
Biserica mea ...
De-o veșnicie trec pe strada mare.
Biserica mea zace în ruină.
Și-ar ridica ea turla ei din tină
Și-ar îndrepta ea crucea din spinare.
De lumânări și candeli afumată,
Cu sfinți și îngeri străjuind pereții,
De sufletele noastre luminată,
Dă un sens existenței mele, vieții...
S-a șters din ziduri hramul sfintei case.
Tării de stentor urcă-n glasul popii.
În cimitirul nopții, printre oase,
Se-aruncă flori în strâmtul hău al gropii.
Și clopotul a amuțit în turlă
Cu glasul lui dogit de bătrânețe.
De-o veșnicie colbul gros îl zvârlă,
În zi de sărbătoare, dând binețe.
Te uiți vrăjit, cum doar catapeteazma,
Scăldată în lumina lumânării,
Revarsă din prisosul ei agheazma,
Dând din amarul vieții, bir uitării.
La ușă, lângă tinda coșcovită,
Printre ștergare, palide feștile,
Cu suflet plin, spinarea gârbovită,
Trec fețe ostenite și umile.
Biserica e în corset de schele,
Râvnind să-și schimbe-n grabă-arhitectura,
Dorindu-se fațadă de castele,
Tot înălțându-și către cer statura.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre suflet
- poezii despre sfinți
- poezii despre lumânări
- poezii despre îngeri
- poezii despre viață
- poezii despre sărbători
- poezii despre sfințenie
- poezii despre religie
Citate similare

* * *
Tot ce scoate viața la iveală
e predestinat de timpuriu:
de n-aș fi poet, fără-ndoială
că pungaș și hoț era să fiu.
Scund și firav, plin de ațâțare
Eram cel mai arțăgos băiat
Și adesea de la încăierare
Mă-ntorceam cu nasu-nsângerat.
Spuneam mamei mele, lângă vatră,
Gura dând cu mâneca s-o frec:
- Nu-i nimic! Mă-mpiedicai de-o piatră,
toate astea până mâine trec.
Iar acum când stinsă-i acea vreme
Din mănunchiul zilelor de ieri,
În neliniștitele-mi poeme
Clocotesc năvalnice puteri.
Vorbele de aur stau grămadă...
Vechiile dârzenii nu s-au șters
Veșnic pusul pe bătăi și sfadă
Se răsfrânge-n fiecare vers.
Ca și-atunci mi-i firea îndrăzneață
Pasul meu răsună nou pe drum
Altădată mă izbeau în față
Plin de sânge-i sufletul acum.
Astăzi celor ce râzând mă latră
Și nu mamei spun cu glasul sec:
- Nu-i nimic, mă-mpiedicai de-o piatră
toate astea până mâine trec.
poezie celebră de Serghei Esenin
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre zile, poezii despre viitor, poezii despre versuri, poezii despre trecut, poezii despre timp sau poezii despre prezent
Transparențe
dorințele mele vizează absolutul
nu risc cu tristețea să cad în depresii
iubesc apropierea de pământ de lutul
care se lasă modelat prin progresii.
ating adâncimile vieții cu visul
revelații deschise m-apropie de cer
am gustul frumuseții ce sfidează abisul
idealurile mele lumii le ofer.
flăcări de iubire ard demonia vieții
mă apropii de sfinți cu sentimente pure
culorile luminii pictează pereții
trec printre obstacole prin lucrurile dure.
dorințele de puritate trec prin ziduri
prin versuri versatile rânduri, rânduri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iubire, poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre prăpăstii sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Lied rar
Palid, palid, palid,
Trec printre blesteme
În crâșmă e larmă,
Bulevardul geme,
Palid, palid, palid...
Ninge, ninge, ninge...
Îngeri cad din zare
Crivăț dând alarmă,
Ce destrăbălare!
Ninge, ninge, ninge...
Roiuri, roiuri, roiuri...
Fețe zgribulite
Trec pe lângă mine
Vor un ceai fierbinte,
Roiuri, roiuri, roiuri...
Murmur, murmur, murmur...
Pun de-o caterincă
Liceeni zburdalnici
Nu le zic nimică,
Murmur, murmur, murmur...
Sigur, sigur, sigur...
Mi se-nfundă drumul
Cui, mă rog, să-i pese!?
A murit nebunul,
Singur, singur, singur...
Palid, palid, palid...
Îngeri cad din zare
Uite cum mai ninge,
Ce destrăbălare!
Palid, palid, palid...
parodie de Constantin Ardeleanu, după George Bacovia
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ninsoare, poezii despre nebunie, poezii despre lieduri, poezii despre liceu, poezii despre crivăț sau poezii despre ceai

Biserica ruinată
Biserica stă tristă pe golul mal al mării
O noapte-a fost, cumplită, iar valul revărsat
Cu vuiet îngropat-a sub el întregul sat.
Și bârne și cadavre și semne-ale pierzării
Rămaseră-n amestec prin mucedul nămol
Când apă se retrase lăsând iar câmpul gol.
Când trec corăbierii în dreptul ei, pe mare,
Fac cruce, și cu vâsla bat apă mai grăbit.
Se joacă vântul jalnic cu clopotul dogit,
Prin spartele ferestre cântând cu disperare.
Amurgul vine roșu, vin gălbenele zori,
Și noaptea peste lună trec turmele de nori,
Ea stă, tăcutul martur, pe veștedă colină
Umplând singurătatea de spaimă și fiori...
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre spaimă, poezii despre singurătate, poezii despre roșu, poezii despre nori sau poezii despre noapte

Pe raze de suflet
dacă nu exist
atunci cine sunt
am văzut într-o zi nevăzutul
rătăcind în abisul din noi
între cer și pământ se întind timpuri ce curg
lumea plânge în zadar
uitând, aici nu există un dar
atunci am înțeles cine sunt
frunze galbene cad iarăși pe triste poteci
eu scriu cu lumânări de suflet pe ziduri de ceară
uneori mă plâng
noaptea asta nu este decât un vis rătăcit
nu mai am întrebări, adun doar chemări
să vină, să vină la noi
pașii trec, se pierd în zare
iarăși lipsește cărarea
dintre noi și cel plecat
se șterg iarăși, se șterg toate
strig în ultimul cuvânt
adormit de glasul ploii
curge, curge peste noi
glasul tău, cuvântul meu
este strigât către cer
timpul astăzi e ucis
obosit, mă așez în strană
îl aștept pe Iuda, să vină, aștept sărutul fatal
crucea goală, zace afară
zac și sufletele noastre
se mai zbat în fața porții
fluturi morți în fața sorții
între noi am pus în zori, doar un strop de adevăr
o să fie aici și pentru noi o primăvară
atunci vom zbura liberi spre cer
purtând pe aripi raze de suflet preacurat
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre existență, poezii despre cuvinte, poezii despre zbor, poezii despre vinovăție sau poezii despre sărut

Ne vom sfinți prin cuvinte
Cu dragoste vom atinge veșnicia nepromisă
Și vom culege flori de suflet fericit
Noi suntem adierea nopții în lumina lumânării vii
Vom ajunge la un consens al vieții
Și vom străbate fiecare clepsidră a timpului
Cu lacrimi de cerneală pe o cutie veche
Lumina este cea ce ne va cununa cu lauri
Lumina este singura cale spre Divin
Numai crezând în lumină, vom fi îngeri
Numai visând la cele sfinte
Ne vom sfinți prin cuvinte.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Frate, pe al vieții drum,
Nu-ți purta crucea oricum
Căci doar de-o porți cu bucurie
Ai răsplată-n veșnicie.
catren de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de sara

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cruce sau poezii despre bucurie
Pe strada mea
Pe strada mea trec visele si inimile frinte,
Pe strada mea trec de multe ori doar soapte mute,
Trec mii de lucruri de nimeni intelese,
Trec zeci si mii de ginduri si imagini vesele...
Strada mea e-o strada lunga
Insa nu multi la ea pot sa ajunga...
*
Pe strada mea treci tu de multe ori
Te zaresc, imi zimbesti, apoi pleci...
*
Pe strada mea trec multe suflete nevinovate
Si frinturi de aripi taiate...
Pe strada mea, cind treci doar tu,
E cu adevarat lumina,
Iar soarele rasare si straluceste iar,
Iar eu uit de-al meu amar...
Pe strada mea trec zimbetele copiilor nevinovati
Si zimbetele oamenilor inarmati
Cu speranta si tarie de-a mai rezista...
Si speranta ca macar inca o zi, de-a mai exista...
Pe strada mea trece praf cosmic si lumina lunii...
Trec ochi inlacrimati cu lacrimi care rid,
Trec nori de ploaie si nori care surid...
poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre nevinovăție, poezii despre lumina lunii sau poezii despre inimă

Din tine însuți
Trudesc străbuni de-o veșnicie,
Să sape-n suflet o grădină,
Să stea măreață temelie,
Pentru biserica creștină.
Pe-acel tărâm să îngrădești,
În suflet, doar o părticică,
Din tine însuți să zidești,
În taină, o capelă mică,
În care, neștiut de lume,
Când te încearcă viața greu,
Sau când norocul are nume,
Obol să-i dai lui Dumnezeu...
Să-ți fie ruga liniștită,
Să simți prezența Lui divină,
Și de nu fiva-ți împlinită,
Să-ți însușești întreaga vină...
Cu umilință omenească,
De fiva-ți rău, de fiva-ți bine,
Să nu lași să se prăbușească
Nicicând, biserica din tine!
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștinism, poezii despre noroc, poezii despre biserică sau poezii despre Dumnezeu

Pedale și nori
Pedalele mașinii mă urcă-n cer...
Trece un nor și apare Soarele,
După el fiica mea, Liana...
Trece un alt nor și apare Gelu.
Trec alți nori și apar stelele și părinții
Și uite așa dau mâna cu îngerii.
Așa accelarez pedala
Și mașina se ridică-n slăvi
Făcând o plimbare cu Soarele
Și cu stelele mai plimbărețe
În paradis pe o stâncă cristalină
Și pe o săgeată de lumină violet.
În mașină norii doresc să se așeze.
Eu îi refuz și le spun că sunt poluați.
Răspunsul norilor este trist:
"Voi cu mașinile ne-ați poluat!
Și merg printre stele și nori,
Ziua și noaptea la fel
Ca să stau lângă Tronul Divin
Unde ne așteaptă Lumina veghetoare
Și glasul eternității
Al nașterii și al nenașterii
Precum glasul inimii
Ce cântă un cânt de leagăn
Pentru pruncul născut și nenăscut.
Pedala mașinii mă urcă și coboară
Creând găuri albastru violet
În spațiul cerului și al eternității
Compus din aripi de îngeri
Și drumuri pe care nu calcă nimeni
Decât pedala mașinii mele
Ce face să zboare mașina-n senin
Printre stele plutind către zorii dimineții
Ținându-ne de mână cu Soarele
Declarând pedala Luminii!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre poluare, poezii despre naștere, poezii despre muzică sau poezii despre stânci
Curiozitățile orașului
Cimitirul e pe strada Învierii.
Închisoarea, pe strada Libertății.
Spitalul, pe strada Sănătății.
Grădinița de copii, pe strada Guliver.
Ospiciul, pe strada Nebunului.
Muzeul Unirii, pe strada Rătăcirii.
Clădirea pompierilor, pe strada Focului.
Judecătoria, pe strada Balanței.
Biserica, pe strada Sfânta Maria.
Poșta, pe strada Buna Vestire.
Iar școala Secundară, pe strada Principală.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre școală, poezii despre unire, poezii despre sănătate, poezii despre poștă, poezii despre pompieri sau poezii despre oraș

Pedale și nori
Pedalele mașinii mă urcă-n cer...
Trece un nor și apare Soarele,
După el fiica mea Liana...
Trece un alt nor și apare Gelu.
Trec alți nori și apar stelele și părinții
Și uite așa dau mîna cu îngeri.
Așa accelarez pedala
Și mașina se ridică-n slăvi
Făcînd o plimbare cu Soarele
Și cu stelele mai plimbărețe
În paradis pe o stîncă cristalină
Și pe o săgeată de lumină violet.
În mașină norii doresc să se așeze.
Eu îi refuz și le spun că sunt poluați.
Raspunsul norilor este trist:
"Voi cu mașinile ne-ți poluat!
Și merg printre stele și nori,
Ziua și noaptea la fel
Ca să stau lîngă Tronul Divin
Unde ne așteaptă Lumina veghetoare
Și glasul eternității
Al nașterii și al nenașterii
Precum glasul inimii
Ce cîntă un cînt de leagăn
Pentru pruncul născut și nenăscut.
Pedala mașinii mă urcă și coboară
Creînd găuri albastru violet
În spațiul cerului și al eternității
Compus din aripi de îngeri
Și drumuri pe care nu calcă nimeni
Decit pedala mașinii mele
Ce face să zboare masina-n senin
Printre stele plutind către zorii dimineții
Ținîndu-ne de mîna cu Soarele
Declarînd pedala Luminii!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai sau poezii despre plimbare
Bidimensional
Tu o mare unduindă
cu adâncuri neștiute,
val ce urcă ceruri blânde
printre stelele lucind,
lumii înflorești lumina
cu răsfrângeri de oglindă
și întorci în matca vieții
glas de îngeri lin vibrând.
Eu, o stâncă-n amorțire,
peste care trec alene
norii zimțuiți ai vieții
și furtunile iubirii,
strâng în suflet și în minte
doar durerile perene
și le-nfășor cu hlamida
cântecelor nerostirii.
Noi cuvinte rătăcite,
ne tot zbatem în tăcere,
și-ncercăm în gând de lună
să ajungem mai departe,
dar rămânem: tu o mare,
eu o stâncă în durere
ce se-adună în cuvinte
răstignite pe o carte.
poezie de Leonid Iacob din Țărmuri paralele (2010)
Adăugat de Leonid Iacob

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere sau poezii despre tăcere

Unde ești, tu, veșnicie?
Iese fum din ochii nopții,
Îngeri blonzi stau la taifas
Printre miile de stele
Care ard în propriul glas.
Umezesc lacrimi de sânge,
Focu-n umeri înfrunzește,
Tunetul de sticlă spartă
Printre ploi mă urmărește.
Felinare dulci sunt prinse
Chiar și-n coarnele de cerb,
În singurătate crește
Fulgerul în care fierb.
Iese fum din ochii nopții,
Îngeri îmi pătrund în glas,
Unde ești, tu, veșnicie
Să stăm iarăși la taifas?
citat din Marin Moscu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre îngeri
- citate despre sânge
- citate despre singurătate
- citate despre păr blond
- citate despre ploaie
- citate despre ochi
- citate despre noapte
- citate despre frunze
- citate despre creștere

Acorduri luminate
Pe acorduri de chitară-n sărbătoare
Frunza toamnei pare de migdale
Cu ochi goi, Biserica din vale
Ne privește adânc, tăcut.... doare.
Istovit, un înger de lumină
Și-a îngropat o aripă-n tină
Și în tăcuta vieții istovire
S-a înălțat copac de fericire.
O procesiune spre divinul,
Împărțit în taină și în umbră....
Azi un vaiet parcă îmi e chinul
Calea către mâine este sumbră.
Un miros de smirnă și parfum
Izvorăște din mister acum
Chipul alb-o coală de hârtie
Este vers uitat de poezie.
Se îngâna negrul cu lumina
Morți-s duși și ne apucă mila.
Plânge azi biserica din vale
Toți ne pregătim de-nmormântare.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre hârtie sau poezii despre văi

Mi-au amuțit cuvintele ...
Aseară, când am vrut să scriu,
mi-au amuțit cuvintele
și mi-au sărit din pagină,
rămasă-n paragină.
Se vede treaba că era târziu-
Doar virgule erau pe foi
și puncte câte frunză
Și-un semn alungit, de mirare
cerea ajutoare,
s-aducă vorbele 'napoi...
Dar toate erau la culcare
ostenite de-atâta rostit.
Găsindu-și rimele pereche,
dormeau pe-o ureche,
printre cărți și sertare...
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre frunze sau poezii despre ajutor
Întânlire
primăvare
arborii se îndrăgostesc,
eu printre ei urc din ram în ram
spre comorile lui Avram.
acolo odată m-am întânlit cu tine,
dormeai cu tâmpla rezemată
de-o stea
și-mi spuneai
c-ai visat că amândoi căzusem în timp,
tu o visătoare
ca o mirare,
eu, plin de candori,
rătăcit prin depărtări.
după ce am desfrunzit
copacii,
s-a făcut iarnă
și sufletele noastre
s-au pierdut printre astre.
cu cât arborii erau mai mari
cu atât sufereau
inimile noastre de hoinari.
aproape de chindii
cerul în culori liliachii,
se-ntuneca
și venea o tacere
ca o mângâiere.
bucuria mea era
că sunt al tău și ești a mea.
că sunt și că ești
călători printre povești.
așteptăm o zi cu soare
eu un trubadur singuratic,
tu o femeie visătoare,
rătăcind ca doi trăzniti
printre astre și printre sfinți.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (17 aprilie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci

Nihil sine deo
Nimic nu iți inspiră teamă
Iubirea sfântă când te cheamă
Hotarul milei n-are zare
Iertarea n-are sărbătoare
Lumina ți-a pășit în casă
Strângând copiii toți la masă
Izbânda s-a opus tristetii
Nădejdea dând o șansă vieții
Esența lumii e-n credință
Dumnezeiască biruință
E-un crez al legii și al firii
Ogor mănos al mântuirii
acrostih de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mântuire, poezii despre legi sau poezii despre iertare

Pentru dragostea de-o fată
M-ating stelele pe frunte,
Când îmi port crucea pe munte,
Unde-a mea Golgotă-mi cere,
Să-mi crucific în tăcere
Verbul sfânt, născut odată
Pentru dragostea de-o fată,
Plămădită-n Cer de mine
Din petalele virgine,
Să rămână nepătată
Prin iubirea mea curată,
Veșnic și-înc-o veșnicie
În smerita-mi Poezie,
Care-ncearcă azi a duce
Nemurirea-n vers pe Cruce,
Cu o dragoste de stele
Prin iubirea vieții mele!
poezie de Pavel Lică din Trubadurul cerului albastru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre crucificare, poezii despre virginitate sau poezii despre verb
Dorul de timpul vieții
DORUL DE TIMPUL VIEȚII
(sonet timpului)
Prin timpul vieții străbat cu soarta mea
Învăluită în ceață și geruri,
Ce îmi înalță sufletul spre ceruri,
Lângă străbuni o veșnicie să stea.
Voi duce dorul vieții în eteruri,
Că-n colț de suflet dăinuie iubirea
Și făclie luminând amintirea
Din rodnice și glorioase vremuri.
Pe podul către veșnicie trece
Convoiul sentimentelor duioase,
Ce-n Universul tainic mă petrece.
Din dor de viață cresc ramuri stufoase,
De laur, menite să îmi vindece
Spirit zburător spre zări luminoase.
Maria Filipoiu
sonet de Maria Filipoiu din Sonete dedicate (2022)
Adăugat de maria.filipoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poduri, poezii despre ger sau poezii despre dor