Citadină
Pe coridoare de asfalt
Ce se desfac într-o
Nesfârșită dantelă geometrică
Automobile alunecă mut
Purtându-și cozile lungi
Printre case băgate în priză
Printre pomi băgați în priză
Printre terenuri de golf
Unde - din când în când
Însuși Dumnezeu coboară
Să se mai odihnească
De grijile veșniciei...
Trecători grăbiți tresar surprinși
Când drumurile li se-ntretaie
Și spre a se recunoaște
Își repetă unii-altora
La nesfârșit aceeași parolă:
It's ok...
It's allright...
It's ok...
It's allright...
poezie de Ion Nedelescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre religie, poezii despre oraș, poezii despre geometrie, poezii despre copaci, poezii despre automobile sau poezii despre Dumnezeu
Citate similare
Lalașinț
Pomi condamnați la tăcere
Stau aliniați așteptându-și sentința.
Peste ei țipă tăcerea spartă de zgomot de păsări,
țipăt de bătaie, durere și pustiu.
Rațe, gâște se bat pe putere
iar viermii pământului tremură de cutremurul vrajbei ascunse.
Pe la colțuri se aud bârfe,
șoapte tăcute ce zboară din pasăre-n pasăre,
din ramură-n ramură.
M-am încurcat în zile ca într-o pânză și nu mai știu să mă desprind.
Mi-e teamă de acul de paianjen,
de lipiciul firelor lui rotunde,
simetrice, frumoase.
Tăcerea domnește pe străzi,
printre fire de iarbă, în porii pământului,
și țâșnește spre stele printre culori de alb și albastru, pe cer
Și ce cer imens, îmbălsămat de culoare.
Și ce vânt tăcut, aiurind se învârte ca un om beat de semeția înălțimii.
Printre fire de piatră, alte fire de apă se pierd.
Printre fire de fum, norii coboară pe case prin fire de ploaie.
Fire creată de Dumnezeu!
Fire rea, fire bună.
Tăcerea coboară în sufletul meu,
Tăcere nebună!
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre păsări
- poezii despre înălțime
- poezii despre zile
- poezii despre zbor
- poezii despre vânt
- poezii despre viermi
- poezii despre timp
- poezii despre suflet
Citadin nocturn
Palori metalizate în lucitor asfalt,
printre jaloane albe din sticle incendiare,
delimitate-n lungi, liniare reflectoare...
privite din pătrate în lumini, ce sparg bazalt.
E-un fâșâit continuu printre stridente goarne,
ce scurt lovesc timpan, pluguri neon-lumină
se întretăind pe sensuri, se-orbind fără vreo vină...
aleargă înșiruite și făr' să se răstoarne.
Pe alocuri, flux se curmă la niște lați culcați,
egali, ca de-o zăpadă ce s-a-ncrustat în sol,
lăsând umbre să treacă, când iute, când domol...
adesea-n sfornăit de cai, dezesperați.
Din loc în loc se-apleacă bule de gălbenușuri,
iradiind o miere de sticlă încălzită
din sus, înșiruind pe bețe-nalte, o limită
ca un prag, cu ceva pomi... protejând haine, fâșuri...
... ce alunecă pe umbre într-o schimbare; întinse
când înapoi, înainte, mai pale sau mai tari,
purtate în pas de chipuri, pe trupuri mici, sau mari...
tăcute, mormăind, râzând... de lumini, ninse.
Printre coloși de stâncă, de-o parte și de altă,
cu găuri sclipitoare, ce-și schimbă loc arar,
ca un tunel de licăr, pe sticla ca de far,
se scurge șerpuirea... ca foșnetul de-o baltă.
Deasupra-i ca un plumb, pufos, cum val de spumă
-dar nemișcat, tăiat de-acoperișuri drepte-
ca un "V" -de unde stau privind- pe sus, în trepte...
E-o noapte de oraș, ce-o zi, o va șterge... gumă.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 noiembrie 2013)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre schimbare, poezii despre noapte, poezii despre zăpadă, poezii despre vinovăție, poezii despre vestimentație, poezii despre stânci sau poezii despre plumb
Sufletul tău, ce suflet frumos ai, iubito
sufletul tău, ce suflet frumos ai, iubito,
este o sferă unde se mișcă mii de aștrii
străbate ceruri și aure-albastre și alunecă
printre oglinzi concave reverberate,
luminează văzduhuri în levitație,
se prăbușește uneori printre abisuri
și nostalgii adamice, cutremurat,
pătruns de visări nepământene,
alteori vrea să se sloboadă
din visul cărnii înaripate,
doar când devine captiv pe tărâmul celălal
se înalță la infinit, într-o constelație mișcătoare
fiindcă are origină divină
și esența veșniciei!
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre infinit
- poezii despre frumusețe
- poezii despre devenire
- poezii despre constelații
- Ne poți propune o poezie de dragoste?

Te...!
Nici nu știu ce!
Cum mai ești!
Pe unde... ești!
Mai trăiești?
Ce întrebare!
Mai ai o clipă...
Să-mi vorbești?
Unde ești?
În ce povești?
Tot ratăcești!
În care vieți?
Mi-aluneci
Printre clipe!
Eu printre...
Vremuri!
Îmi tremuri,
Printre rânduri!
Îmi bați în gânduri,
Începuturi!
Tu ști?
Unde-am rămas!
Când te-asteptam,
Doar printre lacrimi!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre început, poezii despre vorbire sau poezii despre gânduri

Plimbarea
Plimbarea printre stele,
Dorința timpului.
Plimbarea printre veacuri,
Suportul veșniciei.
Plimbarea printre cuvinte,
Durerea sufletului.
Plimbarea printre milenii,
Noblețea timpului.
Plimbarea printre lacrimi,
Durerea trupului.
Plimbarea printre nori,
Surâsul apelor.
Plimbarea printre cristale,
Dorința Soarelui.
Plimbarea printre pietre,
Amintirea trecutului.
Plimbarea printre gene,
Drumul către somn,
Plimbarea către tine,
Iubire seculară.
Plimbarea peste noapte,
Putere nemărginită.
Plimbare printre inimi,
Dragostea bucuriei.
Plimbarea fericirii,
Suport al venerării.
Plimbarea-i dependentă
De Lumină,
Plimbarea este regina sufletului,
Plimbarea pășește cu vremile ce vin,
Plimbarea-i surâsul zorilor,
Plimbarea-i semnul dragostei
Când petreci timpul cu iubirea.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plimbare, poezii despre trup și suflet, poezii despre trecut, poezii despre stele, poezii despre somn sau poezii despre nori

Am pus
Am pus iubirile-ntr-o cană,
Amestecându-le cu vin
Și-am să le beau cu o codană,
La umbra timpului puțin.
Am pus iubirile-ntr-o clipă,
Amestecate cu tăceri,
Când vise-aleargă spre risipă
Uitând de tot ce a fost ieri.
Am pus iubirile-ntr-o carte,
Printre cuvinte-alunecând,
Pentru-a putea citi in noapte
Tristețea fiecărui gând.
Am pus iubirile-ntr-o floare,
Printre petale si nectar,
Când avem rouă la picioare
Și amintirile... tresar.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre rouă, poezii despre picioare sau poezii despre lectură
din când în când
cred că
Dumnezeu
coboară
printre oameni
gogyohka de Lucia Cezara Plătică
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie sau citate despre Dumnezeu
Pe trotuar printre ochii albaștri
Strigătul timpului
din
palmele tale
când vântul se plimbă
înaintea ta pe trotuar printre ochii albaștri
ai atâtor trecători
inclusiv
pe la
trecerile de pietoni de pe străzile Mănășturului
ni se inserează în sufletele noastre
amplificându-ne și mersul
și văzul până în umbră
în straturi
ni se
desfac cuvintele
cu aceiași privire a fiecărei secunde
ce ne măsoară trotuarul cu pașii făcuți
albastre ni se prefac cuvintele
în pahare de aer colorate cu
zâmbetul tău
când vântul ne ia
pe dinăuntru luminându-ne cu gingășia cuvintelor tale
izvoare
doar cu imaginația culese dintre
atâtea flori de pe aripile timpului ce încă ne surâde
într-o floare de simțuri înăscute
poezie de Ioan Daniel Bălan (7 iulie 2017, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre cuvinte, poezii despre albastru, poezii despre zâmbet, poezii despre simțuri sau poezii despre secunde

Cum aș putea să fiu indiferent
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când cerul-mi este și astăzi, prezent,
Când Dumnezeu mi-a dăruit doar mie,
Minunea de-al slăvi în poezie?
Cum aș putea să trec peste culoare,
Când sus, pe cer, parc-aș vedea o mare
Albastră, caldă, vălurind într-una,
Iar printre valuri, se ascunde luna?
Când prima rază-mi intră pe fereastră,
Într-o tăcere a luminii, vastă,
Și, alungându-mi ceața din priviri,
Mă-ncătușează cu-ale ei iubiri?
Când printre case eu aud, plângând,
Sfioase, adierile de vânt,
Iar salcia pletoasă, nopți de-a rândul,
Se-ndoaie ritmic, atingând pământul?
Cum aș putea să fiu indiferent,
Când prind al dimineților moment,
Iar frumusețea mi se-așază-n palmă
Atât de caldă și atât de calmă?
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre ritm, poezii despre păr sau poezii despre poezie

Normalitate
Sărbătorile-au trecut
Și intrăm din nou în priză,
După stilul cunoscut
... Cu politica în priză.
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (14 ianuarie 2020)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre trecut sau epigrame despre politică

Printre pomi
La noi în țară, prin grădini,
Cu pomii plini de rămurele,
Mai toți se țin prin rădăcini
Dar nu poți trece de proptele.
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre copaci sau epigrame despre crengi
Când vreți să branșați un aparat electric folosiți o priză tată și o priză mamă, dar ați remarcat că fiecare dintre ele sunt polarizate? Sunt două și două... Da, fiecare lucru, fiecare ființă posedă în ea însăși cei doi poli.
citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre tată, citate despre mamă sau citate despre electricitate

Scara de vis
Când vreau să scriu, mă-nalț, ușor, spre nori
cu ochii-nchiși, cu sufletul tăcut,
cu pași treptat grăbiți, nerăbdători,
pe drumul ce-a rămas nestrăbătut.
Și mi se pare că acolo, sus,
e-o viață care, doar din când în când,
mă duce într-o clipă ce s-a dus
și-o port mereu, ascunsă într-un gând.
Iar el... se vede rar, dar îl mai văd:
sinistrul drum, pe care va veni
singurătatea clipei ce-o prevăd
chemându-mă spre... ceea ce va fi.
Cobor, încet, pe-o scară ca de vis
și recitesc ce, printre nori, am scris.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate

M-am oprit o clipă
MOTTO:
"Lucrurile cele mai mărețe
se prăbușesc într-o clipă."
"Brevibus momentis summa
verti." - Tacitus
M-am oprit lângă drum,
Să las clipa să treacă
Ca un fum printre foc,
Ca un fulg printre nori..
Dacă ploaia de vară
Udă câmpul cosit
Printre ierburi înalte
Plâng viorile, plâng.
Trupul gol se-nfierbântă
De durerea ce-o port,
Lasă-mi clipa să zboare
Să m-atingă ușor.
Printre pomi de măslin
Sunt un ram fără rost
Ce-l lovește furtuna
Risipindu-l pe jos.
Voi pleca printre soare
Răsăritul să-l văd
Nu mă tem de iubirea,
Ca și clipă, s-a dus..
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vioară, poezii despre superlative, poezii despre plâns, poezii despre ploaie sau poezii despre măslini
Concursul de automobile
Jucați dac-ați intrat în horă!
Concursul n-o să se închidă
Decât când o să se decidă
Câți trecători poat' să ucidă
Un automobil pe oră!
epigramă de George Ranetti
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre automobile, epigrame despre jocuri, epigrame despre concursuri sau epigrame despre automobilism

Auto... buze
Avea o rochie lungă până la ape cu un fermoar
rupt din păsări desfăcute. Mânecile îi
erau două cărări prin pădure.
Sub decolteu răsărea când apusul când
un curcubeu din nuațe bronzate.
Stătea câmpie peste picior și asculta
planeta umerilor cum dezvelea. Era desculț!
Pășea printre pantofii crescuți prin iarbă
printre ciorapii plini de frunze
printre mănușile cu crengile rupte.
Ne-am salutat!
Eu din autonuz... ea din stație!
Stația era pustie și avea plete lungi
sau poate... cine știe!?
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre rochii, poezii despre păduri, poezii despre planete, poezii despre frunze sau poezii despre curcubeu

Cand toate trec si-mbatranesc
O! poezie, pe când toate în lume trec și-mbătrânesc,
Când nu mai sunt nici eu băiatul cu inimă nevinovată,
Când zilele copilăriei sunt o ghirlandă scuturată,
În mine iar te regăsesc,
O! Poezie.
Te regăsesc și tot aceeași: cu tinerețe coronată;
Tot călătoare printre stele, sau din nălțimea înstelată
Tot coborând și printre oameni și rencepând să răscolești,
O! Poezie,
Tu singură nu-mbătrânești.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre nevinovăție, poezii despre inimă sau poezii despre copilărie
* * *
foarte multă lume
îmi spune
că ar trebui să mă iubesc
or eu nu sînt în stare de pleonasm
nici impus de la centru
singur
mă desfac de mine
de trupul meu
de plimbările lungi printre amintiri necenzurate
sau printre peisajele tale longiline
cu alunecări de albastru
te iau pe tine
sau pe imaginea mea despre tine
pentru că eu nu te cunosc
ai spus
într-o seară de martie
pe cînd construiai zidul berlinului
iar lunetiștii plantau în mine vorbe plumburii
și-ți înfășor mîinile
în jurul meu
să te apăr
îmi zic
dar și coapsele
poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre seară, poezii despre peisaje, poezii despre imagine, poezii despre cunoaștere, poezii despre apărare sau poezii despre amintiri
Noapte de veghe
ore nedormite, timpi scurși în cascade
spre cerul cu stele cu magice lumini
veghe printre îngeri căci sunt cumsecade
și trimit gânduri de pace printre beduini.
mirări mutate de pe-un braț pe celălalt
precum grijile de pe-un umăr pe altul
emoții puternice ce mă fac să tresalt
fericirea pură când cuceresc înaltul.
trăiri minunate când cuprind revelații
cu sărbători de iarnă prinse-n salbe
scrieri elogioase râuri de admirații
extazul cu colindătorii în straiele albe.
feerice lumini vin din contelații
se așează în suflet duioase și dalbe.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre îngeri, poezii despre sărbători, poezii despre râuri sau poezii despre pace

Dumnezeu e acasă
mi-ai spus că Dumnezeu
a murit strivit de întuneric
și nu te-am crezut
mult mai târziu
mi-ai spus că
Dumnezeu a înviat
și te-am crezut
a pășit printre suflete
a pus durere lângă durere
viață lângă viață
și ne-a privit
am uitat să-ți spun că
unul din mine l-a iubit deși
nici măcar nu l-a cunoscut...
sunt prea independent și
stau în spatele unui răsărit
din când în când
îngenunchez
la capăt de zi
și te strig
vino iubito fii complice
la viața asta trăită printre oameni
unde e Dumnezeu e și lumină
poezie de Teodor Dume (14 aprilie 2017)
Adăugat de Teodor Dume

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre independență, poezii despre durere sau poezii despre acasă