Învață, copile
Din primele tale zile,
Când ochii îi deslipești,
Învață mereu, copile!
Învață să trăiești!
Învață să crești frumos!
Precum floarea din grădină.
Ca bradul, drept și umbros,
Care-aspiră spre lumină.
Învață de la pădure
Să crești falnic, ca stejarul!
Că omul trebuie să-ndure
Și dulcele și amarul.
Învață și de la soare,
Suflete să încălzești!
Învață cum pe ogoare
Va trebui să muncești!
Mai învață de la lună,
Mințile să luminezi!
Învățătura e bună
Carte dacă studiezi.
Învață și de la ape
Cum să-ți limpezești,
Gândurile toate!
Și să le-mplinești.
Învață de la aer
Cum să răcorești
Suflete în vaier!
Când le întâlnești.
De la natură învață
Să nu dușmănești!
La lume să dai povață
Din ce agonisești!
Învață de la toate!
Învață cine ești!
Arată că se poate
O viață să trăiești!
poezie de Dumitru Delcă (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.