
Cand toate trec si-mbatranesc
O! poezie, pe când toate în lume trec și-mbătrânesc,
Când nu mai sunt nici eu băiatul cu inimă nevinovată,
Când zilele copilăriei sunt o ghirlandă scuturată,
În mine iar te regăsesc,
O! Poezie.
Te regăsesc și tot aceeași: cu tinerețe coronată;
Tot călătoare printre stele, sau din nălțimea înstelată
Tot coborând și printre oameni și rencepând să răscolești,
O! Poezie,
Tu singură nu-mbătrânești.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Poezie, poezie
Poezie, poezie,
Deși sunt femei o mie
Eu îți dau iubirea ție
Ca pe o bijuterie.
Poezie, poezie,
Ești frumoasă și zglobie
Te sărut cu bucurie,
Cea mai bună terapie!
Poezie, poezie,
Este limpede, se știe
Am face-o mare prostie
Să nu fim soț și soție.
Poezie, poezie,
Nu ne leagă o hârtie,
Când iubești cu-așa tărie
Ești unit pe veșnicie.
poezie de Octavian Cocoș (29 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori
Uneori,
Îmi uit sufletul
Închis în poezie.
Și ies golită
De sentimente.
Trec prin lume,
Și în loc de oameni văd:
Imagini,
Umbre,
Tăceri.
Lasă-mă poezie să văd
Lumea așa cum este.
Să trăiesc,
Să pot dormi
Când visele m-așteaptă.
Dă-mi te rog poezie
Sufletul inapoi,
Să pot pleca dincolo
În nemurire.
Căci va veni cândva
Vremea Judecății....
Și mă va întreba
Domnul:
- Ce ai facut cu sufletul?
Nu-I voi putea răspunde:
- L-am uitat, Doamne,
Uneori...
Închis în poezie.
poezie de Angelina Nădejde (23 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plictisiți de poezie
Am stat aici printre voi,
și n-ați știut,
sau n-ați putut.
Pe cine să cerți?
orbii, nepricepuții, armele și bagajele mercenarilor,
sau visul poetului.
De unde să știe, ei plictisiții, ce este poezia?
când n-au scris vreun poem
când nu știu cum se face
cum se trăiește
cum inundă și cotropește
cum sfințește.
Ei sunt doar niște bieți critici!
Cu simțul estetic te naști,
școlile și anturajele te duc,
departe de poezie,
de esență, de frumos.
Am fost aici, printre voi,
un anonim,
noroc cu cititorii,
ați ales și voi anonimatul,
celor înregimentați,
dintr-un plicis de poezie,
din trufie,
din nerozie,
cu profesionalism.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintire, floare scuturată...
Amintire, floare scuturată,
Pe poteca anilor pustii
Cât mă doare aroma ta uscată
Azi, când sunt lipsit de bucurii!
Anotimpuri zboară peste mine
- Fiecare cu parfumul său
Însă, ce-ar putea schimba în bine
Într-un veac uitat de Dumnezeu?
Între-un vis și-o deznădejde cruntă
Tot în amintiri mă regăsesc...
Când sprânceana serii se încruntă
Doar singurătatea o iubesc.
Glasul ploii, murmurând spre seară,
Printre muguri cu miros curat
Ca un cântec dulce mă-nfioară
Și-mi evocă clipe de altădat'.
Amintire, floare scuturată
Pe uitarea unui veac pustiu
Mult mă doare-aroma ta uscată
Azi, când pentru vise-i prea târ
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi
Poezie! Tu, atuncea, și când umblu, și când stau,
Îmi pui aripile-albastre ce avânturile-mi dau...
distih de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Incursiune în suflu poetic
e poezie atunci când doi îndrăgostiți
umplu universul cu săruturi tandre
e poezie atunci când fluturi fericiți
dansează cu florile în sublime cadre.
e poezie când marea îmbrățișează țărmul
când arborii se fericesc sub ploaia deasă
când copii învață să păstreze ritmul
armoniilor vieții ce-n suflete se lasă.
e poezie între munți și susur de izvoare
care se strecoară vesel prin propria matcă
e poezie când roua scaldă petale de floare
și ademenește vântul timpul să-l petreacă.
e poezie curată de la lumini stelare
când luna veghetoare peste pământ se-apleacă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă regăsesc printre acești oameni și nici ei printre mine.
perlă de Ilie Năstase din Radu Paraschivescu, Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani și trei premieri (2018)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai cu mine-n poezie!
Curg emoțiile-n vers, pe o coală de hârtie...
Lasă vânarea de vânt, hai cu mine-n poezie,
să îți cresc aripi de Înger, să te-nvăț zborul uitat!
Dintre sufletele triste, numai tu ești invitat.
Clipa mea de fericire o împart cu tine-acum.
Nu vreau să ne treacă viața, fără gust, nici orișicum!
Crede-mă, din când în când, e mai bine printre stele!
Vino-n fantezia mea, intră-n visurile mele!
Cu cerneală de IUBIRE îți scriu gânduri și fiori,
când "înnebunesc salcâmii", ne-nvelim cu dor și flori.
Ne vom odihni de lume și de zbuciumu-i etern
și promit că-n vraja nopții poezie-am să-ți aștern!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să scriu o poezie
Vreau să scriu o poezie
Pe o frunză de copac.
Despre acest miez de toamnă
Cât de mult Îmi este drag.
Vreau să scriu o poezie
Pe un strop de ploaie rece.
Despre timp, care fără milă
Așa de repede trece!
Vreau să scriu o poezie
Pe palmele tale moi.
Care mă mângâie cu gingășie
Când suntem în doi!
Vreau să scriu o poezie
Pe o rază de soare.
Care din ce în ce de dupa nori,
Mai rar răsare.
Vreau să scriu o poezie.
Pe ceru-ncărcat de stele,
Să aducă bucurie
De ziua măicuței mele.
poezie de Vladimir Potlog (9 octombrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
De m-aș regăsi
Nu mă mai regăsesc icoană;
E spartă sticla, nu mai e ramă.
Nu mă mai regăsesc în femeie,
Nu mai am mamă, mi-am pierdut cheie...
Nu mă mai regăsesc conștiință
Să întreb, nu mai am nicio cunoștință,
Nu mai am nicio idee...
Nu știu cum tot o să se-ncheie.
Nu mai există adevăr, dreptate,
Mi-am pierdut orice identitate,
Nu mă mai regăsesc simplicitate...
N-ascultă nimeni, n-am pe cine bate.
Nu mai există dreptul la cuvânt...
Mă doare imens sufletul, ce-am frânt.
Nu mai am nicio libertate;
Nu pot să-mi mai aleg prieten, frate.
Nu mă mai regăsesc istorie;
În jur tot se vinde fără nicio glorie.
A dispărut orice urmă de carte, psălmi...
Că fila-i de... lemn, fără trecere-n... vămi!
Nu mă mai regăsesc poezie,
Nu mai e niciun subiect, n-o să fie!
Nu mai există suav, tandrețe...
N-am îndeajuns tupeu, frumusețe.
Mi-am pierdut tot ce-aveam,
C-am plecat, nu mai sunt prahovean...
Mi-am pierdut tinerețe,
Nu mă mai regăsesc puritate, blândețe.
Sunt depășit de orice, sunt a parte;
S-a-nmulțit lume, nu mai e sanctitate.
Nu mai am niciun noroc,
Nu mai există joc...
... Nicio loterie,
Mi s-a luat tot, feerie
Ce părinții mi-au dat.
Nu mă mai plâng! Nu mai e niciun Sfat!...
... Audiențele de mult mi s-au terminat
Mie, rămas un anacronic; demodat
-Mi s-a spus de la noua Primărie-...
"Este plecat primu-edil, în filozofie..."...
Nu mă mai regăsesc Dumnezeu,
Nici sinagogă nu mai e, de evreu.
Mi s-a luat orice biserică,
Am rămas doar cu una himerică.
Mi s-a luat preotul, spovedanie
Transformat în Satană, canalie;
Dacă nu plătesc, mort sau viu,
Nu mă mai regăsesc... "Ducă-mă pe pustiu"...
Nu mai am vreun rost să exist sau să fiu
Eu... Și n-am niciun drept la evlavie!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă regăsesc în ochii
Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Și ninge ca o vrajă pe poteci.
Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Și fulgeră cu fluturi și noroc.
Mă regăsesc în ochii tăi fierbinte,
În cutezanța magicei dorinți,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Și așteptările le scoți din minți.
Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În șoaptele ca un eteric dor,
Când se deschide cerul în nedeie
Și infinitu-ți urcă pe picior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă regăsesc în ochii tăi
Mă regăsesc în ochii tăi ca marea,
În diamantul lacrimilor reci,
Când scapă din tipare depărtarea
Și ninge ca o vrajă pe poteci.
Mă regăsesc în ochii tăi de rouă,
În nerăbdarea buzelor de foc,
Când peste clipe orizontul plouă
Și fulgeră cu fluturi și noroc.
Mă regăsesc în ochii tăi, fierbinte,
În cutezanța magicei dorinți,
Când te ridici lasciv dintre cuvinte
Și așteptările le scoți din minți.
Mă regăsesc în ochii tăi, femeie,
În șoaptele ca un eteric dor
Când se deschide cerul în nedeie
Și infinitu-ți urcă pe picior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
O poezie
O poezie e un cânt al iubirii
Un vis, o speranță, un dor
O taină a desăvârșirii
Talentului de creator.
O poezie e lacrimă-n cer
E rugăciune și sfântă chemare
Prin lume un vechi mesager
Miracol și rază de soare.
O poezie e serviciu divin
Un necontenit legământ
E liturghie și stih și suspin
Adus din înalt pe pământ.
O poezie e-o ușă spre Rai
Magie, mister, gingășie
Binecuvântat, dulce grai,
Legendă și duioșie.
O poezie e filă de viață
În suflet o desfătare
O lecție care se-nvață
Minune și încântare.
O poezie e vioară din aur
Un sonet, un palid mister
O formă suavă-ntr-un abur
Putere ascunsă-n eter.
Lumini în vremuri cumplite,
Scânteieri, dar și fantezie
Emoții ascunse-n cuvinte
Toate astea-s o poezie.
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Opera mea poetică
O poezie neagră, o poezie dură,
O poezie de granit,
Mișcată de teroare și palpitând de ură,
Ca vocea răgușită pe patul de tortură
Când o silabă spune un chin nemărginit.
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bieții poeți sunt rău înțeleși în lumea aceasta. Poezia este luată de o ușurătate. Un adevăr în gura poetului este o poezie, un simțământ în inima lui este o poezie! Ei nu pot să spuie nici dorințele lor, nici părerile lor.. tot este poezie la ei.
Dimitrie Bolintineanu în Manoil
Adăugat de scofieldutza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prințul Melancoliei
Eminescu file din poveste
poezie atârnând de stele
înapoi sau înainte este
un album de răni rebele
Poezie atârnând de stele
trece-mi viața pe curat
zilele cu poezii sunt grele
lung e cerul dar bogat
Trecând moartea pe curat
înapoi sau înainte este
Eminescu rege-adevărat
Eminescu file din poveste
Poezie atârnând de stele
cu tăceri Doamne rebele
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 ianuarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă o poezie mi-ar fi putut câștiga o prietenie, aș fi scris și aș fi dăruit, oricui, oricât de multe poezii! Cred că numai pe niște copii îi poate apropia sau corupe o poezie. Probabil, numai circumstanțe ca aceasta, când ei, încă fiind copii, deja învață să fie micuți profitori. "O să fiu prieten cu tine, dacă la compunerea de mâine, îmi scrii o poezie". Copiii profitori de ieri, care te șantajau cu o poezie, sunt adulții de azi, care te șantajează cu bani sau cu promisiuni de iubire. Totuși cât de bine ar fi, dacă ai putea câștiga pe cineva, de partea ta, doar cu o... poezie! Pe scurt, ce minunat ar fi să poți cumpăra, cu Poezie, toate acele lucruri pentru care, azi, lumea plătește BANI. Lumea plătește, în BANI, răbdarea altora ca pe o datorie. Azi, lumea plătește, cu BANI, încrederea ca pe un împrumut. Ce lume frumoasă am face, dacă am putea cumpăra inimile cu Poezie; să putem cumpăra sănătatea, iertarea, să putem răscumpăra iubirea doar cu... o Poezie.
Doina Postolachi în Maeștri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutări
Îmi caut Muza, caut fără rost,
Iubita mea din timpul ce a fost;
Pe-un site e doar delirium tremens,
Găsesc doar Picasso când vreau Rubens:
Cuvinte-amestecate-n aliaj...
E poezie sau e alt limbaj?
Pierdut și trist mai rătăcesc puțin
Rugându-mă și-apoi zicând: amin.
În fine, caut, sper, am așteptări
Printre atâtea strofe și cântări.
Când, în sfârșit, cu mare încântare,
Găsesc o poezie de valoare,
Citesc rapid, dar când mă uit mai bine,
Observ că e semnată... chiar de mine.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutări
Îmi caut Muza, caut fără rost,
Iubita mea din timpul ce a fost;
Pe-un site e doar delirium tremens,
Găsesc doar Picasso când vreau Rubens:
Cuvinte-amestecate-n aliaj...
E poezie sau e alt limbaj?
Pierdut și trist mai rătăcesc puțin
Rugându-mă și-apoi zicând: amin.
În fine, caut, sper, am așteptări
Printre atâtea strofe și cântări.
Când, în sfârșit, cu mare încântare,
Găsesc o poezie de valoare,
Citesc rapid, dar când mă uit mai bine,
Observ că e semnată... chiar de mine.
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia e o substanță...
poezia e o substanță în toate stările de agregare
uneori intru în ținutul ei de piatră
atât de profund
ca într-un somn adânc
alteori îmi vorbește în limba mării
și am gustul sărat
trec prin alb și mă înec în polen de silabe
când iubirea mă-mbată în forme fierbinți
se aude glas de psalmi când trec prin codri verzi
sunt flăcări vii și freamăte-n astral
fragment de poezie e-n creanga de copac
și multe muze apar și apoi dispar pe ape și în vânt
pe aripă de cânt
și-n gol de cuvinte respir poezie
între cer și pământ
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!