Feeria copilăriei

Ia-ţi copile, snop de stele,
Din cerul copilăriei,
C-o să-ţi fie dor de ele,
De seninul ştrengăriei.

Strânge copilaş, din câmpuri,
Braţ de flori multicolore,
Orice fleac din anotimpuri,
Da şi păsăruci sonore.

Treci prin lanuri, strânge spice,
Şi-mpleteşte o cunună,
Pizmele să nu o strice
Când maturitatea sună...

Cere macilor roşeaţa,
Gingăşia trecătoare,
Şi sărută în zori, viaţa,
Că îndată te faci mare!

Fă-ţi din soare o hăinuţă,
Să o porţi o viaţă-ntreagă,
Creionează-ţi o mânuţă,
Puritatea ta, pribeagă...

Ia-ţi şi sfatul şi mustrarea
De la mama, când greşeşti,
Şi păstrează-n ochi mirarea
Şi prin ani, când o să creşti.

Să nu-ţi pierzi pe drum candoarea,
Bucuria, zburdul, visul,
Prospeţimea, ce-i ca floarea;
Inocenţa-i Paradisul!

Ia-ţi copile, tot ce ai,
Să-ţi clădeşti matur, un Rai!

poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărută copile

Când vine vara şi pâinea-n câmp dospeşte,
Cireşele se coc şi soare dogoreşte,
Tu copile, cerul senin îl priveşte
Şi celui de sus, din suflet mulţumeşte.

Când te scoli în fiecare dimineaţă
Sărută părinţii! Că ei ţi-au dat viaţă.

Sărută pământul care te hrăneşte,
Sărută apa că setea-ţi potoleşte.
Sărută lumina care te-ncăzeşte,
Sărută şi vântul când te răcoreşte.
Sărută copacul care te umbreşte,
Sărută şi floarea care înfloreşte.
Sărută chiar ploaia când te limpezeşte.
Sărută copile! Sărută copilăreşte.

poezie de Dumitru Delcă (12 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când pleci la drum, ia-ţi însoţitor, când pleci la pădure, ia-ţi topor.

proverbe turceşti
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când este vreme frumoasă, ia-ţi umbrela de ploaie; după ce-ai mâncat şi te-ai săturat, ia-ţi provizii cu tine.

proverbe chinezeşti
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copile drag

Ţi-am pus în leagăn dragoste şi dor
Şi te-am scăldat în lacrimi de iubire,
Să-mi creşti fără de griji şi să ai spor
Iar tot ce îţi doreşti să fie cu-mplinire.

Să-ţi fie viaţa câmp de flori înmiresmate
Şi-n calea ta să-ţi fie presărată fericirea,
Să îmi traieşti copile drag în sănătate
Să ai alături marea dragoste, iubirea.

Ca mamă te voi iubi oricând de-a pururi
Şi îţi doresc să fi iubit la fel şi adorat,
Iar de va fi cândva să mă ridic la ceruri
Să-mi faci un loc în sufletu-ţi curat.

Şi nici un nor să nu-ţi umbrească fericirea
În armonie cu cinste în viaţă să trăieşti,
Să-nveţi din toate, să-ţi împlineşti menirea
Cu Dumnezeu alături învaţă să iubeşti!

poezie de Rodica Norocea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Divorţ

Şi a venit astăzi
Răstimpul
Când vom împarte
Şi scădea:
- Ia tu clepsidra,
Mie dă-mi nisipul!
- Din fericire, ia-ţi felia ta!

Ia-ţi şi obiectul
Dăruit odată
Pe douăzeci
Şi nouă-ziua mea!
Eu îmi iau restul,
Plus mobila toată.
- Ia,
Dacă ţi-a mai rămas
Să iei ceva...

poezie de Mariana Bendou din Pierdută şi răscumpărată
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă, copile

Din primele tale zile,
Când ochii îi deslipeşti,
Învaţă mereu, copile!
Învaţă să trăieşti!

Învaţă să creşti frumos!
Precum floarea din grădină.
Ca bradul, drept şi umbros,
Care-aspiră spre lumină.

Învaţă de la pădure
Să creşti falnic, ca stejarul!
Că omul trebuie să-ndure
Şi dulcele şi amarul.

Învaţă şi de la soare,
Suflete să încălzeşti!
Învaţă cum pe ogoare
Va trebui să munceşti!

Mai învaţă de la lună,
Minţile să luminezi!
Învăţătura e bună
Carte dacă studiezi.

Învaţă şi de la ape
Cum să-ţi limpezeşti,
Gândurile toate!
Şi să le-mplineşti.

Învaţă de la aer
Cum să răcoreşti
Suflete în vaier!
Când le întâlneşti.

De la natură învaţă
Să nu duşmăneşti!
La lume să dai povaţă
Din ce agoniseşti!

Învaţă de la toate!
Învaţă cine eşti!
Arată că se poate
O viaţă să trăieşti!

poezie de Dumitru Delcă (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghilotina visului

Gata nu ai voie să visezi
ia-ţi măciuca şi la muncă
ia-ţi şi capra şi trei iezi
restul peste bord l-aruncă

Ia-ţi măciuca şi la muncă
ce baloane de săpun
ceru-i prăpastie adâncă
adunată-ntr-un pumn

Ce baloane de săpun
iată capra şi trei iezi
visul meu e cam nebun
poţi o clipă ca să-l vezi

Iar măciuca ţi-o aruncă
la o leghe hăt de muncă

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţia frumoasă vs soţia urâtă (pamflet)

Nu soţia ce-i frumoasă
Face mâncare gustoasă,
Ci, cu drag şi hotărâtă,
Ea, nevasta ce-i urâtă.

Tinere, îţi spun fierbinte,
Când te-nsori tu ia aminte:
Dacă vrei s-o pui în ramă,
Ia-ţi frumoasă, chiar de-i poamă;

Fără multă vorbărie,
Ia-ţi urâtă de soţie,
Dacă vrei să mănânci bine
Şi s-o ai doar pentru tine...

pamflet de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (27 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea albă de Crăciun

... În seara sfântă de Ajun,
Ne aşezam, tăcuţi, la masă...
Era plăcut şi cald acasă,
În noaptea albă de Crăciun.
Şi mama,-n vatra cu tăciuni,
Trăgea sub pirostie focul,
Scânteile duceau norocul
Pe coşul casei plin de lumi.
C-o stea din el, plecam şi eu,
Cum pleacă-n cer o rugăciune,
Sperând la clipa de minune,
Ce-înseamnă-n viaţă Dumnezeu...
În zori de zi, o luam, de zor,
Cu steaua mea din jar culeasă,
S-ajung, prin sat, din nou, acasă,
Precum un mag pe-un drum de dor.
Credeam că vin din cer, de sus,
Să spun că steaua-n zori răsare,
Să duc prin case-o veste mare
Că s-a născut în noi Isus...
Mergeam prin zori ca un cuvânt
Ce se năştea din casă-n casă,
Cu steaua magică culeasă
Din cer, cu focul din pământ.
... Priveam în jar, cu ochi de gând,
Mă minunam la ce-o să fie,
Când vom ieşi din pribegie
Şi ne-om întoarce pe pământ...
... Dar steaua mea era doar semn,
Cules din vatra cu corlată,
Din lumea noastră, aşezată
În case vechi, cu porţi de lemn...
... Însă-a venit de-atunci un nor
Iar cerul nu mai arde-n stele,
Azi, sunt cu toate-ntre zăbrele
Şi tot pământ-i orb de zbor...
... În noaptea sfântă de Crăciun,
Ajung din nou la noi acasă,
M-aşez, târziu, pe-un strop de masă,
Prin ce-a fost ieri, cu ce-i acum...
.........................................
... Era tot ziua de Crăciun...,
Dar mama mea, demult murise,
Iar coşul casei, plin de vise,
Era acum morman de fum...
... Am să pornesc din nou la drum,
Dar casa noastră din răscruce,
S-a dus şi numai poate duce
La ce-a fost ieri, prin ce-i acum...
... Mă pregătesc să plec din sat,
Când voi zări, în ochi, lumină,
Şi când cocoşul, din grădină,
Va fi la primul lui mimat.
Am doar pe gând, din cer, o stea,
Cu mări de foc şi flori de gheaţă,
Şi-am s-o aştept, ca-n dimineaţă,
Să-apară iar în viaţa mea...
Dar, acea stea din timp s-a dus
Şi-n zori de zi n-o să apară,
Să ducă-n lume-o veste rară...,
Căci a murit, în noi, Isus.

poezie de Gheorghe Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub balcon

Dor imi e de iarba verde
Dar e toamnă si se vede
Numai galben in pădure
Si-s uscaţi rugii de mure.
In curând izvor ingheaţă,
Umbra toamnei se inalţă
Si dispare-n depărtare
Lăsând iarna cu ninsoare.

Greieraş ce nume porţi
Când cutreieri pe la porţi?
Cine să-ţi deschidă oare?
Nu e zi de sărbătoare...
Ia-ţi o haină, frigul vine,
Uită c-ai cântat la mine.
Dar te-aştept la primăvară
Sub balcon cu o chitară!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bici de chibrit

Prin conserve de azile
Stau bătrâni măi copile
Şi priveşte foarte bine
Căci intr-o zi la tine

Va bate-n geam bătrâneţea
Să-ţi aducă tristeţea
De a fi lăsat aruncat
Intr-un colţ prea întunecat

De toţi-n jale părăsit
De-ţi doreşti un chibrit
Să aprinzi lumânarea
Rugându-te-n-nepăsarea

Celor care le-ai fost soare
Să-ţi faci trepte de ceară
De moartea se înfioară
Auzind rugile de sare

A lacrimilor căzute
De nimeni nevăzute
In conserve de azile
Ocne bătrâneţii, copile

Ale societăti noastre
Ce tu o poţi schimba-n bine
Cu seninul din privire
Aducându-ti aminte de mine

Privindu-mă la ferestră
Ca o floare ofilită-n glastră
De voi mai trăi poate aici
Unde bătrâni sunt sub bici

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de leagăn

Nani, nani, copilaş
Cu chip sfânt de îngeraş
Mama îţi cântă şi te-alintă
Obrăjorii ţii sărută.
Şi te-adoarme încetişor
Visele să-ţi fie flori.

Nani, nani, puişor
Îngeraşii viselor
Să îţi mângâie cu cap
Mătasea fină, cu drag
Să se roage pentru tine
Ca să-ţi fie numai bine.

Nani, nani, puişor
Te sărut pe ochişori
În locul celor cu dor
Plecaţi la muncă din zori.
Pentru noi ca să aducă
Pâinea zilelor de trudă.

Dormi frumos în legănel
Până mai eşti mititel
Că azi mâine tu creşti mare
Şi pleci seara în şezătoare
Pentru o aleasă floare
Sufletul pe mamă o doare.

cântec, versuri de Valeria Mahok (31 ianuarie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blair: Urăsc când plapuma se ridică singură. (Se uită la Serena.) Poate e din cauza poziţiei în care stai.
Serena: Ştiu că am fost de acord să aşteptăm, dar între timp simt că viaţa trece pe lângă noi... Şi nu e cinstit.
Blair: Viaţa e grea, Serena... Doar... Ia-ţi o cască. Sau cel puţin împrumută una dintre pălăriile mele. Poart-o toată ziua ca să îţi amintescă să nu-ţi pierzi... capul.

replici din filmul serial Gossip Girl: Intrigi la New York
Adăugat de deea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiilor mei

Copile scump, copile drag
Aş vrea să-ţi dau totu-n vileag
Fiindcă ai trecut de majorat
De-acuma eşti şi tu bărbat
Să-ţi spun că viaţa nu-i uşoară
Ba e dulce, ba-i amară
Şi când urcuşul îţi este greu
Să crezi în tine fiul meu
Un pas mai fă chiar de-i târâş
Spre scopul tău-măreţul vis
Succesul este-o opţiune
De-aia cere pasiune
Muncă multă, sacrificiu,
Nimic nu este din oficiu.

Copile scump, copil blajin
La toţi s-arăţi un chip senin
De viaţa crunt te va-ncerca
Să nu te plângi la nimenea
Credinţa scut s-o ai mereu
Speranţă multă-n Dumnezeu
Te ridică atunci de jos
Fi-vei apoi mai vânjos
Vei face faţă tu la toate
De le-accepţi cu demnitate.

Copile scump, copil frumos
În viaţă să nu fii lăcomos
Dă la alţii din surplus
Să fii iubit de Cel de Sus
Şi să ai grijă de tine
De la excese te abţine!
Să-nveţi s-asculţi pe cei din jur
Orice sfat - de bun augur
Cu tine fii mereu sever
Tărie să ai de caracter
Trădat fiind de unii semeni
Păstrează încrederea în oameni
Iubeşte cinstea şi-omenia
Cultivă-n jur prietenia.

poezie pentru copii de Ionel Popa (7 iunie 2014)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul potirului

Când holda taiata de seceri fu gata
Bunicul si tata
Lasara o chita de spice în picioare
Legand-o cucernic cu fir de cicoare;
Iar spicele-n soare sclipeau matasos
Să-nchipuie barba lui Domnu Cristos.

Când painea-n cuptor semana cu arama,
Bunica si mama
Scotand-o sfielnic cu semnele crucii,
Purtau parca moaste cinstite si lucii
Ca painea, dand abur cu dulce miros,
Parea ca e barba lui Domnu Cristos.

Si iata potirul la gura te-aduce,
Iisuse Cristoase, tu jertfa pe cruce,
Hraneste-mă mama de sfant Dumnezeu.
Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine
Esti totul în toate si toate prin tine,
Tu painea de-a pururi a neamului meu.

Din coarda de vita ce-nfasura crama
Bunica si mama
Mi-au rupt un ciorchine, spunandu-mi povestea;
Copile, graira, broboanele-acestea
Sunt lacrimi de mama varsate prinos
La casnele Domnului nostru Cristos.

Apoi, când culesul de struguri fu gata,
Bunicul si tata
In joc de calcaie jucand nestemate
Ce lasa ca rana siroaie-nspumate,
Copile, graira, e must sangeros
Din inima Domnului nostru Cristos.

Si iata potirul la gura te-aduce,
Iisuse Cristoase, Tu jertfa pe cruce;
Adapa-mă, seva de sfant Dumnezeu.
Ca bobul în spice si mustu-n ciorchine
Esti totul în toate si toate prin tine,
Tu, vinul de-a pururi al neamului meu.

Podgorii bogate şi lanuri manoase,
Pamantul acesta, Iisuse Cristoase,
E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu.
Priveste-te-n vie si vezi-te-n grane
Şi sangera-n struguri si frange-te-n paine,
Tu, viata de-a pururi a neamului meu.

poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ia-ţi violetu,-Anida,-n hibernare!

Adulmecă, Anida, trandafirii, bujorii albi care miros ca ei, sunt mesageri de dor şi ai iubirii şi ia şi un buchet de stânjenei!
Să nu-ţi trădezi vreodată violetul, e prea labil pentru un adulter şi toate florile-s la fel ca muritorii, cu un respir redus şi efemer...
Şi fă-ţi provizii pentru vremuri grele, când troienii-vor iernile culori şi albul va împărăţi o vreme, cât ne va fi Crăciun în sărbători...
Ierbarul să îţi fie la-ndemână, să-l răsfoieşti când furtuni-vor mări,
şi movul să-ţi alinte dezolanţa, când vineţiul va domni în zări...
Păstrează în poeme o glicină şi-n irişi mov îmbracă versul nud, şi nu uita să pui la rădăcină un strop de verde luminos şi crud...
Salcâmii lasă-i să te plouă-n voie, ca să te- îmbrace-n strai de alb nebun, să-ţi fie-a necuminte în iubire, când florile îşi fac din nea zăbun...
Nu te lăsa minţită de luceferi, că îţi vor înflori printre gheţari, doar brazii vor rămâne-n iarnă teferi şi-n univers explozii de quasari...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti floarea dulce-a macilor din vise

Esti floarea dulce-a macilor din şoapte,
Ascunsă în adâncuri de suflete rebele,
Când bate ceasu-a dor de buze coapte
Şi inima aleargă prin pulberea de stele.

Se înroşeşte zarea topindu-se-n petale,
Privirea zâmbitoare pică-n sărut de foc
Şi dansul... ca o vrajă... de tinere vestale
Aprinde vâlvătaia de patimi... şi noroc.

Cuvinte dezgolite... par mlădieri divine,
Dobândă pentru suflet în firele de fum,
Chemări demenţiale spre clipele puţine,
Iubirea ca o haină... căzută peste drum.

Eşti floarea dulce-a macilor... din vise,
Îngheţul şi dezgheţul trăirilor trupeşti,
Când fulgeră cu fluturi la ore indecise
Şi te-nfăşor iubito... în magice poveşti.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cere ceea ce meriţi, dar nu uita şi să fii recunoscător pentru lucrurile frumoase pe care le ai deja în viaţa ta. Când crezi că totul în jurul tău e umbrit de tristeţe, adu-ţi aminte că umbrele există doar unde e soare. Ia-ţi un moment şi găseşte-l pentru inima ta. E acolo – doar că e posibil ca să priveşti în direcţia nepotrivită.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decontul final

Pentru tot ce-ai pierdut în iubire cândva,
Îţi dau toţi aceşti ani, îţi dau viaţa mea.

Să mai vii într-o zi, să mai vii pe la noi,
C-am găsit nişte ani, să ţi-i dau înapoi,
Anii noştri frumoşi, anii noştri nebuni,
Am să-ţi dau săptămâni, anotimpuri şi luni.

Să mai treci pe la noi, cât nu e prea târziu,
Şi eu încă sunt viu,
Să mai treci să-ţi mai dau câtă jale am strâns
Pentru-o oră de plâns.

Să mai treci pe la noi, care sunt numai eu,
Anii vechi să ţi-i dau că m-apasă prea greu,
Să mai treci peste mări, să mai treci peste munţi,
Să-ţi aduc amintiri ca să poţi să mă-nfrunţi.

Să mai treci prin vreun loc unde-am stat şi-am visat,
Fără pic de păcat.
Să-mi mai iei cât de cât umilinţa tacând
Şi spitalul din gând.

Să mai schimbi drumul tău, că şi-aşa n-are rost,
Nişte cioburi să-ţi las din iubirea ce-a fost,
Să te-ntorci, auzind că mai sunt printre vii
Şi de dragă ce-mi eşti mai trăiesc până vii.

Nici dovezi nu-ţi pretind, nici chitanţe nu-ţi cer,
Te aştept sus în cer,
Şapte ani te-am închis în iubirea ce-ţi port,
Să mă ierţi ca pe-un mort.

Să mai cazi dinspre cer, când sunt strugurii copţi,
C-am să-ţi dau nişte ani, strânşi în zile şi nopţi,
Să mai vii prin trecut, prin grădina de foc,
Unde-a fost să te văd şi să-ţi fiu nenoroc.

Dar te rog să mai vii într-o zi pe la noi,
Să-ţi dau anii-napoi,
Ca pe tot ce-ai pierdut pentru că m-ai iubit,
Eu să mor, să fim chit

cântec interpretat de Cristian Buica, muzica de Cristian Buica, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Cristian Buica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilăria

În gânduri-frunze, vise de copii
Gonind spre-acelaşi veşnic zori de zi...
Depersonalizaţi, în lumi de stele,
Păşim peste uitate frontiere.

Privirea ni-i copac cu flori de gheaţă,
Pe buze de lumină sângeri ard,
Ni-s braţele adânc sculptate-n viaţă
Şi curge-n râuri lacrimă de jad.

Pe cer de chihlimbar pândesc rubine
Însângerând cu truc de spadasin
Speranţele... Ce candelabre fine!
Şi ce spectacol! Ce poem divin!

Ţâşnesc vulcani şi înfloresc quasarii
Cu spinii lor de marmură şi jar...
Aleargă peste ceruri armăsarii...
Păsări de stea, în marşul triumfal,

Ne poartă în etern ca-ntr-o caleaşcă,
Cu-n cavaler din flori de catifea,
Căci totul e permis, copilărie,
Când te ascunzi şi treci prin lumea mea.

Îngeri aleargă să-i sărute mâna
Prinţesei nopţii-mpodobite-n nea,
Alţii visează, dincolo de vise,
În visul lor, la dans, mereu s-o ia...

Trece grăbit, pe un podeţ de ceară
Un univers de mii de flori de tei,
Ca un convoi de muzicanţi de sticlă,
Purtând câte un an din anii mei.

Din ceruri îngeri încă mai coboară...
Dacă copil, să fii, tu ai să vrei,
Aici, în lumea mea găseşti o şcoală
Ca un castel, cu zâne şi cu zmei...

În miere gândul să-ţi înmoi, copile!
Să scrii cu lapte pe a nopţii coală!
Să ştii să te încrezi în nemurire,
Căci viaţa asta n-are să te doară...

Roiuri de albine în petale,
De lumină farmece rodesc,
Ca-n copilăria vieţii tale,
Eu, copile, să te regăsesc...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!