudor
Adăugat de Doina Maria Tudor

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre schimbare, poezii despre picioare, poezii despre copaci sau poezii despre Pământ

Sloganurile noastre moderne
Cad umbrele de-a lungul țărmului
Lumina reflectoarelor scânteiază peste ape
Tăcerea unei mărețe flote
Prevestește un tumult care-i aproape.
Mesele pentru cină pe-înserate
Sunt întinse-n preajma unor mașini mari
Și, iată, cu mândrie umblă întrebarea
Printre pușcașii marini și marinari
Respiră-un om care se teme printre camarazii mei
Să moară pentru Anglia, Casă & Wei-hai-wei?
poezie clasică de Winston Churchill (1900), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mândrie, poezii despre moarte sau poezii despre marină
Tăcere
Există o tăcere unde n-a fost niciun sunet,
O tăcere unde niciun sunet nu se poate auzi,
În mormântul rece în adâncurile mării gri
Sau în deșertul unde nu trăiește niciun suflet.
E surdă, trebuie să doarmă ferită de-orice foșnet;
Făr-auzi șoapta sau cel mai ușor pas al celor vii,
Pe acolo trec doar umbre cețoase și norii cenușii,
Care nu scot o vorbă peste pământul mut, indiferent:
Dar în ruinele-nverzite, între zidurile dezolante
Ale vechilor palate, unde-a trăit Omul odinioară,
Deși vulpea și hiena, care scot urlete vibrante,
Și buhnele, care continuu printre ele zboară,
Întețesc ecoul în tânguirea vânturile joase, persistentă
Acolo-i tăcerea autentică singură, de sine conștientă.
poezie de Thomas Hood, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre zbor, poezii despre suflet sau poezii despre palate
Sfat pentru un fluture
Petală rătăcitoare-a vântului,
Inventând, cu gingășie, cercuri ciudate,
Pentru florile din apropierea ta
Tu ești un prinț beat al mișcării;
Pentru vânturile de sus, în plonjon,
Ești o fulgurantă indecizie a acestei clipe.
Petală rătăcitoare-a vântului,
Ezită în fața acestei luni de iunie.
Universul, asemeni ție, nu-i decât
Brațul amorțit al nemișcării care
Inventează în somnul ei, cu gingășie, cercuri ciudate.
poezie de Maxwell Bodenheim,1892-1954, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfaturi, poezii despre mișcare, poezii despre inventatori, poezii despre fluturi sau poezii despre ezitare
Poet vagabond la bătrânețe
Pulberea multor drumuri a fost leșia din vinul meu.
Mirați, fagii s-au închinat
Împreună cu mine, pentru diminețile plumburii melodii
Murmurate, fragile ca pânzele unor parfumuri stinse,
Pentru iubirea lui în mătăsuri aurii luna-îndepărtându-se.
Fecioare ca niște statui inundate de trandafiri
M-au îmbăiat în vinul tăcerii lor.
Însă-acum continui să umblu singur.
Și numai după ce am traversat multe seri
Dansez o clipă cu un mănunchi clorotic de raze-ale lunii
Pretinzând că sunt tânăr.
poezie de Maxwell Bodenheim,1892-1954, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre vin, poezii despre vagabondaj, poezii despre trandafiri, poezii despre tinerețe, poezii despre seară sau poezii despre sculptură
A nins peste iubirea noastră
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
Din flori de gheață
Culese de pe Lună,
Ți-am pus, cândva,
Pe cap eu o cunună.
Din Cer ningea
Cu îngeri printre stele,
Fulgii erau lacrimi
Și voal miresei mele.
REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
Ne-a măcinat
prin viscole simțirea
Și secole
ne-ar mai răbda iubirea,
Colinde de regrete
Se aud surd în pustie
E frig la noi în suflet
E iarnă pe vecie.
REFREN:
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
A nins potop
Peste iubirea noastră
S-au așternut
Troiene de amintiri
Și-n gerul unei nopți
Al unei nopți albastre
Am înghețat
Printre atâtea iubiri.
cântec interpretat de Fuego, muzica de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre gheață, poezii despre ger, poezii despre îngeri sau poezii despre viscol
Orice creație este o formă de sunet. Forma prin care te exprimi este o formă de sunet. Un gând este o formă de sunet. Un sentiment este o formă de sunet. O bară de oțel este o formă de sunet. Prin schimbarea frecvenței, reașezi dansul dansatorului, însă această schimbare poate provoca atât fericire, cât și tristețe. Acesta este motivul pentru care orice formă de sunet trebuie să fie conștientă de melodia pe care dansează. Nimeni și nimic nu poate stopa acest mecanism existențial. Chiar dacă omul se împotrivește, Liniștea continuă să rămână, indiferent de încercările omului de a face zgomot, căci Liniștea nu poate fi eliminată - Ea este De Sine Existentă. Din Liniște provine orice sunet, în Liniște se întoarce orice sunet.
Cătălin Manea în Întoarcerea la Liniște, Conștiința pură
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre dans, citate despre schimbare, citate despre tristețe, citate despre sunet, citate despre muzică, citate despre gânduri sau citate despre fericire
Fisură
Fii atent cum bate soare:
Peste case,
Peste oase.
Își ia toamna la plimbare
Și se-ntinde
Și se-aprinde
Printre frunze,
Nepătrunse -
În visare.
Fii atent cum suflă vânt:
Peste dom,
Peste om.
Se ascute din pământ
Și se plimbă
Și se schimbă
Printre buze
Mai obtuze -
n legământ.
Fii atent cum strânge nori:
Peste câini,
Peste mâini.
Își vând ploile din zori
Și se-ajută
Și se mută
Printre ochi
De deochi -
Amatori.
Fii atent cum cântă gură:
Peste limb,
Peste timp
Se alintă și se jură,
Și se-ascultă,
În acută,
Printre tremur
Și cutremur -
În fisură.
poezie de Gabriela Chișcari (7 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre toamnă, poezii despre promisiuni sau poezii despre ploaie

Printre cuvinte
încă te mai iubesc,
printre cuvintele nespuse vreodată
cu umbrele lor de întuneric,
dincolo de zid și fereastră
în nenăscuta înserare vulnerabilă
la mirosul de tei și de algă.
încă te mai iubesc, dincolo de pernă,
de distanța dintre lună și soare,
printre neînțelesuri de genunchi și de iarbă.
ies din mine pentru spațiul de rest
în care ești cu clipele tale-n inele,
uitarea lunecând peste frunze,
cu vise agățate de stele,
încă te mai iubesc, când cad culori peste frunte.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte sau poezii despre uitare

* * *
De auzi ale mele șoapte
Pe pământ desculță calc
Printre frunze și prin iarbă,
Cu miros de flori mă-mbăt
Și de abur și verdeațā.
De auzi a mele șoapte
Și chemarea ce o port,
Lasă-mi dragostea să vie
Ca să fie ca un foc.
Goală sunt, visez la tine,
Chem iubirea-n ajutor,
Ca și ploaia care cade
Așteptând al clipei dor.
Voi purta și coroniță
Din fânul cosit căpiță,
Ne vom îmbăta de tot,
Prin iarbă și printre flori!
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ajutor sau poezii despre abur
Duh celest
Alunecarea și aburul
peste ființele noastre; începutul
își dilată pupilele de animal abia născut
limba uriașă a timpului linge trupul
năzdrăvanului foetus;
totu-i mirare de munți în creștere,
de ape învolburate, de iarbă fragedă, de albastru intens
și nevinovăție;
mâini nenăscute - pretutindeni,
caută ceva ce nu știu, vor să atingă
colțuri și margini,
să măsoare distanțele prime,
saltul peste hău al himerelor
și duhul acesta celest
aroma lor de taină și iasomie,
stând cumpănă
deasupra fântânii...
Neștiutoarele au deprins, iată,
mișcarea de translație
spre marginea timpului
secundă cu secundă,
sunet cu sunet,
apus cu apus...
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zoologie, poezii despre secunde, poezii despre nevinovăție, poezii despre naștere sau poezii despre munți

Nu ești
o lumină mușcă din albastru,
dansează desculță,
fără nume și glas,
reface pe curba orizontului visele despicate.
un paradis verde se naște printre stele buimace
odată cu primăvara demascată
ce-și strecoară extazul
și dincolo de obloane și perdele.
verdele trăit și-a lăsat sarea
devenind piatră albă lucind printre gânduri.
frunzele neliniștite restituie sonor
respirația cuvintelor verzi.
nu ești printre cuvinte.
la capătul liniștii sparte
mă dor cuvintele, pătate de uitare.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai sau poezii despre primăvară

Pace
Coboară iarăși îngerii din cer
Să pună giulgiuri albe prin livezi
Fuioare cenușii de fumuri pier
Prin frunze putrezite în grămezi.
Bănuți de aur printre ierburi verzi,
Miros de ploaie din pământul cald
Cucuie mici crescute la doi iezi
Și-o barză scuturându-și câte-un fald.
Un vânticel zvâcnește câte-o dat'
Dar lițele de soare-l domolesc
La gâtul mieilor s-au înnodat
Clopote mici, cu care se fălesc.
Copii desculți aleargă fericiți...
E liniște și pace pe la noi.
Copilăria să le-o ocrotiți
Tu, Doamne să îi aperi de război!
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre război, poezii despre protecție, poezii despre pace, poezii despre oi sau poezii despre ocrotire

Slove de dragoste
Peste sufletul meu a căzut o ploaie de stele,
Mi-ai mângâiat auzul cu-n cântec fermecat,
Vibrează-mi inima-n frenetice dansuri rebele
Și se aprind curcubeie într-un ritm minunat...
Cine-ți șopti să vii ca un înger, dulce copilă,
Citadelă mândră, iubirii să înălțăm,
Deschizându-mi cartea vieții, întorcând nouă filă,
Cu mândre flori și praf de stele să ne-mbrăcăm?...
Ca unei măiestre păsări, aripi îți voi da ție,
Cu pene multicolore te-oi împodobi,
Te-oi învăța să zbori printre stele, lumină vie,
Te-oi cânta-n versul meu și veșnic te voi iubi...
Icoană îți voi face din chip, ca unei Madone,
Și pâine și vin îmi vei fi mereu la ospăț,
Străluci-vom frenetic, ca două dulci anemone,
Și rob îți voi fi ție, ca un mânz prins în hăț...
poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre versuri sau poezii despre stele căzătoare
Grădina în lumina lunii
O pisică neagră printre trandafiri,
Brumărele, liliac sub secera lunii noi,
Mirosul dulce de heliotrop și toate miresmele nopții.
Grădina stă nemișcată,
Beată sub lumina lunii.
Întru totul supusă parfumurilor,
Rătăcind printre visele de opium din faldurile macilor.
Felinarile licuricilor se-aprind și dispar
Sus, deasupra prospețimii aurii a bobocilor,
Jos, printre florile de ciucușoară de la picioarele mele.
Licărul lunii pe frunze și pe garduri de merișor,
Lănciile lunii pătrunzând printre tufanii bulgărilor de zăpadă.
Numai micuțele fețe ale panseluțelor sunt alerte și curioase,
Numai pisica, torcând printre trandafiri,
Scutură o ramură și întrerupe simetria modelului,
În vreme ce apa se frânge și se prelinge de pe o frunză.
Atunci sosești tu,
Și ești tăcut ca grădina,
Și alb ca florile de bărbișoară,
Și frumos ca scânteile tăcute ale licuricilor.
Oh, iubire, vezi acei nuferi portocalii?
Ei au cunoscut-o pe mama,
Dar pe cine, care-i al meu, îl vor cunoaște ei
După ce voi fi dispărut?
poezie de Amy Lowell, 1874-1925, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pisici sau poezii despre zăpadă

Republicanilor din America de Nord
Fraților! Sunt între noi
Valuri 'nalte, vânturi grele.
Totuși eu vă văd pe voi,
Vă văd mândrele drapele
Ale libertății sfinte;
Simt cum bat, peste morminte,
Inimile de eroi
Care luptă înainte
Vă aud spunând, departe:
"Libertate vrem, sau moarte!"
Spuneți tare, să se știe!
Orice sclav îngenunchiat
Să se-nalțe-n omenie,
De cătușe liberat.
Iar semețele conace
Și bordeiele sărace
Peste tot, să nu mai fie!
Neagra vieții carapace
Să se spulbere ca ceața
Când pătrunde dimineața.
Cotopaxi! Ca un tunet
Printre piscuri răsunând
Să pătrundă acest sunet
Până-n văi, înseninând.
Tu, Ocean ne-nduplecat
Care scalzi un țărm brumat
Unde oamenii, veghind,
Pe monarh l-au blestemat, -
Valurile-ți zbuciumate
Vin cu vești de libertate.
poezie clasică de P.B. Shelley (1812)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre libertate, poezii despre sărăcie, poezii despre sclavie sau poezii despre republică
Tăcerea
Mâinile de mi le ridic, iubito, auzi tu,
auzi, cum foșnește tăcerea...
Dar spune-mi,
pentru cei singuratici, orice mișcare,
chiar de-i numai o șoaptă, nu-i oare
prinsă de toate lucrurile mărunte,
care, în juru-le, parcă la pândă stau ca s-asculte?
Auzi tu, iubito, cum pleoapele-alene le-nchid,
și chiar ș-acesta-i un foșnet,
plutind ușor pân-la tine.
Auzi tu, iubito, cum încet, din nou le deschid...
... dar de ce, de ce nu ești lângă mine?
Cea mai ne-nsemnată dintre mișcările mele,
în mătasea tăcerii, pecetea și-o lasă;
și-n năframa-atinsă a zării, în depărtare,
cea mai plăpândă-nfiorare își înscrie urma neștearsă.
Răsuflarea mea ca un leagăn
înalță stelele și-apoi lin coboară.
Miresmele ce-n juru-mi plutesc
buzele ca un văl mi le-ating,
răcorindu-le ca un izvor,
iar în catifelarea-albastr-a -nnoptării
zăresc cum fâlfâie-ușor
mâini străvezii de îngeri, departe, departe.
Și numai pe tine, cea care-ți ai sălașul
în adâncul adâncului gândului meu, n-am parte
să te aflu în juru-mi.
poezie de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor, Partea întâi a cărții întâi, traducere de Rodica-Maria Oardă
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate sau poezii despre gânduri