
Sub balcon
Dor imi e de iarba verde
Dar e toamnă si se vede
Numai galben in pădure
Si-s uscați rugii de mure.
In curând izvor ingheață,
Umbra toamnei se inalță
Si dispare-n depărtare
Lăsând iarna cu ninsoare.
Greieraș ce nume porți
Când cutreieri pe la porți?
Cine să-ți deschidă oare?
Nu e zi de sărbătoare...
Ia-ți o haină, frigul vine,
Uită c-ai cântat la mine.
Dar te-aștept la primăvară
Sub balcon cu o chitară!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Într-un sat uitat de lume
La o casă cu vechi nume
Tricolorul se inalță
Rosu, galben de mătasă
Si cu val din marea-albastră.
gogyohka de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Chitara
Vine iarna peste mine
Dar ce vară aș vrea să-ti fiu
Dezvelită de veșminte
Sub un soare auriu
Vine iarna braț de țurțuri
În genunchi la patinoar
Ridic ochii către ceruri
Totul este în zadar
De-aș ajunge-n primăvară
Să-mi pun sălciile-n plete
Adieri de vânt, chitară...
Ochii tăi să mă desfete!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu imi cutreieri
tu
imi cutreieri visele
pe calul galben de soare
navalesti in inima mea
tu
imi cutreieri visele
pe calul verde de iarba
care necheaza in inima mea
tu
imi cutreieri visele
pe calul alb de luna
care galopeaza prin noptile mele
tu
imi cutreieri visele
si nu vreau sa te opresti.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine iarna
Nu e glumă... nu e toamnă,
A căzut zăpadă-aseară.
Stă Negoiu-n nemișcare,
E polei, venind si ploaie.
Transfăgărășan ingheață
Si așteaptă o povață.
Transalpina stă si ea
Intinsă ca o curea...
Drumul Regelui numită
Când frumoasă, când hulită.
Munții mei cu vârfuri sure
Multi au vrut ca să vă fure
Ruși si turci, austrieci
Si-au frânt aripi pe poteci.
Si acum, nu pot să tac...
Ați văzut picior de dac
Ducând falnic un stindard
Lupul cu un șuierat
Ca să sperie străinii
De la vest veniți cu spinii?
Nu e glumă... nu e toamnă.
Vine iarna cea vicleană.
Mulți o văd nevinovată
In rochiță albă toată
Cu mărgelele din brazi
Si cu țurțuri in obraji
Lacrimile inghețate
Si iubirile uitate...
Dornică de-mbrățișare
Lângă focul din odaie.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ți fiu în gând...
Iernile nu mă apasă.
Îmi țes ie de mătasă,
Să răsar în primăvară
Când zăpada-i pată rară,
Veselă, în pas sprințar,
Cu ochi de mărgăritar,
Să admir verde în munți
Și cerbii cu pașii iuți...
Să aud cucul cântând
Și să-ți fiu mereu în gând
Cu un vers ce-i curgător
Ca și apa de izvor!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia caldă
cu ochii mari te uiți la mine...
-sunt ploaia caldă din livezi
și-am revenit în primăvară
să râd cu floarea de cireș
de vrei să-ți bucuri astăzi ochii
ridică palmele spre cer
prin nori ce vin și nori ce pleacă
prinzi clipele ce vin și pier...
petale roze în cădere
lasă vederii fructul crud
sunt ploaia caldă ce dispare
lăsând în soare pământ ud
nu încerca să pui sechestru
pe libertatea mea deplină
eu mă-nsoțesc numai cu vântul
și florile ce-s în gradină
de mă iubești... uită de mine..
și lasă-mă să vin la vară
și-atunci desculță-n iarba udă
renunț la visul de fecioară
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păpădie
ger de crapă piatra-n patru
la Joseni și la sihastru
sus în deal la mânăstire
n-are cui să dea de știre
Dumnezeu cred... a uitat
că sunt și eu într-un sat
cu mănuși si fes în cap
în zăpadă îngropat
dacă ies în primăvară
galben ca turta de ceară
voi culege pe câmpie
numai flori de păpădie
floarea-i galbenă în soare
iarba verde la picioare
cer albastru luminat
și eu pus pe mângâiat
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsoare-n primăvară
Ninsoare de alb și de vis,
Ninsoare de flori de cais,
Ninsoare în sufletul drag...
Iubire, te-aștept iar în prag!
În lacrimi iubire să-ți pun,
În clipa ce trece acum,
Aromă de dulci sărutări,
Mireasmă de verde și flori.
Cununi de ploi de argint...
Cerceii de jad vreau să-i prind
Și-n părul de perle, în noapte,
Să-ți prind în tăceri nestemate...
Pe-altarul de pleoape de stele
Să-ți pun taina viselor mele,
Pe deget inel de cuvinte
Și-atâtea aduceri aminte...
Să-ți pun colier de rubin
Și-n marea de vis să pierim...
O perlă la mal risipită,
Iubirea mereu să ne mintă.
Din neguri, iubire, te chem!
Ești cânt, ești adesea blestem!
Ninsoare de alb și de vis,
Ninsoare de flori de cais...
Ninsoare - patimă amară,
Iubire - zvon de primăvară...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zăpada mieilor
În urma turmelor de miei
Și clinchetul de clopoței
Pășesc cu grijă jos în vale
Să nu alunec pe cărare
Zăpada mieilor în fugă
Mi-a așsezat un fulg pe gură
- Nu te speria... noi ne jucăm
Și o dantelă croșetăm!
Prin ea se vede fir de iarbă
Și flori de cais ce vor să cadă
Izvor de apă, cristalin
Îl iau cu mine în potir.
Și ne topim în depărtare
Și eu și spuma de ninsoare
Rămân în soare juvenil
Miei albi... și luna lui april.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra
Pe-o cărare din pădure,
M-am pornit cu pas agale,
Îs pornită după mure,
Având tocuri la sandale.
Și uitându-mă în urmă,
Am văzut era o umbră,
Am călcat o iarbă sumbră,
Ascunzându-mă de umbră.
Umbra îmi stătea tăcută,
Însă am văzut că suflă,
Am atins cu tocul tufa,
Ea dinnou e lângă tuflă.
Hotărâtă merg spre casă,
Văd dinnou mă urmărește,
Iau din vinul de pe masă,
Lângă mine se-nvârtește.
Eu mă culc și ea se culcă,
Și nimic măcar nu spune,
Nu știu când o să se ducă,
Am s-o pun la strâns alune.
Când în zori s-a luminat,
A sărit și ea din pat,
Și nici nu m-a salutat,
N-am văzut când a plecat.
Mă-ntreb, oare ce-a vrut,
Și de ce s-o fi pierdut,
Am să es azi în pădure,
Poate vine după mure...
27.06.2019
poezie de Ludmila Maciuga
Adăugat de Ludmila Maciuga

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aștept
Te-aștept cu gând de ploaie și de dor,
te-aștept cu lacrimi blânde de izvor,
să-ți fiu iubire albă-n cânt de seară,
să-ți fiu pecete de uitare-n ceară.
Te-aștept pierdută pe cărări de Vis,
te-aștept lumină sfântă-n Paradis
să-ți fiu căderea florilor în cale,
să-ți fiu în glasul tău șoptit agale.
Te-aștept cu fir de busuioc în păr
te-aștept cu taina dragostei din măr
să-ți fiu o stea în noaptea de tăcere,
să-ți fiu mister în ochi și mângâiere.
poezie de Mariana Rogoz Stratulat
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai tu poți
- Iarnă creață și-ncâlcită
Spune-mi, tu, ai fost tocmită,
Mie doar să mi te-asameni,
Că-mi port frigul printre oameni
Făr' să-mi pese dacă vreunul
Mă adulmecă, nebunul,
Neștiind că pentru mine
Nu există ce sau cine
Să-mi topească ghețurile,
Să-mi adoarmă vânturile.
Numai unul îndrăznește
Și în ochi i se citește
Grija că-n oglinda iernii,
Când vin fulgii la vecernii,
O să mă ascund deodată
Și atunci voi fi-nghețată,
Vieți la rând cu morți confuze,
Cerul răstignit pe buze,
Iarnă, dalbă poezie,
Vrei să fii asemeni mie?
Spune-i tu atunci că-mi place,
Când vorbește și când tace,
Când pe foi de gând mă scrie,
Moaie tocu-n apă vie
Și trecând peste prefață
Mă-ncălzește, mă dezgheață,
Ochii mi-i călătorește
Printre stele și zâmbește
De mi-e teamă că-ntr-o seară
Mă preschimb în primăvară.
- Iarnă albă, nesfârșită
Știu că tu ai fost sortită,
Să-mi porți dorurile toate,
Peste munți și peste sate
Pân' la floarea ghețurilor,
Până-n tâmpla cerurilor.
Gerul tău nu mă supune
Pașii trec peste tăciune
Și prin neaua ce-și așterne
Jurămintele eterne.
Numai ea știe să-și culce
Pe zăpadă trupul dulce,
Albul ăsta să-mi ajungă
Iarna, cât o fi de lungă,
Și troienele de-nalte...
Dintre toate celelalte
Mituri vechi, povești uitate,
Găsesc drumul spre cetate,
E trasat cu apă vie
Din condei prin poezie.
Spune-i când ajungi la ea
Că-nflorește dragostea
Și pe ger și pe ninsoare,
Când în inimă porți soare,
Focul se aprinde-n vene
Dacă porți iubirea-n gene,
Ca un fluviu ce prin gheață
Și prin norii deși de ceață
Află calea mai ușoară
Curgând către primăvară.
poezie de Ioan Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Însoritul April
E primăvară, prieteni, e primăvară!
Toată câmpia zâmbește de-atâta verde;
Caisul din livadă, floarea-și cerne,
Rândunelele se-ngână prima oară.
Se resimte iară-și mireasma de afară
Și cântecul ciocârliei ce abia se vede;
E primăvară, prieteni, e primăvară,
Toată câmpia zâmbește de-atâta verde.
Și prin satul trezit, încă te-nfioară
Un piuit de pui și cântec de cocoși;
La porți stau pe scaune, babe și moși,
Miresme-n suflet, astăzi ne coboară;
E primăvară, prieteni, e primăvară!
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
și dacă toate femeile au nume
eu te chem în gând
numai pe tine
e singurul nume care-mi vine în minte
e singurul nume pe care-l știu
îmi vine să-l cânt
îmi vine să-l strig
și dacă toate femeile au nume
numai al tău contează
îl rostesc în gând
îl șoptesc pentru mine
e secret pentru toți ceilalți
sunt fascinat de numele pe care-l porți
numele tău este croit pentru tine
îți vine bine
nu te strânge
nu e prea lung
și dacă toate femeile au nume
ele nu contează pentru mine
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai tu rănită porți iubirea
Când carnea a prins sub piele lumina
nimic din trup nu e cum a mai fost,
ziua se-nfruptă din umbra răcoroasă
vindecată de semne cerești,
pe umeri coboară suflete de piatră
cu inocente visuri prin ploile repezi,
fuge timpul din palmele calde
și sub picioare pământul freamătă vesel.
Numai tu rănită porți iubirea
în ochii adânci și uscați de așteptare,
între buclele care ascund himere
în geometria miraculoasă a capului,
ochii mă urmăresc până-n amintiri
ș nu vor să uite nicio imagine.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară
e senin pe cer afară...
izbucnesc în primăvară
muguri... flori și tot alaiul...
iarba verde-mbracă plaiul!
uit de tot... și uit de mine..
plec cu stupii de albine
în pădurea de salcâmi
s-adun primăvara-n mâini
primăvara nu se lasă
de mine a fi culeasă
e frumoasă... e senină
și mândră ca o regină!
primăvara mea cu flori
și alaiul de culori...
cu parfum de tinerețe..
lasă-mă să-ți dau binețe!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară
la orizont în dimineață
a apărut un soare nou
și ziua-mi pare mai frumoasă
și vocea mea are ecou
în luptă veșnică cu timpul
tu suflet cu tristeți de ceară
azi te-ai topit în anotimpul
ce poartă nume Primăvară
plesnească mugurii în crânguri
și fie-n jur lumina roată
dacă nu mult o să întârzii
te-aștept aici viața toată
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai tu fără răni porți iubirea
Când carnea a prins sub piele lumina
nimic din trup nu e cum a mai fost,
ziua se-nfruptă din umbra răcoroasă
vindecată de semne cerești,
pe umeri coboară suflete de piatră
cu inocente visuri prin ploile repezi,
fuge timpul din palmele calde
și sub picioare pământul freamătă vesel.
Numai tu fără răni porți iubirea
în ochii adânci și uscați de așteptare,
între buclele care ascund himere
în geometria miraculoasă a capului,
ochii mă urmăresc până-n amintiri
ș nu vor să uite nicio imagine.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Contează enorm cum te porți chiar dacă frumusețea obișnuiește să deschidă aurite porți.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Vorbesc
vorbesc in gând cu mine insămi
vorbesc cu fulgii care cad
vorbesc cu vântul ce adie
șoptind in cetina de brad!
vorbesc cu iarna ce-mi ingheață
obrajii.. nasul... gâtul tot...
deși eșarfa de matasă
e-nfășurată strâns cu nod!
dar pașii mei ca altădată...
nu vor să calce apăsat
tu mi-ești o sora dragă iarnă
cu tine-n gând... m-am impăcat!
doar soarele ce se ascunde
de ochii mei cu ochelari
imi spune că-n curând apune
si noaptea-i pânză peste ani!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!